Gazeta Transilvaniei, 1864 (Anul 27, nr. 1-103)
1864-11-22 / nr. 93
Mr. OS. Braslovu, Dec. 99 Moembre 1801. Junulu \\¥1. Gaaot’a eese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Faiea una data pe sept emana.— Pretianu, pe anulOfl. pe ty4 3 fl v.a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe anu snu sen 40 doidieceri, or 3 galbini mon. sanatoria. Se prenumera la postele o. r., si pe la DD. corespondenți. — Pentru serie ad. cam 10 vorbe mari sen mici inserate secern 8 er. Taca’a timbrala e 30 or. de flacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu înainte nu ce voru mai primi publicări. MONARGHI’A AUSTRIACA Mai. S’a c. r. apost, cu diploma inalta suscrisa a binevoitu pe v.-presied. tabulei regie din M.Ostorheiu si v.-presied. dietalu Ioane Alduleanu, cavaleru ord. coronei de fern cl. III., alu inaltia la statulu de cavaleru alu imperiului austriacu in conformitate cu cuprinsulu statuteloru. Noi bucuraudune de acesta distinctiune — pentru ca si arunca reflecsulu seu si spre consideratiunea pre inalta a meriteloru natiunei nostre — gratulamu bărbatului nostru din anima, ardicandui inaintea influiur tiei adaugate cu distinctiunea acesta si inaintea splendorei ei, speranti’a natiunei sale, care ea tocm’a se afla in dreptu a pretinde acum mai multu tributulu ei cuvenitu si inca in mesur’a aceea, care o cere influinti’a si poterea spirituala a vercaruia dintre fidelii ei fii si civi ai statului austriacu. .... Sena I ii B ii imperialii. Siedinti’a 6 a casei deputatiloru din 24 Nov. a fostu din doua cause interesanta. In aceeasi adica dn. Schmerling ministrulu de statu dete respunsu categoricu la interpelatiunea din a. tr. repetita in 17 Noembre a. c. prin deputatulu Schindler si socii, privitore la o lege pentru responsabilitatea ministeriuluh de faptele si lucrările sale. Ve aduceţi aminte, ca ministeriulu dechiarase in trecutu cu toata solenitatea, cumca in principiu se invoiesce a fi responsabilii. luse principiulu trebue se se îmbrace in o lege speciala, care se coprinda curatu, ca ministrii pentru care fapte se fia responsabili, cine se aiba dreptu a ’i acasa, si cine a ’i judeca si la casa de asia, cine ai pedepsi? Asia ceva astepta interpelatorii. La acestea ministrulu de statu respunde „in numele regimului,“ ca acelasiu in acesta sesiune nu va propune neci o lege de responsabilitate, ci cu o lege atatu de importanta va astepta „pana candu constitutiunea imperiului va intra in activitate in tote partile imperiului,“ adica pana candu Ungari’a, Croatia si Veneti’a inca vom intra in parlamentin Acestu respunsu, de altu mintrea motivatu pe largu, fu priimitu de catra casa cu facere muta. Intraceea este curiosu, ca tocma si cateva din diurnalele liberale incuviintiesa acelu respunsu, eara spre a infatiosia mai viu confusiunea de facia ele întreba: Catra diet’a Ungariei cine se fia respundietoru, Locotenenti’a ? seu palatinatulu? seu cancelari’a curtii? seu rainisteriulu intregu ? si cine catra dieta Ardealului ? gubernulu din tiera? seu cancelari’a? seu numai cancelariulu ? seu ministrulu de statu , dela care depinde cancelari’a ? Acestea si asemenea cestiuni trebue se se deslege si respire mai antaiu. In aceeasi siedintia carea trenit pana la 31/2 ore si avea 180 membrii adunaţi, decurseră alegerile intre are si care lupte de partite. In comisiunea finantiara fiindu a se alege 36 membrii, se alesera deocamdată numai 32, pentru ca ceilalţi avura numai majoritati relative, preste acesta pe Baritiu ilu alesera intre cei 32 fara a observa ca elu inca nu sosise la Vienna si nu depusese promisiunea. Deci pentru 5 insi se repeti alegerea inca de doua ori. Dintre ardeleni au intratu in comisiunea finantiara numai Groiss, Teutsch si Alduleanu. In siedinti’a 7 din 25 decurseră totu alegeri. In comisiunea pentru reforma dariloru s’au alesu după optu grupe de tieri austriace 21 membrii. In acea comisiune intrara dintre ardeleni Puscariu si Gull. In comisiunea destinata pentru usiorarea darii capului in Transilvania s’au alesu 9 membrii, dintre carii ardeleni sunt Obert si Manu. După încheierea siedintiei se mai alesera inca si din despartiaminte inca trei comisiuni pentru alte trei proiecte de lege. Siedinti’a a 8 din 26 Nov. Pe bane’a ministeriala e numai siefulu de secţiune br. de Kalchberg. La ordinea zilei fu cetirea proiecteloru regimului privitorie la desdaunarea ce cauta se se de pentru servitiulu postalu la societatea nautica „Loydulu“, pentru competintiele contumatiale, sanitare si pentru tone in porturi , si altulu pentru modificarea §§ 4, 6, 9, 11 ai legei din 7 Dec. 1858 pentru protectiunea producteloru de mustra si modele ale producteloru industriale, cari se si dedera la anumite comisiuni spre preconsultare si siedinti sa se încheie incependu a se alege membrii comiteteloru, apoi se areta resultatulu alegeriloru la comitetulu pentru redicarea § 262 alu ordinei de vama si monopolu de statu, precum si la comitetulu pentru proiectulu ce privesce la scăderea de 10 proc. din contributiunea pentru vinu arsu seu spirituase; la acestea e alesu presiedinte Vrbna. Dupa acesta se impartiesce proiectulu adresei la cuventulu de tronu intre deputati si pe Marti se anuntia desbaterea ei. Adres’a seu respunsulu la cuventulu de tronu alu casei de susu séu cum am dice a lordiloru, a trecuta prin desbaterile, publice, care inse au fostu fórte scurte, pentru ca despre adres’a lordiloru austriaci se pote dice si astadata, cumca aceeasi este numai o parafrasa seu repetitiune a curentului de tronu imbracatu ceva si in alte frase, eara incolo totu acelu intielesu, pentru ca majoritatea de parte cumpanitóare a magnatiloru si a archiereiloru afla, ca tóte sunt bine asia precum sunt. Proiectulu de adres’a alu casei deputatiloru s’a cititu numai in siedinti’a din 24 Noembre si numai in 26 se începu asupr’a ei desbaterea generala. Despre acelu proiectu asia precum a esitu elu din genialulu condeiu alu lui Giskra si precum a fostu priimitu de majoritatea comisiunii, cele mai multe foi mari publice scriu pana acum cuvinte de lauda si recunoscere, aflandu ca adres’a e compusa nu numai cu multa franchetia, ca da pe facla relele cele mai mari de care sufere imperiulu si tieiile lui, ci si cu crutiare in punctele asupr’a carora n’ai se invinuesci pre nimitii de catu impregiurarile si trecutulu, dela care sau mostenitu mai multe rele si pecate, de care generatiunile de facta nu potu scapa cu una cu doua. Noi in locu de a impartasi proiectulu adresei deputatiloru din cuventu in cuventu acum pana a nu esi acelasiu coresu si statoritu in siedintia publica, scotemu aici mai virtosu ai n ee acelea, care diferu mai multu de cuventulu de tronu si asupr’a carora s’ar’ potea