Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)
1864-08-02 / nr. 62
248 determină si a paralisa voi’a si operatulu comisiunei după părere mea nu este cu cale. Din acestu puntu de vedere mi ieu indresnela a recomandă inaltei diete § 4 după cum se afla in operatulu comisiunei cu pucin’a modificatiune facmta din partea dlai Ratiu, ca deca membrii inaltului gubernu voru veni in comisiuni se aiba vota numai consultativu or’ nu decisivu. (Bravo!) Dep. A 1 d u 1 e a n u : Reflecsiunile făcute din partea mai multori din in contra propunerii mele nu m’au potutu îndemnă neci ducumu de a modifică, cu atatu mai pucinu de a repaei dela propunerea mea. La reflesiunea dlui C. Schmidt, ca ad. representantii regimului, carii sunt totuodata membri ai dietei nu ar’ potea causă neci o disarmonia intre § 4 si 3, caci in legea acest’a nu se dice necairi, ca ei ar’ avea de a luă instrucțiune dela regimu si ca prin urmare temerea mea nu ar’ stă; eu trebue se respundu, ca deca deputatulu dietei e totudeodata si membru subordinate alu regimului, si că atare a primitu misiune speciale de a aperă cutare seu cutare proiecte alu regimului, atuncia numai poate fi indoiela — ar’ fi o amagire de sine a presupune contrariulu — ca instrucţiunea pentru unulu că atare este neoeoibila , chiaru cuprinsulu proiectului de aperatu, prin elu, dela care ele proprio moto nu se poate abate, deşi dera ar’ dori, face instrucţiune pentru dinsulu. Aceste doue impregiurari, cuprindu in sene o instrucţiune positiva pentru tienerea lui facia cu diet’a si proiectulu respectivu, pana ce sa desbatutu si adusu de dieta condusu asupra lui. Dloru ! pentru că se ne intielegemu mai bene, se luamu lucrulu practice, era nu numai teoretice, si ne vomu convinge pre deplinu despre acést’a. Se nu ne amagimu dloru prin sesiunile legislatiunii anului presente, cari ar’ arata nesce resultate forte splendide si dovada despre o armonia imbucuratoria intre noi si regimu, ci se privimu si la venitoriu pote voru intra la midiulocu alte impregiurari mai pucinu favoritorie si facia cu acelea trebue se ne’ngradimu. A dou’a reflesiune a dlui dep. Conradu Schmidt ca regimulu ar’ denumi de representante alu seu din sirulu membriloru dietali numai pre acelu consiliaru gub, despre care ar’ fi convinau a priori, ca convingerile lui individuali consimtu cu cuprinsulu proiectului regimului aperandu in dieta. Acésta nu sta, ca credu ca fara denegarea caracterului vieții parlamentari, asia-ceva nu potemu presupune , pentruca ante desbaterile in comisiuni si desbaterile in dieta au de scopu a capacită si a lemuri părerile individuali ale membriloru dietei, pre candu denumirea consiliarului de gubernu si totudeodata membrului dietei de representante alu regim., urmedia după cum scrru inaintea consultariloru. Acumu intrebu eu dloru, deca unu atare membru alu dietei că consiliaru gub. consimte cu proiectulu regimului, si regimulu pentru aceea la alesu de representante alu seu, se intielege de sine cumu disei mai susu ca a trebuitu regimulu selu fi denumitu inca inainte de a fi inceputu desbaterile asupra proiectului respectivu, ore se pote presupune despre unu atare representante a se abate dela instructiunea s’a, deca sar’ convinge in urm’a desbateriloru despre unu ce contrariu facia cu convingerea avuta mai nainte ? Eu credu ca nu , seu celu pucinu ar’ deveni la unu conflictu de doue deosebite datorinite; facia cu diet’a că membru alu ei, si facia cu regimulu ou operatoriu alu lui. Ore nu este elu espusu de a vetamă un’a seu alt’a din acéste doue datorinite ale sale ? Acest’a este o pusetiune dloru, care trebue delaturata de pre bin’a constituționalismului. Rannicher : Herr Präsident! ich bitte um’s Wort. Binder auch ich bitte um’s Wort. (Va urmă). Estradu dintr’o corespondintia din Nahiiu. Sciindu-se mai departe, cumca din 8 Iuliu a. c. pana in 6 Augustu comitetulu respectivu (urbariale) abia a tienutu 2 siedintie de si in acestu tempu (8 Iuliu pana 6 Aug.) celu pucinu in 10 dile nu s’au tienutu siedintie dietali, avendu prin urmare mai multi membri dietali cause destulu de temeinice de a crede, cumva presiedintele respectivului comitetu dn. dep. Thiemann -- nu tiene siedintie regulate si are inaintea ochiloru pate scopuri politice de a amana resolvarea acestoru obiecte atatu de momentóse, in siedinti’a din 6 Aug. a. c. dep. Dr. Ratiu — a facutu urmatóri’a propunere. (Védi Nr. tr.). Acést’a propunere s’a facutu in siedinti’a din 6 Augustu dupa 2 ore dupa amédi si ne fiindu diet’a in numeru de a poté aduce condluse s’a amanatu desbaterea ’ei pe astadi. In siedintia de astadi (8 Aug.) ne vorbindu pentru aceasta propunere din steng’a numai deputatulu Manu de ei din centru n’a vorbitu nimenn contra ei si lipsindu mai multi din deputatii romani (?!) s’a reieptatu cu cateva voturi. Aceast’a propunere inse si a avutu efeptulu seu, pentru ca comitetulu urb. respectiva adi dimiactia dela 9 —10 óre a tienutu un’a siedintia si astadi dupa ameadi la 5 ore tiene a doua siedintia, adeoa intr’una di atatea siedintie, cate a tienutu de o luna incace. E sperantia, cumca Dr. Ratiu ’si va reinoi propunerea, deca comitetulu respectivu in 8 zile nu va fi gata cu elaboratele siesi incredintiate. Ce se tiene de interpelatiunea deputatului Dr. Ratiu in caus’a comuneloru din districtulu Nasaudului in contra comuneloru din districtulu Bistritiei, ve tragu atentiunea asupra acelei impregiurari, cumca gazeta nemtiesca „Hermannstädter Zeitung“ fara că se publice in colonele sale acea interpelatiune in 2 numeri a critisatu interpelatiunea intr’unu modu cu totulu necuvenintiosu unui diurnalu si in contra macsimei audiatur et altera pars, dovada, cumca acestu diurnalu nu are de scopu alta de catu a inegri si totu ca lumină pe romani, precum o facu acesta si in numerulu din 6 Augustu prin reproducerea articulului intitulatu „Demos“. Aséra a sositu vice cancelariulu br. de Reichenstein si se aude, ca proieptulu despre curtea de casatiune vine indereptu neintaritu spre desbatere noua. Suntemu curiosi a vedé portarea deputatiloru romani in privinti’a acést’a; audimu inse, ca una parte mare a deputatiloru romani sunt mai resoluti a si depune mandatulu, de catu a se invoi că resiedinti’a tribunalului supremu se fia in Vien’a din causa, ca prin acést’a ar’ dă si unu testimoniu de paupertate tuturoru amploiatiloru patrioți, cumca densii in patria n’aru pote administră justiti’a dupa dreptate. (Cu totii amu dori se fia in tiera si Mai. S’a rogata pre umilitu de dieta poata ca s’aru indumă a face concesiune din dreptulu Mai. R.) se astepta dela diurnale dea se dechiară si in privinti’a impartirei tierei, mai cu seama in privinti’a acea, deca opiniunea publica e multiumita cu un’a impartire noua ce corespunde principiului unei administrări mai usiare sau ca ea vrea a se luă considerare si la gruparea nationalitatiloru (vulgo teritorii naţionali).? Intr’acea se aude, cumca mai multi membri dietali voru a interpelă pre inaltulu guberniu, deca inaltu acest’a a adusu la cunoscinti’a Mai. Sale, cumca mai multe posturi cardinali in patri’a noastra au devenitu vacante, că asia corpulu legislative cum altissimo annnto in intieresulu dipl. Leopoldine si a articulului 20 din anulu 1791 se fia in stare de a poté pasi la restaurarea constitutionale a aceloru posturi cardinali. In siedintia de astadi deputatulu Schuler-Libloy si dep. Dr. I Ratiu au facutu la § 18 din ordinea dietale unu emendamentu suplinitorul, celu d’antaiu că amploiaţii politici in cercurile loru respective se nu pota fi aleşi de deputaţi, — alu doilea, ca toti amploiaţii politici dela administratori — comiţi supremi, căpitani — judi regesei etc. pana la cei din urma amploiați — judi cercuali — in cercurile, districtele — seu comitatele loru respective deca voru fi denumiți in posturile loru, se fia eschiri de a poté fi aleși de deputați in acele cercuri seu districte seu comitate din acea causa, că alegerea loru se nu devină din un’a influintia silnica, ce potu esercea aceşti amploiati asupra alegatoriloru, ambe aceste proiepte au fostu spriginite, dar’ pre pucinu aparate, ele la votisare au remasu in minoritate facia cu maioritatea amploiatiloru.“ — In Siedinti’a din 8 Augustu s’a mai primitu §lu XV, XVI, XVII, fara multe desbateri, numai la estu din urma, care suna, ca alegibilulu trebue se fia de 30 ani , propune Ep. Fagarăsi intr’una cuventare lunga, ca aru fi de lipsa una mai mare garanţia pentru alegerea unui deputatu, pentru ca mai nainte eră garanţia si instrucţiunea ce o primiea, care acum lipsesce; inse ar’ trebui se i se substitue unu censu mai mare si apoi si in privinti’a cualificatiunei ar’ trebui se se mai adauga garanţii adi, că numai de acei se se alega de Deputaţi, cari au inaintea ochiloru binele tierei si sustienerea tronului si suntu liberi de orice prejudecie. G. Manu i a respinsu propunerea indrumandulu la legile cele vechi, in care nu se afla mai mare censu fipsatu, ci singura conditiune la alegibilitate eră, că candidatulu se fia boeriu. M o g a mai adauge, ca profesiunea de credintia politica, care e acumu in usu a se profesă inainteă alegetoriloru, da mai multu garanția despre caracterulu si despre trecutulu alegibilului de catu tote instrucţiunile de mai ’nainte si asia se primi §-lu dupa cumu eră formulatu de majoritatea comisiunei. La § 18 propuneSchuler-Liblogemendam.de susu că oficialii politici denumiți de principele se fia eschiși dela ale-