Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)
1864-08-02 / nr. 62
Oazet’a esse de 2 ori: Marcarea si Duminec’a, Feiea ana data pe septemana.— Pretinmn: paeaulOfl. pe V48 Ara. Tiari ea terne 16 fl. v. a. pe unu ana sea 40 adâieceri, or 8 galbisi mon. sanatdria. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie ad. cam 10 vorbe mari sau mici inserate secera 8cr. Tacs a timbrala e 30 cr. deuscare publicare. Fara depunerea acestui pretiu înainte nu se vorn mai primi publicări. Mr. Ö9. Brasiovu, 14/9 Augustu 1804. Anul« \lill. MONARCHI’A AUSTRIACA. Dela dieta. Siedinti’a din 29 Iulia. (Urmare). V.presied. Aliuleanu respingindu propunerile lui Branu, Ratiu si nemultiuminduse neci cu formularea propunerei dep. Bohetielu pentru ca acést’a indigitésa deschiderea unui drumu de a desbraca pe membrii r. guberniu de dreptu de a poté fi si densii alesi de poporu seu chiamati de Maiestatea S’a de membrii ai dietei, dice ca simburele unei idei cuprinse in propun. 1. Bohetielu totusi merita considerare. § III cuprinde, ca membrii dietei nu potu lua neci una instructiune cu sene in dieta, ci trebue se fia liberi in convingerile loru individuale; dar’ poate, ca elu seu vreunu colega alu lui se fia chiamatu a fi representantu in regimu la apararea cutarui seu cutarui proiectu. E întrebarea acum, ca facia cu subordinarea datorita ce este de a face ? ca elu garanti’a aceea de libertatea convingerei, care o cere circumspectiunea corporatiunei legislative la facerile de legi, nu o afla in parerea lui C. Schmidt si Rannicher, cari disera ca unu membru alu regimului nu va primi apararea unui proiectu, alu cărui cuprinsu nu aru responde convingeriloru sale individuale ; inse potu veni tempi, candu vomu avé unu regimu neliberalu nu cu acestea, si noi nu facemu legile numai pentru acumu, ci pentru venitoriu, pre candu unu regimu iliberalu nu se tiene neci de cuma de imposibilităti etc. (Bravo!) Si in urma propune, ca guvernatorulu si v.presiedintii se aiba dreptu a veni in dieta si in comisiunile dietei, si a lua cuventu ori si candu, or’ la votisare iau numai atuncia parte, candu sunt deputati seu regalisti. Apoi adauge: acel’asiu dreptu compete si representantiloru regimului speciali, cari totusi, pana candu durésa insusirea acest’a oficiala a loru, chiaru si de sunt membri dietali, nu ieau parte la votisare. Prin una formulatiune asia potrivita neamu asigura dice pe venitoriu nu atatu facia cu regimulu celu buuu si liberalu de astadi, dar’ deosebitu pentru venitoriu facia si cu vreunu regimu iliberalu, care inca nu se tiene de categori’a imposibilitatiloru. (Bravo !). Binder dice, ca insemnatatea propuneriloru acestor’a invaluesce intrebarea deca in genere se se mai alega si oficiali de deputati dietali ? pentru ca unu cercu seu altulu de alegere, care e representatu prin oficialu gubernialu s’aru lipsi de dreptulu votisarei in casulu de susu. Schuler-Libby observa, ca aru fi de doritu, ca pe cată va fi cu potintia se fia deputati representantii regimului. Mai vorbesce apoi O b e r t care formuleasa altufeliu §-lu inse nu e sprijinita. Ref. Moga vorbise asia: înalta casa! Propunerea dlui dep. M. Bohetielu nu o potu recomenda inaltei case, nu o potu pentru aceea, ca propunerea acést’a sta in contradicere nu numai cu situatiunea parlamentului transilvanu, dara si cu situatiunea parlamenteloru din tieri străine. Candu a fostu aceea dloru, ca unu Lordu seu Ministru alesu fiendu de deputatu in casa de josu din Englitera in modelulu acela alu constitutiunei liberali se se fieschisu, candu a venitu lucrulu la votisare? Neci odata. Asia dara acestu esemplu este si in Englitera in celu mai constitutionale statu alu Europei necunoscutu. Dara eu ieu lucrulu si din altu puntu de vedere — gubernatoriulu, vice-presiedintii si consiliarii gubernului reg., deca cumva nu sunt alesi de deputati seu nu sunt chiamati de coroana ca regalisti au numai votu consultativu in dieta. Acestia nu vinu in dieta ca se faca opusetiune, ci vinu, ca, candu diet’a va pune intrebarea catra representantele regimului, acesta se poata da desluciri cuviintioase. Asia data nu sta nemicu in cale cu presiedintele vice-presiedintii si consiliarii gub. si gubernatorulu ca deputatui alesu se nu poata ave votu decisivu. Nu si pentru aceea, pentru ca eu stim de aceea părere, ca in diet’a Transilvaniei interesele regimului cu interesele dietei sunt si voru fi identice. Ce se tiene de o serbarea unui membru din centru, care a afirmatu, ca tocma unii membri din stânga au votata in contra propunerii regimului, eu mi eu indraznela a reflecta cumca multi membri si din centru au votisatu in contra propunerii regimului de la legea pentru limbi. (Bravo!). Eu m’a-si roga ca, dloru, astufeliu de imputări cari aducu urmări asia de neplăcute, se benevoesca a le dené pre altu campu si a nu le trece pre campulu legislatiurei, unde nu au locu. Ce se tiene de propunerea dlui Branu eu nu o potu primi, pentru aceea, ca intre diet’a transilvaniei si intre imputernicitulu comisariu regiu,sta legătură, incatu diet’a are de a face tote lucrurile sale prin comisariulu regescu. Cu esemplulu adusu de dlui din senatulu imperiale, este lucrulu altumentrelea, pentru ca acolo nu se afla imputernicitu comisarii regescu dietale, si consiliulu imperiale nu sta in o asia corelatiune si legătură catra regiinu cum stamu noi. A tramite unu comisariu reg. este fundata in legile patriei noastre si aceasta stare si legătură nu se afla in toata monarchia, fara numai in Transilvania. Asia dara cu legatur’a acést’a strinsa intre comisariulu regescu si intre dieta nu asi vre a o largi. Misiunea dietei este cu multa mai inalta de catu se se intoarca catra alte jurisdictiuni seu catra alte corporatiuni. Si diet’a incungiurandu comisariulu plenipotentiatu reg. ar’ poté veni in aceea neplăcută stare — ca recursitiunile sa i se retepte — candu comisarilu reg. plenipotentiatu are poterea da valore advnatiuniloru sale. Era ce se tiene de propunerea dlui Dr. Ratiu trebue se marturisescu, ca eu pre acést’a o aflu de aplicabile. Diu dr. Ratiu a retienutu alinea autara a §-lui intre tóte, si a faentu numai adausu practicabilu. Practicabilu déca din acelu puntu de vedere, ca déca diet’a alege o comisiune din 5—8 membri si voru fi afara de membrii dietali era 5—8 consiliari cari voru merge in comisiune, nefiendu ei alesi seu chiamati atunci ei aru paralisu totu operaturu comisiunei. (Asia e !) Si asia eu afla practicabilu ca in comisiunile acéstea se lucre aceia, pre cari la incredintiatu inalt’a casa cu elaborarea si reportarea unui proiectu. Si deca dnii aceia ne alesi voru vré se cerceteze comisiunile dietali, este cu cale se aiba numai votu consultativu aduse de informatiuni cuviintioase la cererea comitetului. Inse a