Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)
1868-02-21 / nr. 15
Nr. 15. Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea siDuminec’a, Fai’a, candu concoda ajutoriele. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl. pe i/i 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe una anu sau 3 galbini mon. sunatoria. ii dl. 'A i Brasiovu 4 Martiu 21 Febr. 1868. vnnftu \1II. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenți. — Pentru serie o er. Tacs’a timbrata a' 30 or. de fiacare publicare. MONARCHIA AUSTRIACA Transilvania. Desamagiri. Precum individii cu temperamentu sangerosu, asia si cate una popora fantasiosa, împătimita, ambitiosa, înfumurate se insteala de o mice ori si totuna invetia nimicu. Acesta inse dera totu ntar fi nenorocirea cea mai mare pentru ela, ci reala reieioru este, ca elu niciodată nu este capace de a’si mesura hrausi puterile sale, ca ’si inchipuesce despre »ne totudeaun’a indiecitu mei multa deoata este in adeveru. N’a trecuta udu anu de candu s’a infiintiatu doalismulu impartinduse monarchi’a in Gislaitani’a si Translaitani’a, candu era ca in Tranclaitani’a adica Ungari’a se si arata desamagiri dureroase. Ci pentruca se nu ni se mai poata dice, ca noi amu propaga pessimismulu, lasamu se vorbeasca totu numai altii in locuia nostru, precum amu lasatu si mai deunadi pe redact. Ini „K. Közlöny“. Io „Magyar Polgár“ Nr. 21 dilimu dela Pest’a intre altele mai multe pumca : Pest’a este capital’s Austriei, pentruca aici nu audi limba maghiara, aici totala este nemtînu ; ai vorbi, inse nu soil, ai întreba, dara nu te pricepu. Te duci la ministeriu; acolo trebue se ambii multa pana vei da preste vreunu maghiara, carele se’ti spună, ca acésta asia trebue se fia, ca asia cere politica cea intielepta, ca lucrurile parte mare se mai mérga totu nemtiesce. La ministeriala de finantia este plina de amploiati austriaci, galitiani, boemi, moravi si cine mai scie caui altii, numai maghiari prea pucini. (Lucru firescu, din causa ca ungureniloru si transilvaneniloru matematic’a totudeaun’a le-a fosta mai urita si deoatu pecetele, era sciintia finantialoru nici de nome nu o au cunoscuta. Ref.) Mai departe In ministeriuiu de interne mai alesă la ecsactoratu sunt aplicaţi mai multi funcţionari, carii nu mai înainte cu cateva luni s’au maghiarisatu, sau si de aceia, carii au aflata de prisosu a se mai maghiariza, pentruca desi nu cunoscu limb’a maghiara , totusi fusera aplicaţi. (Negresitu, pentrucâ cei din Ungari’a nu se pricepu la compoturi). Ministrulu de interne a facutu si mai multu ; elu la ecsaptoratulu transilvana a pusa pe multi numai provisorie, numai pe cei mai ticăloşi la numitu definitiva (?). Totu e in aplică pe o mulţime de amploiați padinti in comitate candu cu alegerile din véra trecuta ; din contra dela ardelenii cei 1 i p s i t i de protectiune pretinde , ca ei se puna ecsameni din comptabilitatea de statu (Staatsbuchhaltung. —------Limb’a maghiara in Ungari’a este oficioasa in puterea legei. Inse totu nu este asia. Auctoritatile finantiali si anume perceptoratele , vămile etc., corespundu in limb’a nemtiesca , éra la cass’a centrala din Bud’a chiaru si diurnalele se poarta nemtiesce, éra limb’a maghiara nici ca se aude. Aici toata lumea este neindestulata, pentruca după suferintie de 20 de ani nu li se vine nici macar o bucățică de pane. Fiii patriei sunt tractati cu fii vitregi; numai străinii sunt fii adeverati; străinii si edu in fruntea mesei, era maghiarul, trebue se se indestuleasca cu remasitiele. Si asta mai departe. Candu amu disu noi ca in Ungari’a si in Transilvania ungurimea trece dea valm’a la Kossuth, am fostu luati preste pitioru. Acum insasi fai’a ministeriala „P. Napló“ Nr. 48 din 27 Febr. spune lamei carata, ca dien „Hon“ (Patri’a) cu organulu Btergei drepte desbinate in doua a trecutu cu toti ai sei la partit’a estrema, a dics la Kossuth. P. Napló cu acésta ocasioae inca numesce pe organulu stengei scorpionu ve n i n o su. De altmintrea dn. Jókai isi mai fundă o fata „Igazmondó“, in care pretinde, ca bancnotelern Kossuthiane dela 1849 se li se restitue cursulu lori. Cele citite pana aici din M. P. sunt numai glume pre langa sudalmile si chiaru blasfemiile respandite de mnulti din publicistii cei mai cunoscuti ai Ungariei anumit B. Ormodi. Dupa opiniunea acestuia lucrurile pre la noi aru sta cam asia: o s ’b s Delegatiunile de astadi nu sunt nici mai multa nici mai putinu, decatu unu Reichsratt pentru imperiala intregu. Schmerling a fosta barbata fórte sinceru, pentruca elu a spus’o maghiariloru curata, ca de restaurarea legiloru din 1848 intru totu copriosulu loru nu mai pote fi vorba, de aceea nu a scosu nimicu la cale cu ei. S’au aflatu inse alti barbati, dela carii chiaru iesuitii din Roma, toti machiavelistii si insusi Tartuffe ala lui Moliére ara avea se mai invetie multa. Acesti barbati cunoscandu foarte bine tote insusirile buna si rele unguresci leuciura esploata atatu de minunata, ia cată ceea ce ungurenii in dilele lui Schmerling n’am fi primita cu viati’a odata, dela 1865 succesive fusera adusi frumosiela, ca sub alte forme si Dumiri se primeauca aceleasi lucruri si se voteze de buna voi’a lor, cu majoritate departe cumpanitoare toate impositele introduse inca sub absolutismu, se ia asupra’si din datoriile de stata si se’si lege strinsu si pe vecii vecilora partea lora de sartea Cislaitaniei. Acestea nise arata numai, cumca se scie, tracta cineva ca ana popom sangerosu, pentruca se’ti dă de buna voia totu ce are in punga. Ci B. Ormodi este supărata tanaru inca si pentru alte lucruri. Ela de ecs.u’ar fi credintu pana acum, ca inca si astadi se mai afla in natiunea sa atatea mii de persópe dosierte , care alerga nebunesce pe la ministrii, pentruca se’si câstige prin ei diplome nobilitarie, baronii, grofii, cavalerii, ca inainte cu 170 de ani. Totu asemenea este elu iritata in contra acelora nenumerati connationali ai sei, carii se arunca in pulbere pe patru brânci si asia cersiescu deregatoriile, fara care aru remanea carata peritori de fome, pentruca daca nu vom avea „slujba“, alte midiloci de viatia le lipsesce, ca n’au involtiatu nimicu, lase iritatiunea lui Ormodi ajonge la culmea sa, candu vine ca se insere pre acea ceata de publicisti ungureni, carii isi vendura condeiele lorn la toate régimele si sistemele care au urmatu pana astadi. Ela pune pre cativa ou numele, adica unde stie ca are docomente la mana, pentruca altmintrea ar patio reu. Totu Ormodi isi bate jocu in terminii cei mai veninosi de toate blastamatiile, instelatiacile, brutalitatile si barbariile care se intempla cu ocasiunile alegerilor, era pe deputații aleși, carii apoi cersiescu funcțiuni, ii tavalesce prin toate noroaiele; totuodata afla, ca partea cea mai mare dintre aiegaoii este si corupta si foarte proasta, in catu o poți insiela cum iti place cu totu feliula de promisiuni mintiunoase, era apoi dupace te au alesu, ii dai pe asia afara, seu ca’i joci si mai departe ca pe nisce ursi. Aceiasi Ormodi afla , ca partit’a dela „P. Hírnok" se poate asemena prea bine cu mandarinii dela Chin’a. — Dupa toate acestea mai citimu si in „Albin’a* romaneasca Nr. 18 dela corespondentele seu din Pest’a, carele este de regula bine informatu, onmoa „védi’a, nimbulu, popularitatea dlui Francisco Deák ajunse la cumplita decădere, de candu se incheiaT p’rifi iifluiittffa sa pactulu ou Vien’a, adica dualismulu , pe cont’a tieriloru ai a poporaloro“. — Toate acestea trebuea se vina pe calea cea mai fireasca asia precum vinu ei precum au preBrasiovu 3 Martiu. La noi inca totu erna. Dupa cateva dile in care s’a topita nea multa si apele au crescută, asta nópte erosi mai ninse. Drumurile totu rele. In unele parti ale distrîctului s’au scosu cateva sute de omeni spre a deschide pasagiulu. — Io urmarea celoru intempUte in Sasime de 2 eeptemani incape intre locuitorii mai de frunte ai acestei cetati domnesce o miscare, carei asemenea nu s’a vediutu decatu numai cu ocasiunile alegerilorn celoru mari. — Dela Clusiu ne vine scirea, ca Eso. Sa dn. comite Emericu Mike, ar’ fi determinata a’si da dimisiunea si ca ministru si ca deputata. Nu este nici o mirare, pentruca asemenea lovituri precum ii veniră Eso. Sale ar’ fi in stare de a disgusta si altera ori pe cine. Dupace o. Mikó isi perduse soci’a iubita cu mai multi ani inainte, era mai tardiu pe uniculu seu fiiujune mortu in străinătate , apoi estimpu tocma pre candu fanaticii din Clusiu ilu bajocurea cu musica de pisici si cu alte blastematii, ii murtuu’a din fiicele măritate, care abia sculata din lecbusia in urmarea spaimei de escesele intemplate , cum si de ostenela grea impregiurulu unei copilitie bolnave ren, repadiu la patu si de aci in cateva dile se pogori in mormentu. Cornitele E. Mikó puse in viati’a sa multe dieci de mii pe altariulu natiunei sale, elu ajută anume in Transilvani’a biseric’a , soal’a si literatare a maghiara precum nimeni altuia; de altmintrea inca elu este unu barbatu cunoscuta de umana; c. Mikó inse nu este Kossuthianu si atata este de ajunsa pentruca connationalii sei se dă cu noroiu intr’insulu. Dn. comitete se mângâie cu epistol’a lui Sulpicius catra Cicero. Au mai patît’o si altii multi, foarte multi. — — — Sibihl. In 28 Febr. se tienit siedinti’a universității, care avu de obiectu la ordinea dilei reportulu Dr. Eugenio de Trauschenfels, care cu referințe alu comisiunei de 3 reporteaza in form’o după cum -si motivă propunerea in sied, din 22 in obiectulu pensionarii comitelui sasescu si a substituirii noului comite provisoriu, mai intregindu propunerea de atunci, ca pe langa representatiunea catra Maiestate se se predă si dietei din Pest’a nu numi o copia a representations, aceleiasi, ci o petitiune, mutandu cele de mutata, intocma conaunatoria si inca prin deputaţii din Sibiiu. Alătură totuodata teostulu representatiunei la Maiest, dimpreună cu schimbările pentru petitiunea la dieta, care se primiră de catra cei foști de facta cu unanimitate. In urma acestei manifestation sasii unionisti circulez a pe totu locuia adrese de incredere noului comite Mauritiu Conrad, or’ din ceealalta parte se face asemenea pentru celalalte. — „Unio“ invinovatiesce „Gazeta“ de unu ce, pe care nici ea nu’lu poate crede. Se’i fia de bine ! aflandusi mangaierea in negatiunea sa cea ironica. — Despre reorganisationea Sachsenland-ului are „Kr. Ztg.“ anu art., in care din punctulu de vedere alu partiteloru intre sasi se afirma, ca majoritatea precumpanitoria a locuitoriloru nu plange nici după centralistan si n’ar fi opusa nici unei reforme a învechitei constitutiuni. Partit’a tenera sasésca avuse dela inceputu de devisa reformarea constitutiunei cu — totu — porporulu se iă parte la dens’a. Acum li-a venito ap’a la móra si scrietoriulu nu se indoiesce, ca lasandu ei la o parte politic’a resbunarii voru purcede ou moderatiune intrelepta standu si ei au barbatia in contra atacarii drepturiloru natiunei, de aceea preda, ca se va incungiura pre vedintu multi; totusi se pare ca multi neamu instelatu io timpu. — B.