Gazeta Transilvaniei, 1867 (Anul 30, nr. 1-102)

1867-09-17 / nr. 73

Nr. 93. Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea siDuminec’a, Fai’a, candu concedu ajutoriele. — Pretiulu, pe 1 anu 10 fl. pe */* 3 fl. v. a. Tieri eaterne 16 fl. T. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Brasiovu 29|17 Septembre 1867. MONARCHI’A AUSTRIACA. Transilvani­a. Societatea academica romana va tiene Vineri in 15 Septembre c. v. una sie­­dintia publica pentru inchiaiarea sesiunii anului 1867.­­ Depesia telegrafia. ITALI’A. Floren­ti’a 22 Sept „Ga­zet’a oficiale“ contiene una declaratiune dicunda, ca gubernulu vede cu mâhnire agitațiunea pro­vocata io ajunulu unei operații finantiare. — Guvernul, va respecta drepturile cetatianilorn, va mantiene tractatele neatinse si va lua me­­suri aspre contra ori cărui ce ar’ voi se le violese. Garibaldi a plecatu la Arejo. Neliniscea din caus’a proiecturiloru lui urrueaza inca. Se dice, ca este foarte hotaritu a face una incercare in contra Romei. — Pap’a intr’unu consistoriu de­­cretu a condamnata cu unu sacrilegiu si una usurpatiune decretulu guvernului in privinti’a bunuriloru besericei si a declaratu nulu efectulu decretului, confirmandu censurile pronunciate contra autoriloru. — „Nat.“ R­o­m ’a 23 Sept. Politi’a pontificale a fa­­cutu eré oari arestări. ■—­ ­ Scrie trista! Ioane Piposiu­, controloru reg. la to­­pitorea de tern din Govasdi’a nu mai este intre cei vii, — memori’a lui vi se va remane eterna ! Domnule Ioane Piposiu după o boala in­delungata in etate de 54 ani in 3 Sept. 1867 c. D. si-au datu sufletulu in manele creatorelui, iar’ elementele lui petrecute de o multime a­­mici si cunoscuţi ai sei s’su inmormentatu in 6 Sept. a. c. in cemeteriulu besericei gr. orient, din Delariu. Pe reposatulu cu ad­ma sfasieta ’lu jalescu iubitulu seu frate Lazaru Piposiu reg. proba­­toru de minere la ustrin’a montana in Zlatn’a, dimpreună cu soci’a sa Teresi’a si fiiulu-seu Lazaru asesoru de sedria, si fiicele Mari’a mări­tate după Basiliu P. d’Harsianu asesoru de se­dria, Teresi’a si Id’a, mai incolo sor’a reposa­­tului An’a veduva preotului romanu Groza si nepoţii de frate Ioane fostului comite supremu alu Zarandului, Victorii consiliaru reg. la oficiu de contabilitate, Petru asesore la tabl’a reg. judiciaria, Basiliu protopopu gr. orient, in Hon­­dola­u si nepotele, Elis’a veduva perceptorelui o. r. Nicolau Nemesiu, Fani măritate dupa Pe­tru Manu c. r. consiliariu de finantia—precum si toti ceialalti consângeni. Reposatulu pre langa amerea ce au pa­­stratno pana la ca­mértei sale catra iubitulu seu frate, sora, nepoti si consângeni — nu si-au uitatu nici de iubit’a sa naţiune si beserica, la­­sandu pentru înmulţirea fondului asociatiunei romano transilvane o suma de 735 fl. v. a. in obligaţiuni de statu, siese bucăţi de auru natu­­ralu dela Pianu in pretiu de 15 fl. v. a., cuto­­tulu o suma de 750 fl. v. a., afara de biblio­teka sa, etatatoria din 93 bucati de charti de­spre deosebite ramuri de sciintia, i­er’ pentru beserica coodusu de sentiulu pietatii au lasatu besericei gr. orient, din Hondolu locuia nasceri sale 10 galbeni imperiali simpli si 100 fl. v. a. si besericei din Dekriu unde i s’au asiediatu osementele 100 fl. v. a. Fia’i tieren’a usiera si memori­a lui eterna! *) *) Suntu rugate celelalte diurnaie romane a reim­­partasi trist’a acesta scrie despre meritatala reposata si in colonele sale, — R. Himedor’a 17 Sept. 1867. Cu adenoa durere ei mare struupinare de anima amu primitu gratios’a ordinatiune consi­storiala din 7 Sept. a. b. cu Nr. 1202, in care ni se anuncia trist’a faima , ca Escel. Sa Prea Santinulu nostru Metropolitu „Niultltiu­“ , barbatulu cela devotata besericei si naturei sale, au inpetatu de a se mai numera intre celi vii. — O ce durere adenoa si ce întristare co­­prinse animele tuturora si inca indata la tristulu tona ala campaneloru, ce legănate in turnurile besericiloru dia Hanedoria, aruncau nesoe su­nete lamentabile si prelungite, ce ne invita ce ne imbracamu in doliu, se gelimu adencu pre venerandulu Archereu si marele Mecenat? ro­manu , — si se peregrinamu in spiritu ou pie­tate la mormentulu ce acopere sacrata-i cenusia n primului capo alu restauratei néstre metropolis — In 15/3 Sept. a. o. celebranduse s. liturgia de ou. d. protopopu gr. cat. alu tractului Hu­­nedoarei Ioane Fodoro, concomitatu de alţii 5 preoți din tracia, după anitulu­s.liturgia înaintea altariului ddieoson se redu­k rogatiune fierbinte catra tronulu Cerescu pentru reasiediarea in porturile drepliloru, sofletului in dnulu adormi­tului anteluptatoriu si mura aparatoriu alu na­­tiunei néstre. — La ceremoni’a formalei inmor­­mentari funebrale lua parte unu popom nobilu si férte numerosu din téte națiunile si din ambe sensurile ce locuiescu aceat’a patria a Coi viru­lom, si clerulu r. cat. in franto on vicarlulu in corpore. — Cu aceasta ocasiune d. protopopui prin un’a vorbire scurta inse forte acomodata, făcu cunoscuta poporului ce asistă, privindu trista la costiugulu din mediu besericii invesstitu in panura négra si luminata de facle aprinse, ca acesta ar’ fi numai unu semna de trista memoria. — Pre candu de pre amvonu noulu cooperatoriu rosti o cuventare catra numerosulu si ale sulu popom, cu care ocasiune vedea cu ochi plini de lacrimi si din străini o mulțime. S’au enumeratu si unele noțiuni mai principale din viéti’a Esc. Sale. Capetu se puse la 1 éra dupa amiédia, cu epitafiu cautatu de junimea studioasa, si cu oftări de durere! Fi bine cuventatu S. Părinte! Fia ti tierin’a usiera si memori’a eterna! — Ioane Fodoru, protopopulu Hunedorei gr. cot. Romanii din Selagiu si procedura arb­itraria a magh­iariloru de a­colo. Suntu doi ani acum de candu andimu ne încetate caiii dela romani in genere, dar’ mai ales­ dela cei din Stagiu, lupta portata in cele mai multe comitate romane in acesti doi ani din urma, portata pentru mantienerea drepturi­­loru sale nationali, — deca au drepturi romanii de sub­sceptivile Austriei — pentru esercitarea loru,­­si ajunse culmea mai pretutindeni............ . . . Majoritatea, cum vedemo, începe a urma cu mani cu pu­iére politic’a lui Széchényi. Nisu­­iescu a se da pe facla catu mai liberali in pri­vinti’a nationalitatiloru, pana candu pe ascunsu lucra neîncetata contra le, cu cele mai nejusti­ficavere mediuléce, pe cele mai neespusabile caii. Făcu partite intre nationalitati, acitia un’a contra celeilalte, se areta a părtini un’a seu sit’a, că cu atatu mai securu se le potu tiené desbi­­nate, ce e de lipsa pentru reesirea scopuri­­loru loru. Er’ candu nu potu reesi pe ascunsu, se dau pe facla si apoi numai se fereasca Ddieu! Esperintia pucina m’a facutu a crede, ca maghiarului aici, candu vorbesce despre îndreptă­ţirea natiunalitatiloru, m­’i diace la anima ce vorbesce gur’a, — si candu pronuncia : voi­mu a îndestuli natiunalitatile, ’mi se pare a audi ecoulu : voimu a năduşi n­a­­tionalitatile. . . . Romanii sem­ suferi, dar’ et „tenent alta raeute repostum.“ Dovada despre padiintia de­­deau si romanii din Selagiu, ca­ci cine cunosce procedur’a esterminatoria de naționalitatea noa­­stra in aceast­a tierisiera romana , cari cunoscu manier’a impreunata cu batujocura, intrebuin­­tiata atatu cu alegerile de deputati , catu si cu investigarea pentru repumit la macelaria din 18 Decembre 1865 la alegerea din S. Cehu, se mira, cum de nu eiumpe resbunarea acestui po­­poru degradata la starea elotiloru politici. Adi mane voiu fi doi ani , actele investigatiunei si acum diacu puse ad acta la tribunalulu Crasnei si criminalistii maghiari, arangetorii lăudatei mă­celării, se fileecn, cum romanii numai in desiertu procedéza in contra­le si candu au dreptatea lunga sene. Ce va se dica acésta intardiare, ce va sa dica asta procedura a tribunalului? Batujocu­­rirea romaniloru din partea lui, aprobarea mă­celării comise contra romaniloru! Incurageare, ca pe romani maghiarii i potu ucide, bate ei bol­navi fara de a fi trasi la respundere?! Dar’ se venimn la lucruri mai recinte. In adunarea comitetului comitatensu tienuta in Zelabu la 2—5 i. o. a venita înainte o causa de interesa comuna pentru toti romanii. Ace­sta voia resuma-o inca nu se peta mai soarta, numai nu cumva «B »lnooan ou iudulgou* ti’a on. d. Redactors care mi deschide coloanele sale *) si ou patiinti’a ou. publica, care se in­­tereseaza de tierifier’a Selagiulu, de leganulm­e­­moritoriului B­a­r­n­u­t­i­u. Eoa f­a­p­t­u­l­u constatata. La adunarea comitatensa gen. trecuta lo­cuitorii Bobotei seu cum o mai numescu ai Dersidei mare au rogatu adunarea comitetului cotteusu ca se pedepseasca pe cativa deregatori anumiti pe nume iu suplica (noi i vomu numi mai dioso) cari fara de nici o pansa sub masca de braciu (brac­hi­um) au resculatu mai multe comune maghiare in contra acestei co­mune curatu romane. Se roga totu odata a esmite o comisiune, care constatandu lucrulu si daunele causate prin ea se se convingă com­ite­­tulu cottensa despre crimele comise. Aduna­rea conforma cererei esmite o commune din 4 membrii anume Kaisler Imre, Alecsandru Popu, Ioane Nichita si Kiss Lajos, cari investigandu io faci­a locului cu cea mai mare dirigintia, a­­dunarii cottensa tienite in dilele numite mai susu refereza in urmatoriulu mo cin: Ungurii posesorati din pregiurulu Bo­botei au procedatu in contra comunei pen­tru limitarea dreptului de crismaritu, voindu - si face si ei dreptu de crisma­ritu acolo, unde de candu e lumea nu au avutu. La forulu primu domnii de unguru firesce au dobenditu. Judecatea s’a incu­­nosciintiatu cu respectivii domni si cu ad­­vocatulu comunei, care inse nu a comuni­­catu-o cu sătenii,­­ pate intielesu fiindu cu contrarii, ca se eschida pe romani dela apelatiune. Deci domnii au dreptu de crismaritu unde nici candu n’au avutu si deciseră a se licită. Pentru esecutarea judecatei, respective pen­tru licitarea arendei pe anula viitoriu la 1 Iuliu a. c. a esitu in fap­’a locului in Bobot’a judele centralu Georgia Balintu. Sătenii, că victi, *) Colonele diam­alolni ce redigamu si vomu redi­­ga suntu si voru fi ale natiunei, induigintia se cere numai dela legea presei, de aici incolo vercarui devo­­tatu barbatu alu natiunii ei suntu deschise fara cea mai mica exceptiune, in cause si cestiuni natiunali. — R. &nulu XIX. Se prenumera la postele c. r., si P DD. corespondenți. — Pentru serie­­ Tacs’a timbrala a 30 cr. de flacare blicare. de la I cr. pu-

Next