Gazeta Transilvaniei, 1867 (Anul 30, nr. 1-102)
1867-11-08 / nr. 87
Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedu ajutoriele. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl. pe */« 3 fl. v. a. Tieri esterno 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Brasiovu 20 18 Novembre 1867. Se pronumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 cr. Tacs’a timbrata a 30 cr. de fiacare publicare. MONARCHI’A AUSTRIACA Transilvani’a. Desfacerea camereloru României. Acea desfacere intemplata in septeman’a trecuta a surprinsa in partita noastre pe mai multi, pe noi nici decum. Repausatele camere stau nascutu in tomn’a an. 1866 ou sementi’a morţii in organismulu lom. Din alegeri au resultatu trei minorităţi de trei partite, prin urmare nici un’a din aceleaşi nu putea da unu ministeriu care se repi esente vreo maioritate ce nu ecsista. Cu toate acestea in Maia se formă ca mare nevoia o maioritate maiestiita, pentru ca se dea vota de ne’ncredere ministeriului Ioana Ghica. In acela momenta trebuea se se caute una alta ministeria. Atunci fracțiunea numita a lui Mich. Cogalniceanu pasi la anti felia de invoiela cu partitia numita aRoeiloru in contra A l b i t o r u *) si a C u z i s t i l o r u, si asia ministeriala din Main in majoritatea sa se compuse din rosii, inse sub numire de ministeriala lui Cretiuleoca. Acesta barbata este cunoscuta de omu onesta, inse nicidecum geniala. — Urmarea era, ca sub firma lui se comitea foarte multe blastematii, era prin acelea se arunca o ambra grosa nu numai asupra . colegiloru sei, ci chiaru asupra tronului. Satanicele intrige escate in cestiunea evreilor o adusera curenda in conflicte pe premierulu ca colegii sei. Cretialescu isi dete dimisiunea. Ii urma inse si Ioanu Brateanu intr’una moda destula de mi- steriosu. Veni dn. Arion pre cateva dile la ministeriu. Dn. Arionu era si omu onesta din partit’a rosiloru, ii lipsesce inse orice arta de a guberna. Elu voinda a stirpi abusurile in cugetu curata, a destituitu apróape o suta amploiaţi din respitalu justiţiei necrutiandu nici chiaru pe unchiuseu, ba pe unii ia si inferată, seu cum se dice in Romani’a „ia pecetluita" ca pe nisce hoti si jefuitori. Pote fi ca toti au meritata infer aturta, se pote, inse procedur’a diai Arionu a fosta curata procedura de pasia. Elu in zelulu seu a uitata, ca chiaru legile ei da midiloce de ajunsu spre a pedepsi orice abusuri. Arionu a cadium, pentru ca se de loca lui Argiropolu. Alăturea cu aceştia se mai schimbară si alti miniştrii si veniră alţii. Domnulu suie oare din ce partita. Steege , Gusti, Teriachiu, toti trei moldoveni. Se deschidă camerele in moda estraordinariu. Dn. M. C. Iepureanu membra alu camerei deputatiloru intielesu de mai nainte cu partisanii sei isi propune a nu ataca asupra ministeriului intr’unu modu ne îmi cunoscuta pana acum in viéti’a parlamentaria. Cine sunteti ? De unde sunteti ? De unde ati venitu dv. domni ministrii? Unde sunt aceia pe carii iamu lasatu noi in Main ? Pe langa acestea întrebări se intorce lang a ei desu intrerupt’a cuventare a dini Iepureanu, care după judecat’a multora ar’ fi passatu mai bine intr’unu teatru decata in parlamenta. De canda amu avuta ocasiune de a pune ace pe dv. Iepureanu in viéti’a publica , niciodată nu amu fostu in stare de a ne entuziasma nici de retoric’a, nici de stilistic’a si nici de talentele sale seu administrative seu politice , era astadata amu trebuita se compatimimu grasei ignorantie atatu in formele parlamentarie, catu si in natur’a unui regimu parlamentariu. De unde sunt ministrii ? Dar’ nu’i spiu dn. Iepureanu si Compani’a, ca sunt si ei culesi din cele trei minorități pe care le-au tramisu alegatorii, pentruca nici se poata face ele nimica, nici se lase pe vreunu ministeriu ca se faca cevasi ? Unde a invetiatu dn. Iepureanu avea sciintia de stătu, după care domnitoriula unei tieri ar’ avé se céra voia dela camera, ca pe feliu de ministrii se schimbe elu preste anu? Se punemu ca camer’a se inchide ina, in 10 unu ministru se bolnavesce si móre, in 15 alu treilea nebunesce, in 25 alu 4 lea se certa cu alu cincilea si isi da dimisiunea, in 31 pe alu 6-lea ilu prinde domnitoriula cu ocaosa mica cu Ludov. Filipu pe Teste si Cubiere, cu Franciscu-Iosifu pe cei din 1859, cu Coza pe Brailoiu si pre alti cativa si ilu trantesce ela insusi. Atanci suveranulu remane fara ministrii. Se administre elu singura tier’a cu topuzulu ? Se „pecetluésca“ ein, precum facea domnii vechi? — Ba se’si chiame ministrii din maioritate. — Au nu soiu dn. Iepureanu, ca maioritatea nu ecsista de loca ? Apoi dar’ cineIu punea ca se’si de elu insusi blamusie si partitei sale ? Ce pasa dlui Iepureanu, ca cine a fostu ministru ori si si cine este astadi ? Datori’a deputatiloro este a cere sama dela acei ministrii pe carii ii veda pre banca in faci’a lom, este apoi treb’a ministriloro a ce apara si a produce inventariata pre langa care au primita portofoliulu unii dela altii. Dn. Iepureanu dara n’a uitata, gs mod’a de a se schimba ministrii la 3 Ioni si uneori la 1 lâna s’a introdusa sub domnita trecuta^^A intrebatu domn. Iepureanu vreodată pe^rompatriotulu seu fostulu Domnu Coza, ca din ce partita ii ia ministrii? Si dn. Iepureanu ate din ce partita esise atatu sub peeadoconstitutiunea cată si sub absolutismulu lui Cuza ? Nu domniloru, cu manopere cu alu dlui Iepureanu et Comp. nu faceti dv. tiera si statu pana’i lumea si pamentulu. Cu acestea dovediti ca nu sunteti mai buni decata au fostu polonii in secululu trecuta si ca mergeți de sigura pe urmta loru. Ca tier’a a mersa rea sub roşii. A mersa rea. Manta pe cugetu: a mersa ea mai bine bine sub Albi si sub Floresci ? Niciodată. Din contra. Ca rosii inca n’au aflata petrta intieleptiunii, este adeveratu; este inse totu asia adeveratu, ca ei au clironomitu unu legionu de abusuri si blastematii dela predecesorii loru. Inse din toate relele moștenite nu este nici unulu asia infrutiosiatu cu o peta de amploiați nu numai ignoranți, ci si leneși cu trântorii, era intre aceia cativa hoți aratati de toata lumea cu degetalu. In oricare alta tiera bine regulata doua mii de amploiați de ecs. aru face treaba mai buna decat a făcu trei mii in Romania. La nici anu resortu vnse ignorantita, lenea si rapacitatea nu bate asia tare la ochi ca la resortula finantialora in tota coprinsulu tierei. Disordinea ce domnesce pe la derogatoriile finantiali in Romani’a isi va fi avendu parechea sa numai in Turci’a. Unului dintre fostii ministrii de finantia ne asigura, ca sunt casieri, carii pre cate una ana intregu ntau petrecutu nici o cifra in regala. Insusi dn. Steege care trece de buna finantiariu sta desgustati si sparieta de o asemenea disordine. Omeni cu stări bune ntau platitu impositele nici pe cate 2—3 ani din causa ca nu le cere nimeni. Regularea contabilitatii la mosiile statului e de sparieta. Comisiunile respective nu lues a mai^nimicu ; unele din ele sunt si compuse din nisce ignoranți. Acestea si o miie de alte rele îosii ta au moștenită dela alții; era deca ei nu potu scapa tier’a mai curendu de atatea bele, vina este si a loru, intra cată prea făcu multa politica mare, prea se ocupa multa de trebile Europei, prin urmare le remane timpu atatu mai putinu pentru reformele interne; mai au si nenorocirea, ca partitei loru nu’i prisosescu nicidecum oamenii de capacitate. — In cestiunile urbariali care ocupa si ingrijeseu de atati ani pe sute de mii de locuitori ai Transilvaniei primiramu din nou pachete intregi spre publicare, inse fiindaca acelea in partea loru cea mai mare sunt stilisate seu nemtiesce seu romanesce, ne vedemu siliti se asteptamu cu publicarea loru pana ce se vomu traduce seu din cuvento in cuventu , seu in estrase. Pana atunci ne luamu voia a împărtăși urmatoriulu atestata: „Subscrisulu provocatu de simtiulu dreptății — iaca prin acéstu cunoscuta cărora li se cuvine, ca doctoru de jure Ioane Ratio din Turda — au aparatu toate căușele tieranilora, ntata ale romaniloro pata si ale secuiloru si maghiariloru in contra domniloru pamentesci precum in procesele urbariale, — asia si in cele civile si criminale asia, catu fiindu ea in sfer’a judiciala aplicatu dela anulu 1850, pana diata de astadi — m’amu convinsa, cansa de candu este advocata — nici unta causa n’aperdutu, pentruca cans’a nu ar’ fi fosta aperata ca tata tari’a in sensulu legilor, ba sevn de sigura si aceea din gur’a litigantilorn, ca doctora Ratiu au aperata multe cause cu succesu strălucita, ande litigantii atatu au fosta de seraci, cată ne cum se fia putută spera ceva remuneratiune — ci inca si spesele le a purtata doctora Ratiu. — Târgu Muresiului 9 Oct. 1867. Demetriu Moga, as. r. tabulariu si membru ordinariu alu sectiunei urbariale. Era din unele acte damn acesta estrasu: Coas’aAlmasiului mare si a bisericei de acolo. In anula 1860 am făcuta o pace cu contele Csáki. Acesta pace a fostu favoritoare pentru locuitorii comunei, pentruca comun’a capeta 12 sute de jugere pădure, era socl’a si biseric’a 121 jugere. Afara de acesta se da dreptu comonei a a pasiuna in 1600 de jugere. Boierii vecini erau tare năcăjiți pe gr. Csáki pentru aceasta pace, caci li se parea pre favoritoare pentru nisce hoți de romani. Deodata stau mestecată cartile, s’au facatu si sta midilocita, ca se nu se intareasca pacea. Pe calea recurseloru amu câștigată la a 3-a instantia intarirea pacei in privintia caantului de pădure, era in privinti’a pasionatului sta ordonata pertractare noua. Inse tribunalula din Clusia n’a voita a duce in deplinire hotarirea mai înalta si ne-a data caasa a ne plânge la cancelari’a aulica. Intr’aceea tribanalula de la instantia ne-a reieptatu cererea pentru efeptuarea hotarirei mai nalte *). In contra acelei reieptari amu recursă la tabla, inse acesta a întărită decisiunea tribunalului de la instantia si asia ne-amu plânsu la a 3 a instantia, unde, incatu sem inca nu sta decisa caus’d. Asia de 8 ani de dile o causa im paciu ita de buna voita partiloru si asteptandu numai ca tribunalulu se o confirme conforma legii, inca nici in la instantia nu o am putut duce in deplinire. Se vede din acte, cum tribunalulu, fara nici o causa a denegatu intarirea pacei — a dispusa cum amu dice preste averea lui Csáki si cum dupa multe intrige si lupte amu castigatu intarirea pacei, ci in urma nou procesa, nevoindu neesecuta pacea si hotarirea tribunalului suprema. — Causta cea faimoasa (celebra) a pomonei Boianu după o lupta desperata o a castigatu Dr. Raicu sub regimulu lui Nádasdy etRinchenstein in instanti’a din urma in numele Maiestatii Sale ces. regesei; inse totu acea causa urbariala a comunei Boianu naintata din nou de catra adversari o a perdut’o totu Dr. Ratiu si totu in numele Maiestatii Sale ces. regesei io dilele contelui Haller. Bine se insemnamu, ca consi *) Io Romani’a sub Rosii se intielege clasea midi bcia» sub Albi fostii boieri. * *) In care statu europeni se mai intempla o nelegiuire ca aceea din partea unui tribunalul