Gazeta Transilvaniei, 1867 (Anul 30, nr. 1-102)

1867-12-03 / nr. 94

Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea siDuminec’a, Fai’a, candu concedu ajutoriele. — Pretiulu, pe 1 anu 10 fl. pe tyr 3 fl. v. a. Tiem­esterne 16 fl. T. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Brasiovu 15 13 Decembre 1867. Se prenumera la postele c. r., si­­ DD. corespondenti. — Pentru serie­­ Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare blicare. ie la I cr. pu- MONARCHIA AUSTRIACA Transilvani’a. Dózsa si Barnutiu. In 22 Novembre 1867 pe la 12 ore din di e’a facutu servitiulu imormentarei unui barbatu transilvana anume Alecsie Dózsa in capital’a Ungariei. Solenitatea a fosta mare, demna de elu­ai de adoratorii lui. In anule 1863 s’a inmormentatu Simionn Barnutiu intr’aun Bata saraou din Transilvani­a, unde se retrăsese in presimţirea morţii sale. Cerimoni’a inmormentarii a fostu corespundia­­toare impregiurarilorn locali , ca atata inse a fostu mai maretiu acela cortegiu fanebrala in­­tocmitu in onoarea lui Barnutia in capital’s Mol­dovei, in carea eru a tienata o catedr’a de drep­turi in cursu de cativa ani, adica de candu s’a re’ntorsu că doctoru in drepturi din Italia si nu a găsită in patri’a sa locu unde se’si plece cupile. Alecsie Dózsa fusese de natiane seoara din mosi de stramosi. Simioni Barnutia a fosta romana din mosi de stramosi. Dózsa se renumera in clasea privilegiatiloru. Barnutia isi dedacea originea din clasea sclavilora transilvani. Dózsa se facuse in an. 1825 profesore de drepturi la colegiala secuiescu ala reformatilora in M. Ostorheiu. Dopa patra ani se face si Barnatin pro­­fesoru gimnasiala, apoi soccesive de istori’a ge­nerala si de filosofia la lioeula romanescu din Blasia. In decursulu aniloru Dózsa ca persoana pri­vata castiga iubirea si stim’a oamenilora pentru umanitatea sa. Barnutiu in acelasi timpu in­sufla respecta chiara si contrariloru sei prin consecinti’a sa de feri , prin moralitatea rigo­­rosa si prin simplicitatea vietii sale. Pe Dózsa ilu adora discipolii sei maghiari, pentruca in toata vieti’a sa propagase apararea dreptului istoricu maghiara si ura catra absolu­­tismulu austriacu. Aceasta doctrina a lui a pe­­tran80 prin toate arteriile vieții nationale ma­ghiare, a pregatitu anulu 1848 si 1865. Barnutiu era adorata de discipolii sei, pen­­truca in totu cursula vieții sale a propagatu dreptulu rațiunii si morat’a, a combătută nu numai absolutismuli, a ci totuodata si idr’a privilegiului feudalistici, si asia a conlucrată sistarea on Dózsa pentru pregătirea anului 1848, din cauza ca doctrin’a sa străbătuse ca patere neresiatibila nu numai la cateva mii de discipuli, ci si la poporu. Pe Dózsa nu l’a conturbată nimeni din ca­­tedr’a sa pana la an 1848. Din contra Bar­nutia fu destituitu si Beosu din Blasia, de unde trecu la Sibiiu, pentruca se asoolte si careurile de dreptu istoricu spre a le sei combate mai tardia cu atatu mai seriosu. Cu Dózsa dintr’odata an lucrata spre ace­lasi boopa in moda concentrica in aceleasi spe­cialități alti doi profesori connationali ai sei, Carola Szász in colegiala reformatiloru din Aioda si Samuila Méhesi totuodata redactora la „Erdélyi Híradó“ la cela din Clusia. Alăturea cu Barnutiu in specialitatea filo­sofica si juridica nu mai pregătea alte profesore romanu nicairi pe tinerimea romanesca transilvana. In an. 1848 Barnutiu ajunse presiedinte ala comitetului de pacificatiane. Numele co­mitetului de pace respundea caracterului sen celui blânda si amâna, nu iese formidabil’a rea­litate intru care ne aflama pe atenei. In Aprile 1849 Dózsa se face comisana ministeriala in Sasime. Brasiovsnii sciasespona nomei de amenitatea lui, care contrastă prea multa ca biitalitatile lui Ceányi, Cserei, Kiss etc. Indesiertu , na e dat’a unai profesore că se fia nici brutala nici tirana. Dupa an. 1849 Dózsa fu imbiieta de catra soldatesc’a de atenei cu posturi. Ele respinse, fu condamnata si tramisa pe patru ani in tem­­nitta la Josephstadt in Boemi­a. In an. 1850 Barnutiu fu complimentata si imbieta ca decoratiani si posta. Ein respinse, se ecsilk de bana voia mai anteia in Itali’a, apoi inMoldov’a, pentruca nu era in stare se Batere papusiani’9 si cearlatani’a ce se jacă pe atenei ca națiunea noastra intocma ca pe la an. 1700 — 1712. i[—-— —^^Tn anulu in care Dózsa se re’ntoarce la M. Ostorheia spre a se reapnea — firesce acum numai ca pe ascensu — de propagand’a sa na­ţionala, Dr. Barnutiu ocupă in Iaşi catedr’a de drepta, pe care o tiene pana patra finea vieţii sale. Dansa la reocuparea catedrei sale de drep­tari isi reîncepe prelegerile sale ca o clisa cu­noscuta a unui profesore spaniola: „Haesterna die dicebam“ , ca si cum diece ani ar’ fi tre­cuta intr’o di. Din contra Barnutiu la reintrararea sa in profesară repetiesce sententi’a latina citata in cuventarea sa pararea memorabila dela 14/2 Maia rostita in catedral’a din Blasia: „Senatas et populus rouianas beneficii et injariae memor­esse solet.“ (Salastii Ingartha Cap. CIV.) Dózsa luptă toata victima sa in contra auto­nomiei Transilvaniei, din contra Barnutia stete pararea pentru acea autonomia. Dózsa na a credința niciodată romaniloru, Barnutiu asemenea niciodată maghiariloro. Deca acei doi barbati geniali ara fi statu numei una ana din viéti­a loru împreuna, ei dora s’aru fi intielesa. Se vor­ intielege vreo­­odata atatea mii de discipoli ai loru? Doctrinele ambilora barbati s’au pastratu in mințile si inimele discipoliloro, s’au pastratu inse si in scrierile loru ; ele isi vor­ sta para­rea facia in facia. Scrierile juridice ale lui Dózsa s’au tipă­ri­tu *); mulțimea scrieriloru totu juridice ale lui Barnutia se tipar eseu acuma. Că politica Dózsa este cunoscuta in tiera multa mai bine decata Barnutia. Dózsa luase parte activa la adunări municipali bi la diete, Barnatia la de acestea aiciodinioara. Diet’a lui Barnatia a fosta numai adunarea dela Blasiu, era credinti’a sa politica s’a pastratu in carti­­cic’a titulata Reporturile Romaniloro ca Ungarii si principiele liber­tăţii nationali, esita in doua editiuni la Vienn a si anome a doua la an. 1852. In acea cărticica de 60 fetie e depusa cuventarea sa din 14/2 Maia 1848. — G. Baritiu. Ignorarea e Termele concordiei si aiu increderei. Ni s’a aruncata, na mai voimu a sei de numele acelai diarnala, ca na ne placa pole­­miele, pretecstala carora ne casim­a apei totu none neplăceri strimtoritorie, ca tóate, ca noi ne in­tienema numai in defensiva si apoi tota noi portamu vin’a la cate polemii se incinga asu­­prane in epoc’a acesta personala, ni s’a arun­cata­dica, ca sontemn pre pretinsiosi la benefi­cia, la cari ne impartasima deajansa, ca ana posta ocupata de anu romani face ca 60 alte postări. De alta parte respingerea oficialiloru romani prin comitate inca se atribue numai in­­dreptatirei constitutionale a monicipialora carora nime nu l poate face sila morala se aleaga pe cine nu le place. Ne poticnimu ca asemeni re­­spunsuri. Odinioara discurgeamn ca ana doctora practica despre calitatile constitutianilora, si re­­sultatala fii , ca Dr. mea redica pana in nori constitutiunea saseasca , dicandu , ca neee ceea a Americei nu are de a face nemica in facia ca acesta, pentruca vedi­tie alegerile si întregirile comunitatilora municipale prin sene inse ne ase­­cureaza nationalitatea suprematica si patricianula birocratica respectiva mai bine decata baionetele, pentru ca alega pe cine vrea si cati veni din alte eleminte, cam numai pe atata, pe pata ve­­nina face de lipsa la viati’a unui corpn si de sootere de ochi. Ce e mai multa ca chiaru si maghiarii au împrumutata acesta maosima de securitate politica asiedianduo de base la legile din 48 ca comitetele stabile, care nomai se întregiră pana acum. Dopa acésta base, paca pandu va susta asia, cam e, ei inca vom­ avea totudeauna si panea si catitula amana de a îm­părți numai gratia dar’ nu indreptatiri, si com­­petinti sol. Asta se vede, ca e tocma asia. La 1861 restaurările se făcură asia ca întregiri prin sene case si deatunci tota pe acesta ba se călă­riră ca totii. Pana canda va susta aceasta moda­litate, pentru noi numai din gratia se va asem­­na cate una loca dupa osi’a edificiului constitu­­tiunii. Aici diace reala, care impedeca rea­­lisarea principiului de stata, egal’a în­dreptățire, care va remane voce strigata in do­sierte, pana canda nu se va regula constitutionea municipalitatilor, pe principia de egalitate na­tionala netiermarita prin asemeni apuceturi pre pre politice egoistice, ca adeca municipiale se se intregeasca ele pre sene. — Se nu ne mirama dara, ca dopa restauratianile novisime se afla romanii oficiali atatu de rari nantes in gurgite vssto ; că d. e. in comitatulu mai intrega ro­mana alu Albei de diasa intre 47 oficiali se afla numai 7 romani; in alu Unidorei 18 intre 44; ln Alba de sasa 2 intre 26; in alu Cuculiulei 8 intre 23; in alu Tundii 7 intre 47; in com Clisiu 16 intre 52 ; in Doboca 6 intre 33, si in Sob­oca numai 7 intre 33 de oficiali, adeca intre 302 oficiali de prin comitate, din gratia 15 ro­mani. Dreptatea cere inse, ca cine trage bene­­ficiele se porte si Barcine amesnnate lorn prin armare in proportiunea directa, dar u­na inversa ad 227 catra 75. Altufelia se na ne mai re­­cimu gur’a cu vorb’a egalitate si dreptate, câ se na ni se strimbe fălcile de mustrarea consciintii, care inse na e câ in palma in politica după cam na e neci maltiamirea generale, unde poli­­tic’a nadosiesce seu jignesce cată de puorin moralitatea actianiloro si a legiloru si cu acé- 8tea concordi’a intre civi. — Tooma cetescu, ca in Seonime ciocanii suntu ca ceva mai ecuitabili de cată politicii cei mai mari, pentruca la restauratiunea din 22—23 lo­hn in cercula Talgesiului, ande se cam afla romani on toate, ca ignorară pe D. I. Avramu, totusi alésera er’ amu romana Alex. Siolnaiu fiintu prof. din Kászon joristo absoluta din Pest’a si ca cancelistii remase la gremia de D. E. Grauru, va se­dica, ca ciocanii cu democrati suntu mai apróape de cuviintia si simtiula de echitabi­­litate decatu politicii cei pre politici, cu tote ca si acolo in cercolu Gyergyó Sz. Miklós s’n alesu de jade singalaria ana fosta capitana in 1848 si apoi maiora la insurgenti, de si nare stadia juridice neci gimnasiale. — Vécoln dar’­e ace­lora din 48, dintre cari pucini remasera delato­­rati. Asia voile, noile trebae se tienemu, ca po­­litic’a de atonei se joaca si adi, fiindcă oamnenii aceiasi na se mintiesca pre sene, si pana canda vom­ remane aceste congregatiuni municipale stabile, care se intregesca ele pe sene, na a­­vemn mai multa a spera decata pe oala se poate astepta dela grati’a antagonistiloro politici. Renlu dara face in aotemurolu acelu glorificata ale *) Erdély jogtudománya, 1861 carte premiata de academi­a maghiara si Az Erdélyhoni evangelico-refor­­matusok jogtana, 1863.

Next