Gazeta Transilvaniei, 1867 (Anul 30, nr. 1-102)
1867-11-08 / nr. 87
liarii si secretarii referinti la repansat la cancelaria a curtii au fostu sub gr. Haller totu cei carii fuseseră si sub gr. Nádasdy predecesorulu aceluia. După care legi a judecatu acelu consiliu sub Nádasdy si după care sub gr. Haller ? — Apoi se te mai miri de unele secaturi din Bucuresci! In urmati făcu cunoscuta, cumca la tribunalele transilvane de la instantia se afla 12.346 de procese pendente, afara de segregări si comasări, precum se vede din circulariulu tablei dto. 22 Iuniu 1867 Nr. 662 Se adaugemu sum’a proceseloru de siculica haereditas dela tribunalulu supremu si dela tabla la sum’a de 12.346 si pre lesne putemu crede, ca sum’a proceseloru pendente afara de comasatiuni si segregări face 20.000, citesce: douadieci mii Putemu mai departe afirma, ca acestea procese atingu ecsistinti’a la vreo 300.000 locuitori. Din acele procese are si Dr. Ratiu are sicare parte, era diecile de mii le au alti advocați. — Iliasiovu 19 Nov. Astadi se tiene adunarea generala a Reuniunei femeiloru romane etc. Pana acum după ce D. presiedinte Anastasia Datcu deschise adunarea cu o cuventare aleasa se citiră socotelele si se alese noulu comitetu, cum vomu vedea in Nr. viii. — Ceva oficialii. „Budapesti Közlön“ din 12 Nov. a. c. publica oficialminte o ciraticularia a min. pentru aperarea tierei indreptata catra toate derogatoriile, prin care se da in cunosciintia tuturora comuneloru, cumca toti soldatii facultati pe mai lunga timpu, aci, pana candu se voru chiama inlauntru seu se voru inrola in reserva seu pana ce se voru emite, precum si reservistii dela magistrala de vigilia in dipsu, deca au pasitu preste a 3-a clasa de etate, de cumva vreau a se casatori in timpulu intrermediariu, vinu a se tracta numai după prescrierile civile de casatoria; prin urmare n’nu lipsa de facultate dela deregatori’a militaria pentru pasirea la casatoria. Certele ivite intre a- semenea casatorii se tremr’ de competinti’a deregatorielor civile, totuşi preoţii sau rabinii cununatori trebue se faca aratare la deregatoriile militari despre casatori’a loru precum si judecătoriile, candu ar’ decide despărțirea unei asemenea căsătorie. — Min. de financie a demandatu deregatorieloru resp. a pune ochii pe speculanții de bancutie de arginta de 10 cruceri si dandu preste densii se’i traga la criminala. Nu certatu neci a se tramite preste granitia acesta moneta. Si tunurile de copii, cari se potu încarcă cu pulbere de pusca cu periculose suntu oprite intre jocurii. In comitatulu Dobocei s’au depradatu averile unei biserici romanesci prin lotri. Preste totu securitatea in comit, acest’a sta pe petioru fórte slaba. Comitetula centrala de alegere din Clusiu a trimisu credentionalele dep. alesu Lud. Kossuth la min. de interne cu rogare , cu adres’a loru se o înainteze la acestu denumita deputata, Sibiiu. Conflusulu universităţii sasesci tiena a 2-a siedinti’a in 14 Novembre. Impartasimu numai propunera deputatiloru brasioveni ce se ceti de presiedintele, care suna : In conformitate cu instrucţiunea, data none de tramitietorii nostri, ne luamu voia a aduce urmatorea propusatiune: inclusa universitate binevoiesca a decide, ca operaturu comisiunii pentru esaminarea administratiunii averii nationale se se tipareasca si se se impartasiesca tuturora cercurilora sasesci, ca se vina in pusatiune a instruirii pe deputații loru ; mai încolo se se conceda cercurilora sasesci pentru urgentia termina de 14 dile, in care au se si instrueze deputații, si numai după decurgerea acestui terminu se se ie la desbatere. 12 Nov. 1867. Brennerberg, Wächter. — Deputat» dinSigister’a dedera asemenea propunere, care cetitu pretinde, ca si toate resolutionile universității se se impartasieasca cu cercurile. Cestiunea tipăririi se amană pana după cetirea elaboratului. — Deputații se numescu pe sene sasesci, universitatea saseasca, cercurile sasesci, una si averea fundului regiu totu saseasca, er’ intre maghiari maghiaresci toate asia romaniloru ce le remane ? Catrafusele? Eca neaperata necesitate de a lucra, ca se ne arondamu toti romanii in cercuri nationale ei se ne constituimu si noi in universitate, ca altfeliu nu potemu avea viati’a nationala politica. — Clusiu 10 Nov, Cateva omoruri si aparseturi de locuintie intemplate de 2—3 luni incoace in aceasta capitala a Transilvaniei si înregistrate de catra foile de acolo le trecuramu cu vederea mai multa din lipsa spatiului. Astadata imprumutamu doua solii din „M Polgár“. După una unu furu a sparta tocma la Ecs. Sa dn. comisariu regesen, de unde furandu cate ceva s’a caratu la Desiu, unde nuse petrecandu sub pseodonimulu Dembinszky, fu srestatu de politia tocma in momentulu candu elu a trasu cu revolverulu asupra ospetariulu seu fara ca se’lu nemerésca. Totu in acea capitala in 23 Oct. nóptea furii spargindu in templulu evreescu au dusu de acolo totu ce au pututu. — Faimosulu Jenei József in „M. Polgár“ Nr. 74 de unu respunsu lungu dlui Bereczki Sándor, simbmilele aceluiasi este: Eu Jenei J. am fostu condamnata in an. 1850 pentru faptele mele la furci, pardonatu inse si tramisu numai la temnitia pe 15 ani, de unde inse după 7 ani am scapatu cu omnestia. N’am fostu condamnata cu talchariu si ucigasiu, ci numai cu criminala politica. Deci deca Bereczki sau altii imi mai pomenescu faptele mele, ei imi vatama onoarea si sunt mai talchari decatu talcharii. De aci incolo Jenei totu marturisesce caratu, ca desi n’a comisu tóte cu cate ’lu invinuescu óameni, inse totu a comisa catava parte din porunca mai nalta (adica a jafuitu, taiatu si impuscatu multime de ómeni din porunca), parte silita de impregiurari. — Este prea interesanta , ca dn. Jenei voindu a’si escusa cranceni’a fapteloru sale se provoaca la colonelulu ungurescu Forró, la Györfi Pál, br. Toroczkai József si la alti optu ofleiri de insurgenti. Pre candu Jenei se apara in acesta moda foarte curiosa, dn. Balla inca adună atestate in contra lui. — Ce ve pasa, dn. Jenei totu este in derogatoria municipala. — Clusius Nov. Préstimate domnule Redactoru! Intielegandu, ca dera on. comitetu alu Asociatiunei nóstre transilvane in una din siedintiele din urma ar fi asemnatu unu stipendiu dintre cele mai principale la unu renegaţii, care inegrise pre romani sau foile neromane, si apoi mai are catediare a cere totu dela acelia ajutoria, intrebu, ca are cine suntu patronii lui ?! Au nu avemu noi destui teneri lipsiţi, cu calculi eminenţi, portare morala esemplara si cu sentiuri adeveratu romane — nu pearlatanu, care dupace ’ti va manca stipendiulu se va duce in castre străine ? Au n’amu mai esperiatu noi asta? — Cu asta ocasiune nu voiescu alta decatu se făcu atenta atatu pe on. comitetu, catu si pre on. Ordinariate, care la asemnarea stipendieloru nu ar’ fi cu scopu se se recerce respectivii parochi romani fara deosebire de confesiune, dela acele cetati sau orasia, unde respectivulu suplicante a frecventatu studiele in anula din urma, ca pre atari, cari cunoscu mai de aproape tenerimea. — Nu ca dera după placuri acestora se asemnéze cutare stipendiu, apere Ddieu ? Decatu pentruca se nu se mai intemple, ce adese s’a intemplatu cu atata mai vîrtosu, cu catu nici unu membra ala cutarei Asociatiuni seu testatoru, numi aducu amente se fia cetitu undeva, ca fileriulu seu, tragandusi dela gura, se’lu fi data seu testata pentru renegați. In urma am a nai aminti una: Esc. Sa eppulu rom. cat. din Transilvani’a in cointielegere cu reg. guberniu impune de cea mai stricta datorintia direcțiunilor u scolare si academice, ca nici la unu stipendistu rom. cat. se nu i vidimeza cuitanti’a, pana candu reepectivulu parodia, seu catechetu, uuo va vidima, ca respectivulu stipendistu asculta esortatiunile morale, se marturisesce si cumeneca după datin’a s. biserici, si ea frecventeaza s. biserica. — Durere deca la noi la romani atatu la uniti, catu si neuniti acesta nu se observeaza. Suntu unii teneri mai alesu la academia si chirurgia, cari in vecii veciloru nu’ti mai cérea biseric’a. Apoi ceea ce poţi aştepta dela astfeliu de oameni, lesneti poţi intipui. Cine ’si uresce biseric’a, si-a uritu mai anteiu naţiunea ; si apoi doar’ nu vomu premia apostasi’a si renegatismulu. Asteptamu se ni se faca lumina aici. Gregoriu Chifa. Din partemi opinezu, ca ar’ fi cu scopu, ca si numele celoru, carii s’au presemnatu case fia provediuti cu stipendia, se se publice mai anteiu prin diurnale, si numai după unu terminu de 4 septemani dela publicare se li se resolveze primirea stipendialoru, deca nu voru incurge pana atunci reporturi despre vreo rea conduita a respectiviloru din caus’a aplecării catra apostasia si renegatismu. — Altfeliu damu intrementu indiferentismului si relegiosa si nationala, si credu ca n’am ajunsa pana la atata. — De aceea se easa de corespondinte la lumina cu faptele cutarui învinuita, ca dela unu corpu morala naționala se astepta a rectifica lucrurile după mai deaproapea informatiune, deca e dreapta. — Pana atunci nu potemu suspitiona unu corpu morale nationale. — Red. Din marginea Maramureslului 31/12 Opt. La pas’a representantiloru Ungariei unu deputata facu acea propusetiune, ca diet’a sub periodule presente alu siedintieloru sale se deslege intre altele si cestiunea numita a nationalitatiloru. Intrebamu, ca prin mesure speciali e de îndemnata diet’a a deslega acésta cestiune ? La asiediarea relatiuniloru cu Austri’a cu tota grigi’a si cu totu zelulu se arată. Inse la cestiunea natiunalitatiioru inca mai mare grigia si mai mare zelu se poftesce. Esta se tiene de vinéti’a interna a Ungariei, si trebile potu lua unu cursu normale numai asia, deca aceea se va deslega catu de curendo, si cu indestulirea nationalitatii oru. Comisionea incredinta de dieta faca in esta causa unu proiecta, ce se si publică prin Gazete. Solutu e, ca la alegerea acestei comisiuni majoritatea după cuventarea lui Deák ca libertatea votării nu se pote restringe, respinse proiectulu ablegatiloru romani, de a se alege la acea comisiune ca atari oblegati si din natiunalitatile diverse. Pre Deák ungarii ’la numescu intieleptura natiunii, deci cu direptu poternu pofti, ca densa s’a comende mediuloce potrivite la scopulu profiptu. Inse in ce sta libertatea votării? In ateptarea causeloru invingatorie facia cu careva obiecta. Acum , la cestiunea memorata alte scopu nu pota si nu poate fi , decatu 1) a cunosce pretensiunile natiunalitatiioru, ca2) acele se se pota spre indestuiire asiedia. Dupace dara aceste ablegatii natiunalitatii oru diverse le cunoscu mai bine, in catu densii le sentiesou, libertatea in intielesul ei usata ar’ fi fostu , a acceptă proiectulu ce’la propuseră ablegatii romani, si după acel’a a votare. Ca in asta asertiune a nóstra nu ne instelamu, adeveri de curendu oas’a representantiloru insasi, acceptandu proieptulu lui Somsioh, in urm’a căruia comisionea emisa in caus’a lui Böszörményi numai de aceli ablegati se aleseră, cari au cunoscintia speciale in direpturi. Fiindu dara infiintiarea comisiunii in Gestiunea nationalitatiioru gresita, după legile logicei, ese, a fi si lucrarea ei gresita Aceea e adeverata si pre larga si pre augusta. Ce se tiene de direptiunile bisericesci, bisericele după chiamarea loru spirituale suntu nedependenti de statuia politica. Ce avu dara de proiectata comisionea, ca in ce limba se’si duca bisericele trebile sale ? Candu se publică sistem’a de organizare pentru bisericele protestantice din Ungari’a , data de guberniulu Austriei, ungurii protestanţi , ca si celi catolici fara paraţi a mai incepe de nou unu resboiu de 30 de ani, de catu se o accepte, macar nu este biserica protestantica, ca se aiba mai frumósa organisare, pe atunci ungurii insini au marturitu. Amu totu aceli unguri ce potu asteptă dela alte biserice facia cu acestu proiecta alu comisiunii ? Bine, ca in acel’a se lasa in voli’a bisericeloru a’si alege limba, ci la unu principiu suntu de acceptata si urmările. Preasta cale pote se dica diet’a, amu seu mai tardiu, ca denea va prescrie limb’a, precum chiaru si in proiectulu comisiunii bisericele diferite, corespundiendu una cu cea alta, se indetorescu a se folosi de limb’a unguresca. Fia destulu a constată aici, ca la esta centralisare nici Bach nu se estense. La direpturile politice, afara de insociri si redicarea scóleloru se vorbesce in proiectulu comisiunii numai despre limba. Limb’a se tiene de direptulu naturale, care se poate de una potere apasa, ci nici candu nu inceta a fi direptu. Societățile politice se fundeza pre direpturi positive, deci prin aceste se poate deslega cestiunea natiunalitatiioru. Ci comisionea in proiectulu seu nici vorba nu face despre ele, prin ce voiesce dara a îndestuli nationalitatile ? Ma ce voran dice ? Pre unu cetatianu privata ’lu lasa se recurga in limb’a sa la guvernul statului, pre comitate inse, chiaru si pre acele, cari nu in limb’a unguresca isi voru duce trebile sale, le indetoresce a corespunde cu acel’a unguresce. 346