Gazeta Transilvaniei, 1866 (Anul 29, nr. 1-102)
1866-09-17 / nr. 73
Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea siDuminec’a, Fai’a, candu concedu ajutoriele. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl. pe y4 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Brasiovu 29 ,17 Septembre 1866. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. MONARCHIE AUSTRIACA Transilvani’a. S c o l e 1 e. Era scóalele ? Orice veti mai dice, era. Asta-data inse vomu fi mai seniti si poate fi ca amu scrisa acestea odata pentru totudeauna in paos’a scóaleloru. Péte fi era si ca nu vomu dice nimicn non, din cate amu mai disu de cativa ani incoace, inse santieni’a cansei si dorinti a de a fi intielesi bine de catra publiculn carele vrea a ne intielege ne făcu a mai repeti aceea ce credemu noi a fi adeveru curatu. Pana a no esi „Albin’a“ la lumina dilei, unii oameni orbiţi de patima, alții servili gretiosi, alții era despoti din firea lora, totaodata vrasmasi personali, de cate ori era in Gazeta vorba de scóle, totndeauna se folosia de peasiune spre a ne descrie ca pe cei mai rei vrasmasi ai clerului, adica cum amu dice ai părinților, moriloru, stramosilora, fratiloru, unchiloru, veriloru si nepotiloru nostrii *). Despre alte calumnii si prepusuri negre vomite asupra noatra la mai multe opasiuni mai alesu din caus’a scóleloru, tacemu astadata. Ne-au adusu adica in ura si prepusu, pentruca noi amu voi ca scólele se se smulgă cu totulu din man’a cleruriloru. Acesta e o minciuna reutatiosa. „Albin’a“ o spuse verde, nu mai sciu a putea óra, ca scólele se se ia neaparatu din man’a ierarchiei bisericesci, pe care aceeasi „Albina“ o tiene cu totulu necapace de fundarea si administrarea scóleloru. „Wanderer“, „Fremdenblatt“ si alte cateva foi mari nemtiesci si unguresci repetiescu din timpu in timpu desfiintiarea concordatului si luarea sculeloru din manile clerului. Noi amu disu cu totulu altu ceva. Noi in privinti’a instructiunii publice amu prochiamatu de mai multi ani principiulu concurintiei libere. Acesta principiu ilu tienemu noi de singuru mantuitoru cu privire la cultur’a nóastra naţionala. Espetiinti’a de 17 ani a subscrisului făcută in clase, cum si de 25 ani făcută in familia ilu aduse la convicţiunea acesta. Dupa acesta principiu alu nostru se deschide concurintia libera intre statu, intre biserica si intre privați asie, in cată fiacare fundatoru de scóale se fia si se remaaa domnu si proprietariu preste toate scóalelele fundate de elu si nimeni se nu aiba a se amesteca in administratiunea acelora, ei statulu administra pe ale sale, biseric’a seu adica ierarchia pe ale sale si privatii pe ale lor. Intocma pre profesori si directori etc. ii denumesce fiacart proprietariu de scoala, carele ii si platesce din pung’a sa. Sistem’a de invetiaturi fia care cum o va alege, vedia apoi proprietariulu spre ce scopu cresce evi pe tenerime , védia si părinții lor epitropii, la care scóle isi vor da pe fiii si pupilii loru. Suprema inspectiune a statului representatu prin monarchulu nu poate lipsi dela nici o scóla, nici chiaru dela cele de A. B. C. , pentruca statulu este datora se scia, in care scóle ce se invetia si ce disciplina se tiene. Doctrin’a relegiunii si a moralei crestine nu poate asemenea lipsi dela nici o scóla. Cela care voiesce scóle fara suprem’a inspectiune a statului, tieneti minte ca cugeta a pregăti prin generatiunile june anarchia si rebeliune. Cela care n’ar suferi doctrin’a relegiunii si a moralei in scóale, acela are de scopn a propaga coruptiunea si a pregăti din tinerime făra rapitoare. Cela ce ar voi atrage in potestarea statului pe toate scalele si toata institutiunea facendu din ele monopolii ca de sare si de tabaou, acela ar cugeta a pregăti de timpuriu calea despotismului politica, era in anumite casuri a nulifica însuşiri, limb’a si literatur’a naţionala, ar ataca totaodata dreptulu de proprietate, care ataca in staturi fundate pe dreptu si dreptate se pedepsesce cu prinsere grea. Acela care se incearca a trage in potestarea, proprietatea si netiermulitma dispusetiune a ierarchiei bisericesci pre toate scóalele si institutele de invetiamentn totu ca de monopolu, se sciti ca pogeta a restaura despotismulu si servilismuln calugarescu bătute si trântite de atatea ori in Europa, comite asemenea crima de atacu asupra dreptului de proprietate, voiesce totaodata se detrena omenimea la unu locu si se nu sufere a nainta in sciintie si in descoperirea adevemilui mai departe , de cată numai pana unde se pote impaca cu dogmele cutaroru confesiuni si secte. Preste acésta nici unu monopolu n’ar fi mai scarnavu, mai periculosu si totuodata mai ridiculu decatu celu ierarchicu seu tocma calugarescu in scóle. Vrasmasii nostrii de principiu ori candu voioscu se scape de lumina adeverului se primbla totu numai prin cate o scolutia satésca, seu cem multu int'.’anu gimnasiu de colea pana colea, era de alte scóle nu voieson se audia Omenimea inse nu asculta de ei, ci poporale, staturile si privatii au fundata si sustieau o multime nenumerata de alte scóle si institute, precum: ostasiesoi, de medicina, technice, nautice, reale, comerciale, scóle de arte, musica, pictura, sculptura etc. etc. Acum se ne inchipuimu domniloru, ca supremii inspectori, directorii, profesori cateva mii la numero in toata Europa la tóate aici areptatele scóle, institute, academii de sciintie ara fi totu atati călugări in rasa, potcapu si camilarea, seu si preoţi de mila si inca înzestrati cu potere coercitiva cu odinioara iesuitii si dominicanii in St. Domingo, in Mexico, Peru etc. Se ne infatioramn la academi’a militară din W. Neustadt in Austri’a, seu din St. Cyr in Franci’a in locu de directori generali, cate unu directoru episcopii, intru asemenea la scólele nautice in locuia capitaniloru dela marina totu atati abati sau archimandrite Se punemu si la institutulu Iosefinu si la intrég’a facultate de medicina totu decani si rectori călugări si asié mai departe in mii de casuri. Me rogu, cereţi la aceste caşuri opiniunea celoru mai buni creştini din lume, a rusiloru, a greciloru si a moldavo-romaniloru, pentruca se vedea ei respinsu in locuia nostru. Eca pentruce intre alti, articuli din Concordata aa. V. VII. VIII sunt combătuți de catra toti binesimtitorii si adeveratii amici ai culturei si ai luminării; pentruea aceia hentesen a face din invetiamentu monopolu infriposiatu, trebu de meseria. Pre cată timpu nu se va introduce si la națiunea romanesca concurinti’a libera preste totu, pe atata despre o adeverata desvoltare nationala nicidecum nu poate fi vorba. Pre catu timpu scóla este monopolu, pe atata romanii voru fi pururea o mince (pila, bila), adica jucaria candu a despotismului, candu a bigoteriei si a fanatismului si totudeauna midilocu de specula in manile unora sau ale altora, întrebați pe Angli’a , pe Belgia , Americ’a etc. etc., pentruce au introdusu ele si in institutiunea publica concurintia libera si pentruce au ajunsu ele aste departe in cultura si in prosperitate. Nu’mi credeţi mie, credeţi inse la ceea ca vedeţi sau poteti vedé ori candu veti voi. Bunulu pititoru vede, ca noi pana aici nu memoramu nimica despre asie numitulu invetiamentu obligatoriu, pe care unele foi romanesci din Moldo-Romania ilu puuu in fruntea Nriloru. Noi inca suntemu pentru principiulu obligatoriu, indata inse ce aparamu liber la concurintia, obligatiunea din partea statului , acelasi nu poate suna decatu numai asie. Toti locuitorii sunt datori a invetia parte la o scoala undeva. Acesta principiu este frate cu celalaltu cunoscuta de mai nainte . Toti supusii statului trebue se marturiseasca si se se tiena de vreo confesiune relegioasa. G. B a r i t i u. Itrasiovil 28 Sept. In mai multe cercuri ale cetatianilor, de aici se arată o indignatiune din doua puncte de vedere, ad. se puse întrebare, cum se poate acesta, ca intr o comuna, in care romanii sunt atata de bine representati cu sarcinele publice, se nu se afle la posturile economice ale cetatii nedi unu romani? Acést’a întrebare se nascu din comun’a mirare, ca, ce póte se fia caus’a de in Brasiovu inca totu mai mancamn carnea cu 12 erneeri puntulu, pre candu in satele si opidele vecine ne vinde ca 7, ma in secaime si eu 6 cr.! Ore ce controla mai fidela pentru binele tuturoru cetatianiloru s’ar cere a se porta? Unde e concurinti’a libera ? si de ce nu vine imperati’a ei si in Brasiovu ? Concurinti’a se poate da si pre langa conditiani, ca concurentii inscrisi se fia deoblegati a taia mereu vite, incatu poporuli se nu sufere lipsa de carne. Se aude ca se pregatescu si pasi pentru a departa odata stavil’a liberei concurintie. — Nicliiu 14 Sept. Astadi a trenutu comitetulu Asociatiunei sisdintia estraordinaria asupra stipendieloru publicate in concursele escrise in 4 Sept. c. n. a. c. si publicate in „Tel. rom.“ si cele alte diurnale romane. Stipendiele s’au impartitu in modula irmatoria : a) celu pentru pedagogia la Prag’a s’a conferita dloru Vaciliu Munteanu teologu abs. si Stefanu Torpanu gimnas. abs. matur.; b) celu pentru politechnicu dlui Dionisiu Radesiu ; o) celu pentru juriştii dela universităţi doitori Andreiu Cosm’a G. Ger. Rasa si Ioana Nechit’a; celu dela academi’a c. r. de drepturi in Sibiin d. Ioana Olariu. (Tel. rom.) — Gimnasium rom. cat. dela Simien de Silvania s’a disolvatu; dar’ „Ro. Közi.“ provoca intr’o corespondentia pre reapectivi, ca se pasiésca a reactiva gimnasiulu, candu toti striga scóala. — — Focuri. In Turnisioru , (lunga Sibiiu) satu saseson, se prefăcură in penusiasiurile si grădinile economice la 108 locuitori dimpreună cu cerealele adanate. La Cisnadie dearsera in 25 clădirile economice dela 7 locuitori. Clusiu 25 Sept. Escelenti’a S’a dn. comite Folliot de Crenneville FML. si presiedinte ala r. gaberna ala Transilvaniei se astepta dela Vien’a aici pe 2 Octobre. Ddieu se’lu aduca in pace, ca prea era mare bucuti’a unora cumca nu se va mai intorce. Joi’a si sambat’a trecuta se tienu aici alergare de cai, inse toate pregătirile si totu sgomotatu ce se făcu a fostu numai spre a se mai masca saraci’a. Scopulu se vede a fi numai, ca se se adune boierii, se manance si se bea vreo 2—3 dile, precum s’a si intemplatu. Asie numiti plebei seu cum amu dice „mojici“, adica de carii nu’si potu sui arborele genealogica celu pacinu pe 1 miie de ani, nu s’au prea vediutu astadata amestecanduse p’intre boieri. Insa si dintre acestia traiesen multi foarte retrasi. Equipage elegante afara de alui grafului Karaczay din Ungari’a, precum nici cai frumosi nu s’au prea vediutu, dara nici pinteni nici pene nu se prea vedea ca in alti ani. Espusetiunea de animale domestice inca a lipsita. După raporturile ce vina la gubernu coler’a prer.te totu e in decadentia, era anume pe *) Atâta Redactorula, cată si scriitorule acestora se tragu din familii preotiesci si sânt raditi pote ca 20 familii preotiesci de ambele confesiuni.