Gazeta Transilvaniei, 1867 (Anul 30, nr. 1-102)

1867-10-18 / nr. 81

Mr. 81. Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea siDuminec’a, Fai’a, candu concedu ajutoriele. — Pretiulu: po 1 anu 10 fl. pe V» 3 E. v. a. Tieri esterne 16 fl. ♦ V. a. po unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Brasiovu 30118 Octobre 1867. Analu AMA. Se prenumera la postele c. r., si ] DD. corespondenți. — Pentru serie­­ Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare blicare. ie la I cr. pu- MONARCHI’A AUSTRIACA Transilvani’a. Biseric’a reformata ungu­resca in Rom­an­i’a si bisericele romanesci in marele Principatu alu Transil­vaniei. (Inebraiare.) V’a ingrijatu zelolu natiunalu desvoltari de repaus, mitropolitu Alecsandru Stulutiu. Aici ve­dere. Eu vise ve­dicu voua. Faceti ca ro­manii se capete de mitropoliti si episcopi totu numai maghiari seu germani curati, inse de confesiunea gr. resariteana si gr. catolica (deca’i aveti), seu incat impunetile cu forti­ a totu atati romani renegati , pentruca se ve convingeti odata, cumca teama prin asemenea mesuri ze­­lavi s­i nationala s­i relegiosa ala romaniloru se va indieci, prin urmare ca le veti face una mare bine. Eu nu sciu pana candu va mai tienea acea credintia desietta, ca in cestiunile curatu natiu­­nali si politice archiereii romaniloru aru fi con­ducătorii lor. Respingeţi dela voi acésta min­ciuna politica. Adunările natiunali dela 1848 din duminec’a Tornai, din 15—18 Maiu si a trei’a din Septembre s’au facutu pres­te voi’a archiereiloru. Conducerea deputatiloru atatu la diet’a din Clusiu, catu si la Vien’a si Insbruck li s’a impusu de natiune. Avemu documente numerose la mana, din care se vede curatu la lumin’a sotelui, ca de ani doua dieci archiereii in cestiuni natiunali si politice au trebuitu se faca numai ce a voitu intieleginti’a colectiva a națiunii, precum si ca oricandu ei n’au respec­tata acea vointia, au fosta mastrati seo si pă­răsiți. Mitropolitula Siulutia a simtita foarte ro­­manesce, inse oricanda a fosta a se lua mesuri natiunali mai seriose, totudeauna a ceruta si opiniunea altora, era de capulu seu n’a fa­cutu si n’a disu niciodata , oricare aodiu si as­culta, sfătuia mea tata este cela mai bana. Acesta este meritulu repausatului mitropolitu in afacerile nationali; prin urmare deca in Dec. 1866 unu amploiata din comitatula Cetatii­ de­­balta si alta orna din Blasia au denunciatu ga­­bernatorului Crenneville alta ceva, ei au spusa carata Dimicari. Ce? Prin reinfiintiarea mitropoliei de Alb’a Iulia se miosforeza jurisdictiunea primatelui Un­gariei pi se incurca nu Bciu ce tribunale bise­­ricesci de apelu? Da ce are ierarohi’a si bise­­ric’a greco-catolica romanésca ou ierarchi’a si biseric’a romano catolica Unguréaca ? Comuniune dogmatica si alto nimica. Soiu romanii férte bine, ca tocma dela inceputulu unirii, adica mai bine de 170 ani s’au facutu cele mai felurite încercări de a incaleca preste ierarchi’a roma­­nésca , ad­mu forte bine cum s’a incercatu ma­ghiarizarea totala a romaniloru prin catoli­­cismu, presum se făcuse in curaui de 250 ani prin calvimaur8mu, precum mitropolit» greco-re­sariteni ortodocsi (pana la Teofilu) era supusi jurisdictioni superintendentului ungurescu re­formata, fat­a a cărui concesiune nu putea tiene nici sinade si trebuea se hirotoneasca de preoți pe cei recomandați de elu ; cunosceau atacurile clandestine care se dau ritului orientalu, acelui ritu atatu de sublima, inse astadi cadiutu din maiestatea lui in armarea infricosiatelorn perse­cuting, de maltu amu andiutu, cape sub mana ce propaga urgia in vatra căsătoriei preotiloru numinduse aceea adulterium toleratum (preacur­­via tolerata); cunostemu si pre acei clerici ticăloşi carii s’au facutu toporisce la secure ; cu téte acestea luative bine sam’a ce faceti, puneti urechea la pamentam­ acesta si ascultati. Desohidetive odata ochii, ounósceti odata, ca nu ne mai aflamu in dilele jesuitiloru cardi­nalului Kollonits, ca astadi o suta de Szentke­reszti András, Fiat János, Kálnoki Samuel, Bethlen Gergely et Co. nu vom­ mai fi la stare de a calea preste ierarchiile romanilora. Ce ’mi totu călăriți pe dreptula istorica ? Dreptu istorica ? Dupa dreptula istorica ierar­chi’a evreiloru trebue se ocupe locuia anteia, dopa aceasta cea latineasca si cea anatolica, era ierarchiile protestantice trebue se remana de parte la cod’a celornlalte, pentruca dreptula loru istorica abié datéza dela 1540 incéce. Dreptu istorica ? Dicernu mai bine si mai ni­­meritu dreptulu pumnului manifestata prin res­­béiele relegiose, prin cela dinBoemi’a, prin cela de 30 ani, prin resbéiele luiBocskay, Rakoczy, Bethlen Gábor, prin tiraniile lui Caraffa dela Casovi’a si Eperjes, prin asasinatele lui Apaffy si Teleki la Blasia, Fagarasiu , Vecia. Pe a­­cestu felu de drepturi vreţi voi a regula ierar­chi’a romaneasca ? „Pesti Napló“ mostră in septeman’a trecuta pe partit’a revoluţionam maghiara, ca aceeasi n’a invetiata nimicu din istori’a­cestora doua­dieci de ani. Unu publicistu franceza de re­nume mare a disu mai multa, ca poporale pre­ste tota uita si na invétia din istoria, seo ca invetia numai ce este rea. Au na­sciti voi cum s’a facutu unirea ? Nici atata n’ati invetiata ? Noi se ve spunema ? întrebaţi pe cronicarii vostiti ? Mai aveţi unu pretestu: ca episcopiile si mitropoliile romanesci costa multa. Pe cine? pe statu ? Nu este adeveratu. Luati bugetele, luati statistica la mana. Primatele Ungariei are pe u­n­u anu venita indoitu mai mare decatu au fosta toate sumele lasate in testamentulu mitrop. Siulutia dupa o economia de 17 ani Bine, deca nu ve este rasine, taieti mio’a subventiune ce se da cleruriloru roraanesci dela statu, dara nu ve amestecati in regularea ierarchiei altora con­fesiuni. Diceti dara, ca fiacare confesiune se’si ticna pe derula seu ca in staturile nordameri­­cane si secularizati toate domenele date dela statu pentru episcopii, archiepiscopii, abatii si canonicii rom. catolici. In patu pentru d­erulu romanescu se nu uitati, ca acelasi in cursa de 500 ani a fosta jafaitu forte desu. Sub Ludo­vico I. fanaticulu preotimea romanesca si o mulțime de familii romanesci au fosta nu numai despoiete, ci si ecsilate, mulți preoți au fostu scosi de aici la Dalmati’a. In dilele Isabelei (1540—1559) s’au secularizata toate mosiile mo­­nastiriloru romanesci si s’au impartitu intre no­tabilii tierii. Sub Apaffy mitropolitula Sava Brancovicia fu jafuita talcharesce de toata ave­rea, era aruncata la temnitta si ucisa prin batai. Sub Carola VI. resiedinti’a mitropoliei din A. Carolin­a se sfarmă, pe ruinele ei se trase o parte de fortificatiune, era clerulu fa despăgu­bită cu tipalese de trei mii fiorini. In an. 1849 ambele resiedintie, cea dela Blasia si cea dela Sibiiu fusera despoiate din nou, incata nici cuiu n’au remasu, era din vestmentele archie­­resci si preotiesci, in care se face servitiu la dumnedieescu, se făcură siabrace de cai. Crede ca ar’ fi bine ca se se puna capetu jafuriloru. Ce? mitropolitulu Siulutiu a lasatu prea multi bani „rumuniloru“ ? Ar’ fi fosta mai bine se­ i cheltuiasca in betii, precum era cele din di­lele lui Apaffy, candu curtenii si boierii se re­­masia care se bea opta cupe de vina fara a se scala dela mesa. Seu era mai bine ca acei bani se se fate, precum s’au fat­atu ai altora srehierei toama si in acesti siepte de ani din urma *). Amu priceputa , adica pentru cultur’a nationala si relegioasa a romanilor, se nu lase nimeni nimicu. Lasati ierarohiile romanesci in pace, nu ve amestecaţi in autonomi’a loru bisericesca, nu ve atingeţi de altariele loru, nu amestecaţi poron’a on mitr’a, feritive de cesaro papismu, pentru ca acela este indoitu mai pericalosu decatu sim­­plalu ultramontanismu, invetiati apoi dela core­­legionarii vostrii, cumca: „Hochmuth kommt vor dem Fall. — G. B. „Pesti Napló* , cunoscutulu organu alu majoritatii maghiare in Nr. sea din 24 Octobre impartasinda ana comunicatu din Pest’a de data 23 Opt., cu acelasi voiesce a da Gazatei o ples­nitura ametitore, nemeresce inse in „Hírnök“ (catolica aristocratica), „Magyar Ország“ (poli­­tica popesca), „Kolozs Közlöny“ (aristocrata de calibra grea), si „Vaio“ (de trei colori) si in toate celelalte foi maghiare care au sustienuta si mai sustienti de o luna incoace, ca mitropolita greco-unita se va desfiintia. Acelasi comuni­cata miresa foarte a semioficiala, mana impum­­nata, tona despretiuitoriu, teama precum se siede unui boieria mare facia ca ciocoii sei. „Pesti Naple* vede bine, ca surorile ei nu nu­mai constata de repetite ori ca scrie positiva des­­fiintiarea mitropoliei unite ci isi iau si osteneal­a de a publica articuli de fondu in contra aceleia, ca toate acestea le face complimenta dipeada, ca tota ce au scrisa acelea despre ana asemenea planu sunt o „fsima ratacita* (kosza hir), adica mai pe romanesce mintim­a, de care apoi Ga­zet­a se foloseste ca se agiteze. (?!) Asie? Dara faim’a de asta primavara, care spunea ca mitropolitulu Siulniia va fi destituita, mintiuna a fosta ? Deca a fosta nintiuna, cum de ministeriulu nici pana in diu’a de astadi n’a datu respunsu la modest’a interpelatiune a de­putatului Aleos. Romana ? Es ist nichts so fein gesponnen, es kommt alles an die Sonnen. Si apoi „Unió* (Nr. 36) mai are fruntea de a incrimina pe Gazet­a de calumniatoare si agitatoare. Di’i me ca este chioru, pentruca­re nu’ti dica elu orbu. De altmintrea noi cu atata ama incheietu orice disputa fadia cu foile maghiare asupra mi­tropoliei unite. Acolo este„Sionulu romanesen“, organu alu clerului ; elu a si eeitu pe arenda de lupta (Nr. 20 din 15 Oct. a. o.) , elu o va si continua, cei interesați la aceasta cestiune se re­curgă la coloanele aceluiași (Siocolu costa nu­mai 4 fiorini pe anu). — Ceea ce scrise dn. canonica Constantina Papfalvi totu in materi’a acesta in „Ed­. Közi.“ Nr. 127 din 24 Oct. atatu spre apararea legi­­loru si drepturiloru calcate, catu si a mitropo­liei inca merita cu atatu mai multu luareaminte, cu catu redactianea acelui diarin nu cuteză a’si retrage împărtășirile sale de mai nainte, ci in loca de a da unu respunsu neteda cu asia sau n­u, ii face onóarea de a’lu remumera intre apărătorii opinianilora aparate si de Dr. Ioaifu Hodosiu. Inse nici acesta maaiera machiaveli­­stica de a terorisa nu mai prinde ioou, si da. ca­nonica Papislui iaca nu va fi capatatu nici o durere de papa dupa citirea acelei insinuatiauii forte reu mascate. Altu limbagiu, alta maniera facia cu ro­manii, ca nu mai sânt nici timpurile episcopu­lui Ioana Pataki celui otravitu, nici ale lui China celui ecsilatu, nici ale lui Maiora celui destituita, nici ale lui Bobu celui amenintiatu cu cercetare criminala (1792), nici chiaru ale lui Ioanu Lemeni, celui amenintiatu cu bataie si apoi intemnitiatu la franciscani in Vienna. Vreţi împăciuire sincera ? Noi o voimu. Vorbiţi inse altmintrea, ca asta n­u merge. — Brasiovn 29 Oct. Ten­gula de tiera din septeman’a trecuta a esitu malta mai bona decata s’au temuta oamenii in urmarea boalei da *) Oradea, Buzeu etc.

Next