Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)
1864-06-03 / nr. 44
Mr. 41. Brasiovu, Iă 3 Iuniin 1868. Anulu WVII. GAZETA TRANSILVANIEI Cazota esse de 2 ori: Mercurea si 8ambet’*, Feiea una data pe septemaae, — Pretiulu, pe 1 anu 10 fl. pe Va 3 fl v.a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu sdu 40 doidieeeri, or 3 galbini mon. sunatoria. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenți. — Pentru serie ad. cam 10 vorbe mari sau mici inserate se ceru 8cr. Taes a timbrala e 30 cr. de fiacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu înainte nu se vor u mai primi publicări. Din multe privintie dice scriptur’a, ca e amara judecat’a morții, si decumva aceea e durerosa in vre-o privinti’a, atunci intru adeveru adancu petrunde inimele, candu prin silnica ei sentinti’a nu numai o familia, ci o natiune intrega impartita in mai multe patrie se sbiciuiedi’a. — Acestu pocalu amaru ni-lu impartasi mortea in 28 a lunei curg, mutandu la eternitate unu sere, de a cărui lumina s’au incalditu si luminatu natiunea romana, pre SIMIONE BARNUTIU alu cărui nume singuru, e destulu encomiu pentru dinsulu; acestu regeneratorul alu spiritului libertății natiunali, mentorulu tenerimei, si corapasu indreptatoriu alu natiunei nóastre, au incetatu a fi. Se imbrace doliu musele parnasului romanu, si natiunea romana intréga, a careia fii fiindu si noi, credu ca de asemenea doliu suntemu cuprinsi. — Osemintele lui cele reci, in 2 Iuniu diu l a S. Constantinu si Elena, la 10 óre antemedinali in Bocsi’a Romana ca in loculu nascerii sale, se voru depune la repausu, — cu acelea oseminte sbuciumate si înfrânte cu scopu de a ferici naţiunea, se pausedie in Domnulu. — In semnulu data respectuosei apretiuiri a meriteloru, si spiritului sublimu ce-au avutu, si a contestării devotiunei cu care ne-au deoblegatu, se ne coadunamu la Bocsi’a romana, cas’a parochiala, si de acolo se petrecemu remasitiele lui pamentene la loculu repausarii eterne ! Aceste sunt sublimele cuvinte din cerculariulu vicariului foraneu iu Silvani’a Pr. O. D. Demetriu Coroianu, indreptatu catra preoţii provinţiei sale. — Acestea le publica „Concordia“. Deadreptulu inca nu primiramuscirea acesta, — care innecandune in lacrimi ne imbraca totudeodata in doliu mare de pietate către unu barbatu mare ca acesta. Eterna sefia glori’a virtutiloru si a numelui lui in sinulu natiunei! !! Anunciu. Amesuratu condusului adusu in siedinti’a II. a adunarei generale a Associatiunei transilvane, tienute la Blasiu in 8 Septembre c. n. 1863 p. 36, adunarea generala a Associatiunei transilvane pe anulu 1863/4 se va tiené la Hatiegu in 1 Augustu calendariu nou, a. c. Ceea ce prin acést’a, in sensulu §lui 25 din statutele Associatiunei, se aduce la cunoscinti’a publica. Dela presidiulu Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. Sabiiu in 7 Iuniu c. n. 1864. T. Cipariu m. p. vice-presiedinte. Ioane V. Russu m. p. secretariu II. Dela dieta. Siedinti’a din 6 Iuniu. Protocolulu siedintiei trecute cu 83 membrii se ceti in limb’a maghiara. Reg. Baritiu primesce pe 20 dile, Demianu pe 9 dile concesiune. Vai da deputatu romanu începe siedinti’a cu respirarea dorintiei, ca organisarea dreptatei se se incépa de diosu insusu, si in catu privesce la ocuparea posturiloru la curtea casativa ar’ fi doritu a se fi defiptu mai antaiu una norma, după care se faca acést’a, ori prin candidati’a dietei după datin’a de mai nainte, ori prin principe, ori prin propunerea unui ministeriu resposabilu. Elu a fostu celu d’antaiu, care a propusu in comisiune modificarea §-lui I din proiectulu guvernului, inse fiendu ca Eppulu Fagarasi a adusu destule argumente pentru a se lasa scaunulu supremului tribunalu aici in tiera, elu mai adauge numai, cumca interesulu partiteloru, cruttarea speseloru loru si a statului, impregiurarea, ca capitalulu salarieloru judecatoresci romane si circulésa in tiera, precum si privinti’a din punctulu nationalitatiloru, aceste tóte desfasiurate mai pre largu le puse dn. deput. Vai da cu argumente destulu de ponderose, pentru ca tribunalulu acest’a se remana in tiéra. In urma dice, ca nu-i e cunoscutu in istoria vre-unu casu analogu, ca vre una tiéra se fi doritu vre-una data a ’si departa curtea casativa afara din sinulu ei, si Ardealulu, candu ar’ face una cu acest’a siar’ da unu testimoniu de paupertate, catu se poate de comiserabilu. Schuler M. er’ vorbesce pentru propunerea lui Herbert. M o g a motivesa parerea majoritatei comisiunei si cu dechiarat’a dorintia a poporului de a avea in tiera spre tribunalu. Rannicher combate aserțiunea lui Dr. Teutsch, cumca curtea casativa a Ardealului s’ar’ potea veni in cea din Vien’a fara se se vateme constitutiunea, pentru ca facunduse acest’a ar’ insemna, cumca se trage si Ardealulu in cerculu sen. imp. angustu, ceea ce ar’ sta in contrastu cu legile fundamentale de statu si neci ca s’ar’ potea eosecuta asia lesne, (Bravo in stang’a). Se mai provoca si la cuventarea min. Schmerling din senat, imp. 10 Fauru, candu Dr. Rieger propusese ca se se traga toata legislatiunea justitiei din toate provinciele in cerculu activitatei senatului imperialu, in care ministrulu numi una astufeliu de propunere pre tempuria si neoportuna. Se provoca mai incolo la reminiscentiele istorice, după care scaunulu supremului tribunalu a fostu la resiedinti’a principelui si inca neci una dieta nu s’a incercatu a face aici vreuna strămutare. Se remana dara trib. s. in Vienna. H. Schmidt red. lui „H. Z.“, după „L. C.“ inca sustiene pe Herbert din punctulu unitatei, justitiei, diversitatei deliberateloru, alu conflictului de competintia, alu cruciarei finantieloru si a suprimarei tendiniteloruse-