Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)
1868-07-10 / nr. 53
Mr. 53. Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea siDuminec’a, Foi’a, candu concedu ajutoriele. — Pretiulu, pe 1 anu 10 fl. pe Vi 3 fl. v. a. Tiemesteme v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Anului Ilii. Brasiovu 22(10 Iuliu 1868.ILVANIE I. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenți. — Pentru serie 6 or. Taos’a timbrata a 30 or. de fiacare publicare. MONARCHIC AUSTRIACA. Transilvani’a. In interesulu asociați unei transilvane romane. Pubiicamu cu multa plăcere proiectele, alu caroru cuprinsa se vede moi la vale. O facemu aceasta ca atatu mai vertoso, co cati ne aducemu aminte, carnea tocma si pe timpulo infiintiarei asociatiunei, adica nainte cu opta ani, se atinsese si ide’a infiintiarei de comitete filiali. Espenienti’a din trecuta ne in vetim, cu asociatiunile apa ra te si spatite de afurisitele valori ale politicei efemere poto fi de ana mare folosit si de anu solatin alinatoriu pentru multe inimi sfarmate si chiarn pentru poporalii intregu ; teama pentru acésta inse trebuea se ajangemu si la convicțiunea, ca atat’a catu s’a făcuta pana astadi pentru suatienerea si prosperarea asociatiunei, de care ne este vorb’a la locuia acesta, se poate considera numai ca unu inceputo micutelu la ana edificia colosala. Se înaintezi literatur’a si cultur’a ? Do ce ? Cu samaliti’a ce abia ajunge la treidieci miisiere capitanuli , cand n a’ar cere ca venit nu anuala se corespandia la acesta suma. Se aadima inse pe dn. consil. Iacobu Bologa ca pe propunatoriulu comiteteloru filiale si pe comisiunea insarcinata de catra on. comitetii cu cercetarea proiectului. PROPUNERE. Ca „Asociatiunea transilvana pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romana“ se ’si poata desvolta mai usioro activitatea se’si asia se’si póta ajunge mai lesne scopole prefiptii prin statutele ei, se propone: I. Infiintiarea atatora „subcomitete“ seu reunioni tienitali“ prin diferite parti ale Transilvaniei, cate vom fi de lipsa si — cu privire la natur’a impregiurarilorn — cu potintia. II. Denumirea ouai „Agenta“ aia asociatianei in fiacarea comuna caratusen mestecată romaneasca din Transilvania. Compunerea unui „Regolumentu“ asupra celoru propuse se se incrediatieze unei comisioni tramise din sinolu comitetului asociatiunei si acesta se se însărcineze a prelucra plănuia privitoria la cele propuse fara de nici o intardiare asia, cată deoa numai va fi cu potintia, se se poata lua acela inca in decursula lunei acesteia intr’o sesiune a comitetului estraordinaria la deabatere si decidere. Sibiiu in 30 Aprile (12 Main) 1868. Iacobu Bologa m.p., membru ala comitetului asociatiunei. PROTOCOLUI luata in 13/25 Main 1868 de catra comisiunea estuisa din sesiunea comitetului asociatiunei transilvane trenuta in 30 Aprile (12 Main) 1868, a lua la disensiune propunerea membrului comitetului acestui’a, a domnului consiliariu aulica Iacobu Bologa făcută in smentit’a sesiune pentru iofiintiarea „reuniuniloru tienitai“ si „agenturiloru comunali“ si a substerne comitetului opiniunea sa asupra acelei propuneri. Adunanduse io diu’a susinsemnata membrii comisiunei amintite si constituinduse acest’a, a luatu domuolu consiliariu aulica Iacobu Bologa cuventulu, si motivandu’si propunerea sa susuatinsa, a cetitu regolamentulu alaturatu aici sub 1, 2, 3, 4 si 5 statatoriu din 30 de §§. Regolamentulu acest’a porta in sine dovada apicata despre aceea: ca acela e pre aptu spre inaiotarea scopului asociatiunei transilvane. Deci comisiunea ’la primeste asia cam este de alu seu si ’lu recomanda onoratului comitetu cu acea opiniane a sa: ca ponerea lui in lucrare e de nesperata trebuintia, si ca aflanduse onorataln comiteta de competenta spre introducerea acestui regulamente, se’ia efeptueze insa si, numai deoatu, era din contra se’la transpună f dunărei generale ca opiuiunea sa. Pana atunci inse se faca onorataln comiteta cele de lipsa, ca se se aduca regulamentele acest’a la cunoscientia publica , ca ca privintia la elu se poata veni membrii Asociatiunei pregătiți la adunarea generala. După cetire s’a subscrisu de catra toti membrii comisiunei protocolulu acest’a. Bologa m/p. Dr. Nemes m/p. Paula Danca m/p. Petro Mano m/p. N. C r i a t e a m/p. REGULAREA midileceloru spre ajungerea scopului „Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romana“. Maretinia scopu ala asociatianei transilvane pentru literator’a romana si cultur’a poporului romana e — dopa ala 2 §. ala statutelora ei — înaintarea literaturei romane si ogr tmei poporului romane. De midilece spre ajungerea scopului aceetui la an de a servi după § 4 Nr. 2 din statutele asociatianei folosele, ce se vorn castiga si prin conlucrarile deosebite ale membrilorn ei. Deci atatn depas lti acum citate , cat si dupa caprinsulu §lui 35 din Btatutele asociatianei, santa datori membrii ei a conlucra din tote poterile si spre spriginire si spre înaintarea scopului reuniunei. Ca inse membrii asociatianei se pota conlncra intr’una moda eficace, si intm adeveru se spriginesca a se promoveze scopuln asociatiunei, e de neaparata trebuintia , iar inca nu numai va fi ca potintia, se’si intrunesca poterile, se lacre in contrelegere, indreptanduse anula pre altuia si sprijinenduse in totu feliala de păreri si întreprinderi, care ar’ desvolta pre deplina activitatea necesaria spre ajungerea scopului asociatianei. Deci comitetala asociatiunei, ca organe ala aceleia, e nu numai indreptatita, dar’totodeodata si îndatorata de a intrebuintia tóate miciile cele ertate, dacatare la scopu, afla de necesaria . § 1. A infientia prin diferitele parti ale tierei atatea corporatiuni tienutale, cate se vorn arata trebuintioase si posibile, apoi in fiacare comuna curata sau mestecată romanesca din Transilvani’a oate un’a agentura. § 2. Corporationile acestea tienatali vor purta numirea de: Reuniunea tienutala a asociatiunei transilvane din . . . .si fiacare reuniune tienutala se va provedea cu cate unu sigilu, cu emblem’a sigilului asociatianei. § 3. Scopula acestora repuiani este de a servi de midilece, prin care se se poata ajunge mai nsipra scopula asociatiunei, intrandu acelea in mai deaproape atingere ca poporala si respondenda la acel’a invetietur’a in toate directiunile. a) Prin colectiuni de produote literari© folositoare de tota feliala si prin dispositiani potrivite, cu atata acestea, cat si anume foi’a asociatiunei : „Transilvani’a“ se se citesca si se se esplice poporului; b) prin castigarea de midilacele si machine agrarie si prin aratarea, ca cum suntu de a se intrebuintia acelea ; c) prin infientiarea si sustienerea sculeloru de pomarita si vierita, de grădini si alte economii de modela etc., dupa natura midiloceloru disponibile ; d) prin disertatiuni popularie si invetiaturi despre economia, iustria si comerciu ; e) prin iogrigirea ca se se îndemne poporului imbraciosia pre intrepnte deosebitele ramuri de industria si de comerciu; f) prin îndemnarea poporului la infiientiarea de reuniuni intre sine, prin care se se ajute fiacare individa sau membru ala reanimei in intreprinderi folositore si in fine g) prin cepacitatea poporului despre aceea, ce strica si folosesce atatu singurateciloru, catu si intregului poporu. § 4. Numerain si întinderea reuniunilorn tienutali se defige totndeaona de catra comitetulu asociatiunei din Sibiiu. § 5. Membru unei atari reuniuni tienutali este: a) fiacare membru faudatoriu, ordinariu ori onorariu ale asociatianei locuitoriu in teritoriala intinderei acelei reuniuni; b) fiacare individa maiorena si ca portare nepatata, care va respunde pe anu ca tacsa de 1 fl. m. a. Acesti membrii se numescu spre deosebire de cei d’antein „membrii reuniunei solventi“. § 6. Primirea membriiloru de categori’a a doo’a (§ 5, 6) se face la propunerea agenturei comunale (§ 21) prin comitetala reanimnei tienatale (§ 11). Despre primire se va da fiecărui membra cate una documenta de legitimare (§ 5 ala stat.). § 7. Fiacare membra are in adunarea tienatala a reunionei (§ 8) vota decisiva si poate face orice propunere privitoare la scopul si lucrarea reanimnei, respective asociatiunei. § 8. In totu anala se va tiene o adunare tienutala a reuniunei in locala de resiedintia ala comitetului ei, la carea vom avea a loa parte dopa potintia toti membrii aceleia. Adunarea acest’a se convoca totndeaun’a on siese (6) septemani mai înainte de tienerea adunantiei generale ordinarie a asociatiunei prin comiterile tienntalu, carele — cerendu trebuintia — va poté conchiama si estraordinari adunari de aceste in decursuln anului. § 9. In adunarile reuniunilorn tienntali sintn in puterea § 3 din statutele asociatiunei strinsi oprite orice dezbateri asupra obiectelora religiose si politice. § 10. Chiamarea adunariloru tienutali este : a) de a’si alege comitetala prevediuti in § ii; b) de a se consulta asupra mesurilora de luata pentru progresarea reanimei, respective asociatiunei prin midilacele si modurile indicate in § 3 ; c) de a descoperi din canda in canda comitetului centrala ala asociatianei păreri si dorintie privitorie la scopula acesteia. § 11. In fruntea fiacarei reuniuni tienutalista unu comiteta alean de ea insasi si întărită de comitetala centrala ala asociatiunei. Acel’a se compune din una directoria si 6 — siese — membrii. Ela ’si alege apoi din sinub sen ana cassieriu pentru inpassarea si pastrarea baniloru, una controloru, care va trebui se aiba scre de tete ce intra siese din passa si nin actnaria, care va avé se daca condeiola atata in adunările tienntali, catu si in siedintiele comitetului, si se ingrijesca de tote compunerile scripturistice. Directoriala si actuariala subscriu tote chartiele, ce esu dela comiteta , cum si protocoalele adunariloru tienatali si ale comitetului (§ 14, g si h). § 12. In comitetelu acestea se poto alege numai individi provediuti cu diplome de membrii ai asociatiunei. Membrii fundatori ai asociatianei aflători in cuprinaulu unei reuniuni tienitali au vota deci-