Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)

1868-07-10 / nr. 53

Mr. 53. Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea siDuminec’a, Foi’a, candu concedu ajutoriele. — Pretiulu, pe 1 anu 10 fl. pe Vi 3 fl. v. a. Tiem­esteme v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Anului Ilii. Brasiovu 22(10 Iuliu 1868.ILVANIE I. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenți. — Pentru serie 6 or. Taos’a timbrata a 30 or. de fiacare pu­blicare. MONARCHIC AUSTRIACA. Transilvani’a. In interesulu asociați unei transil­vane romane. Pubiicamu cu multa plăcere proiectele, alu caroru cuprinsa se vede moi la vale. O facemu aceasta ca atatu mai vertoso, co cati ne adu­­cemu aminte, carnea tocma si pe timpulo infiin­­tiarei asociatiunei, adica nainte cu opta ani, se atinsese si ide’a infiintiarei de comitete filiali. Espenienti’a din trecuta ne in vetim, cu asocia­­tiunile a­p­a r­a t­e si spatite de afurisitele valori ale politicei efemere poto fi de ana mare folosit si de anu solatin alinatoriu pentru multe inimi sfarmate si chiarn pentru poporalii in­­tregu ; teama pentru acésta inse trebuea se a­­jangemu si la convicțiunea, ca atat’a catu s’a făcuta pana astadi pentru suatienerea si prospe­­rarea asociatiunei, de care ne este vorb’a la lo­cuia acesta, se poate considera numai ca unu inceputo micutelu la ana edificia colosala. Se înaintezi literatur’a si cultur’a ? Do ce ? Cu samaliti’a ce abia ajunge la treidieci miisiere capitanuli , cand n a’ar cere ca v­e­n­i­t n­­­u anuala se corespandia la acesta suma. Se aadima inse pe dn. consil. Iacobu Bologa ca pe propunatoriulu comiteteloru filiale si pe comi­­siunea insarcinata de catra on. comitetii cu cer­­cetarea proiectului. PROPUNERE. Ca „Asociatiunea transilvana pentru litera­­tur’a romana si cultur’a poporului romana“ se ’si poata desvolta mai usioro activitatea se’si asia se’si póta ajunge mai lesne scopole prefiptii prin statutele ei, se propone: I. Infiintiarea atatora „subcomitete“ seu reunioni tienitali“ prin diferite parti ale Tran­silvaniei, cate vom­ fi de lipsa si — cu privire la natur’a impregiurarilorn — cu potintia. II. Denumirea ouai „Agenta“ aia asocia­­tianei in fiacarea comuna caratu­sen mestecată romaneasca din Transilvani­a. Compunerea unui „Regolumentu“ asupra celoru propuse se se incrediatieze unei comisioni tramise din sinolu comitetului asociatiunei si a­­cesta se se însărcineze a prelucra plănuia pri­­vitoria la cele propuse fara de nici o intardiare asia, cată deoa numai va fi cu potintia, se se poata lua acela inca in decursula lunei acesteia intr’o sesiune a comitetului estraordinaria la dea­­batere si decidere. Sibiiu in 30 Aprile (12 Main) 1868. Iacobu Bologa m.p., membru ala comitetului asociatiunei. PROTOCOLUI luata in 13/25 Main 1868 de catra comisiunea estuisa din sesiunea comitetului asociatiunei tran­silvane trenuta in 30 Aprile (12 Main) 1868, a lua la disensiune propunerea membrului co­mitetului acestui’a, a domnului consiliariu aulica Iacobu Bologa făcută in smentit’a sesiune pen­tru iofiintiarea „reuniuniloru tieni­­ta­­­i“ si „agenturiloru comunali“ si a substerne comitetului opiniunea sa asupra a­­celei propuneri. Adunanduse io diu’a susinsemnata membrii comisiunei amintite si constituinduse acest’a, a luatu domuolu consiliariu aulica Iacobu Bologa cuventulu, si motivandu’si propunerea sa susu­­atinsa, a cetitu regolamentulu alaturatu aici sub 1, 2, 3, 4 si 5 statatoriu din 30 de §§. Regolamentulu acest’a porta in sine dovada apicata despre aceea: ca acela e pre aptu spre inaiotarea scopului asociatiunei transilvane. Deci comisiunea ’la primeste asia cam este de alu seu si ’lu recomanda onoratului comitetu cu a­­cea opiniane a sa: ca ponerea lui in lucrare e de nesperata trebuintia, si ca aflanduse onorataln comiteta de competenta spre introducerea acestui regula­mente, se’ia efeptueze insa si, numai deoatu, era din contra se’la transpună f dunărei generale ca opiuiunea sa. Pana atunci inse se faca onora­taln comiteta cele de lipsa, ca se se aduca re­gulamentele acest’a la cunoscientia publica , ca ca privintia la elu se poata veni membrii Aso­­ciatiunei pregătiți la adunarea generala. După cetire s’a subscrisu de catra toti membrii comisiunei protocolulu acest’a. Bologa m/p. Dr. Nemes m/p. Paula Dan­ca m/p. Petro Mano m/p. N. C r i a t e a m/p. REGULAREA midileceloru spre ajungerea scopului „Asocia­­tiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romana“. Maretinia scopu ala asociatianei transil­vane pentru literator’a romana si cultur’a popo­­rului romana e — dopa ala 2 §. ala statute­­lora ei — înaintarea literaturei romane si ogr­ tmei poporului romane. De midilece spre ajungerea scopului ace­­etui la an de a servi după § 4 Nr. 2 din statu­tele asociatianei folosele, ce se vorn castiga si prin conlucrarile deosebite ale membrilorn ei. Deci atatn depa­s lti acum citate , cat­ si dupa caprinsulu §lui 35 din Btatutele asociatia­nei, santa datori membrii ei a conlucra din tote poterile si spre spriginire si spre înaintarea scopului reuniunei. Ca inse membrii asociatianei se pota con­­lncra intr’una moda eficace, si intm adeveru se spriginesca a­ se promoveze scopuln asociatiunei, e de neaparata trebuintia , ia­r inca nu numai va fi ca potintia, se’si intrunesca poterile, se la­cre in contrelegere, indreptanduse anula pre al­tuia si sprijinenduse in totu feliala de păreri si întreprinderi, care ar’ desvolta pre deplina activitatea necesaria spre ajungerea scopului asociatianei. Deci comitetala asociatiunei, ca organe ala aceleia, e nu numai indreptatita, dar’totodeodata si îndatorata de a intrebuintia tóate miciile cele ertate, dacatare la scopu, afla de necesaria . § 1. A infientia prin diferitele parti ale tierei atatea corporatiuni tienutale, cate se vorn arata trebuintioase si posibile, apoi in fiacare co­­muna curata sau mestecată romanesca din Tran­silvani’a oate un’a agentura. § 2. Corporationile acestea tienatali vor­ purta numirea de: Reuniunea tienutala a aso­ciatiunei transilvane din . . . .si fiacare reuniune tienutala se va provedea cu cate unu sigilu, cu emblem’a sigilului asocia­tianei. § 3. Scopula acestora repuiani este de a servi de midilece, prin care se se poata ajunge mai nsipra scopula asociatiunei, intrandu acelea in mai deaproape atingere ca poporala si re­­spondenda la acel’a invetietur’a in toate direc­tiunile. a) Prin colectiuni de produote literari© fo­­lositoare de tota feliala si prin dispositiani po­trivite, cu atata acestea, cat­ si anume foi’a aso­ciatiunei : „Transilvani’a“ se se citesca si se se esplice poporului; b) prin castigarea de midilacele si machine agrarie si prin aratarea, ca cum suntu de a se intrebuintia acelea ; c) prin infientiarea si sustienerea sculeloru de pomarita si vierita, de grădini si alte eco­­nomii de modela etc., dupa natur­a midiloceloru disponibile ; d) prin disertatiuni popularie si invetiaturi despre economia, iustria si comerciu ; e) prin iogrigirea ca se se îndemne popo­­rulu­i imbraciosia pre intrepnte deosebitele ra­muri de industria si de comerciu; f) prin îndemnarea poporului la infiien­­tiarea de reuniuni intre sine, prin care se se ajute fiacare individa sau membru ala reanim­ei in intreprinderi folositore si in fine g) prin cepacitatea poporului despre aceea, ce strica si folosesce atatu singurateciloru, catu si intregului poporu. § 4. Numerain si întinderea reuniunilorn tienutali se defige totndeaon­a de catra comite­­tulu asociatiunei din Sibiiu. § 5. Membru unei atari reuniuni tienu­tali este: a) fiacare membru faudatoriu, ordinariu ori onorariu ale asociatianei locuitoriu in teritoriala intinderei acelei reuniuni; b) fiacare individa maiorena si ca portare nepatata, care va respunde pe anu ca tacsa de 1 fl. m. a. Acesti membrii se numescu spre deosebire de cei d’antein „membrii reuniunei solventi“. § 6. Primirea membriiloru de categori’a a doo’a (§ 5, 6) se face la propunerea agentu­­rei comunale (§ 21) prin comitetala reanimnei tienatale (§ 11). Despre primire se va da fie­cărui membra cate una documenta de legitimare (§ 5 ala stat.). § 7. Fiacare membra are in adunarea tie­­natala a reunionei (§ 8) vota decisiva si poate face orice propunere privitoare la scopul­ si lu­crarea reanimnei, respective asociatiunei. § 8. In totu anala se va tiene o adunare tienutala a reuniunei in locala de resiedintia ala comitetului ei, la carea vom­ avea a loa parte dopa potintia toti membrii aceleia. Adunarea acest’a se convoca totndeaun’a on siese (6) sep­­temani mai înainte de tienerea adunantiei gene­rale ordinarie a asociatiunei prin comiterile tie­­nntalu, carele — cerendu trebuintia — va poté conchiama si estraordinari adunari de aceste in decursuln anului. § 9. In adunarile reuniunilorn tienntali sintn in puterea § 3 din statutele asociatiunei strinsi oprite orice dezbateri asupra obiectelora religiose si politice. § 10. Chiamarea adunariloru tienutali este : a) de a’si alege comitetala prevediuti in § ii; b) de a se consulta asupra mesurilora de luata pentru progresarea reanim­ei, respective asociatiunei prin midilacele si modurile indicate in § 3 ; c) de a descoperi din canda in canda co­mitetului centrala ala asociatianei păreri si do­­rintie privitorie la scopula acesteia. § 11. In fruntea fiacarei reuniuni tienu­tali­sta unu comiteta alean de ea insasi si întă­rită de comitetala centrala ala asociatiunei. Acel’a se compune din una directoria si 6 — siese — membrii. Ela ’si alege apoi din sinub­ sen ana cas­­sieriu pentru inpassarea si pastrarea baniloru, una controloru, care va trebui se aiba scr­e de tete ce intra si­ese din passa si nin actnaria, care va avé se daca condeiola atata in adunările tienntali, catu si in siedintiele comitetului, si se ingrijesca de tote compunerile scripturistice. Directoriala si actuariala subscriu tote char­­tiele, ce esu dela comiteta , cum si protocoalele adunariloru tienatali si ale comitetului (§ 14, g si h). § 12. In comitetelu acestea se poto alege numai individi provediuti cu diplome de membrii ai asociatiunei. Membrii fundatori ai asociatianei aflători in cuprinaulu unei reuniuni tienitali au vota deci-

Next