Gazeta Transilvaniei, 1868 (Anul 31, nr. 1-98)
1868-10-19 / nr. 81
Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea siDuminec’a, Fai’a, candu concedu ajutoriele. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl. pe V» 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. T. a. pe unu ana sda 3 galbini mon. sunatoria. Brasiovu 1 Novembr 19 Oct. 1868. Se prenumera la postele e. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie Ber. Taes’a timbrata a 30 or. de flacare blicare. MONARCHI’A AUSTRIACA. Transilvani’a. De langa tiermurele dreptu ala 0 11 ani 1868 UNU RESUNETU. Ertatine Die Red., déoa venimu a ve cere bunavoienti’a si a ve opopa colonele pretinitilor diaario cu neecari păsuri si lamentări ale nóstre, care atingandn afaceri de natura bisericeasca, s’ar parea a avea nu loca mai competente in o foaia bis. decata in o atare foaia, a carei problema, pre langa afacerile cur. nationale, e a se ocopa cu politic’a dilei. Dar’ soiți bine, ca noi nu postedemn o foai’a carata bisericeasca, in care se ni se dé opasiune a discută cestiuni de interesu bisericescu. Ama avatu o atare fara „Sion, rom.*, dar’ aceea a avutu o viétia scurta, ca a espiratu inca in an. tr. fara de veste, nu scimu anume, ca din ce causa a incetatu, caci Red. resp. precum ne aduceam aminte, nu in a data iu publica nici o informatiune in ast’a priviotia, damu vnse cu socotél’a, ca aceea ar’ fi incetatu din lips’a, sprijinirei recerute, cum de comuna se intempla diuareloru romane. — Noi, marturisindu, ce e dreptu, amu fostu multiumitu cu epiritulu si directiunea acelei foi,si amu fi dorita o viétia mai îndelungata. Dar’ se devenimu la obiectulu, despre care ni amu propusa a atinge pre scurta cu ast’a ecasiune. Cumca căușele bisericei nóstre gr. cat. au devenita din lips’a sinodului archidiecesaru in o stare nefavoritoria, o scimn cu totii ba chiarn o si semtimn in tóta din’a. Despre acést’a B’a potato convinge oricine, chiaru ei din cele 10 puncte referitorie la restaurarea autonomiei si sinodalitatiei biseiicei gr. cat primite in unanimitate cu zelu si sidere din partea sinodului mitrop. de alegere, tienuto In 11 Augusta a. c la Blasiu. In acelasi codu, constatatoriu din 115 barbati eclesiastici a fostu representata o parte considerabile din inteligentia cea mai luminata a clerului gr. cat. din archidiecesa si din alte doue diecese sufraganei, toti fii ai bisericei, cari cunoscu ranele, de care patimesce constitutionalismulu bisericei nóstre, si dorescu din anima vindecarea acelor’8, caci numai asia potemu speră progresa ei înaintare pre terenulu bisericescu, amesurstu perentieloru neecsorabile ale tompului, in care traimu. — Restaurarea pracsei vechie de a tiené sin a de, compuse din cleru si mireni, pentru regulares afaceriloru administrative biserice- 80i, fondatiunale si scolarie, cum se scia de comunu, e una dintre doriniiele si aspiratiunile cele mai ardieoti ale clerului si poporului nostru, deci chiaru si din estu ponctu de vedere dorimu catu mai curend’a aprobare mai la alta a viitoriului mitropolitu, dela care speramu si asteptamu, ca conformu canoneloru si asiediementeloru, in armonia si in cointielegere cu fii luminati ai bisericei si natiunei sale, va dezvolta toata energia, că biseric’a gr. cat. se se readuca la starea constitutionale si autonoma, dupa dreptulu cela stravechiu ei in consonantia cu cerintiele timpului moderna. Nu e locuia a ne demite aici in o insirare detaiata a pasurilorn noastre; vomu aminti numai o impregiurare din vieti’a bisericesca, destula de elocente pentru oricine, spre ale convinge despre necesitatea restaurarei drepturiloru avitice ale bisericei gr. cat. Soimu, ca prin stergerea foruriloru asia numite protopop es o i s’a făcuta o scirbare însemnata in drepturile conatitutionali bisericesci. Noi amu fostu, suntemu si vomu fi totudeuna de aceea credintiă, ca in o biserica antonoma si constitutionale orice institutiune nua trebue se se introducă nu unilateralment ci cu povemtimentule oierului, adunata in sinóde. Candu afirmamu scést’a, departe suntemu de a voi a neconsidera seu a atacă valoarea interna a vreunei instituting, ci voimu numai a constată cumca ștergerea foruriloru protopopesci, cu privire la căușele divortiale, s’au făcutu fara de soirea si consemtimentulu clerului, ba inca, cum soimu, din partea unora ba bati mai energici, s a facutu si remustratiuni si reclamăr in ast’a privintia ; durere numai, oa icele nu fura ascultate. Amu disu, ca nu avemu in cugeta , nici decatu, a atacă valoarea interna considerata a vreunei institutiuni, care in alte privintie ’si poate avé folosulo seu practicu; dar’ totuodata ne aemtimu motivati a constata de alta parte ei aceea, cumca orice institutiune noua — intre altele — trrebue se se conformeze si acomodeze dopa geniul n, datenele, moravurile si cerintiele poporatiuniloru feliurite, pentru care se introduce; cu privire la poporulu nostru inse institutiunea foruriloru protop., practisata de sedii, si carea ’si are unu radimo, chiaru si in constitutionalismul a patriei nóastre, a fosta acomodata aclimatisata ; prin urmare de unu efectu salutariu, ca, a fosta — după oriniar .3 nóstre in generala considerandu, unu factora a conservarei moralitatiei, unu factoru alu 01 din i si fericirei conjugale. Deci e constatate, unu proCen, cu ptiua pandu procesele divortiale se pertractau si decideau după cananele si pravil’a bisericei nóstre, de rituri orientale, numai in doue foruri, forulu prot, că la instantia si forolu consistoriale că 2 instantia, pre alunei acele mergeau mai iute si mai regulatu, si chiaru si cu spese reap, mai putine ; si cu modula acestea, candu partile resp. aveau cause juste, canonice, despartinduse, ’si salvau si fericirea temporale si cea eterna. Nu scimu, ce positiuDe voru luă tribunalele neutre mitropolitane facia cu cunoscutele 10 puncte trecute in condusale sinodului mitrop. de alegere din 11 Augostu a. c.; amu dori iose la tota intemplarea, că căuşele divortiale ale acelora bieţi oameni nefericiţi, cari Santa siliți a alergă pre la atari tribunale, se se pertracteze ceva mai curendu, că se nu amble numai insedsru, candu pre la scaunele prof., candu pre la tribunale, caci diou, e foarte greu a mangaiă pre atari oameni necajiti si batoti de sarte, si mai vertosu atunci, candu esti silita a te tangui si plânge dinpreuoa cu eli, fara de ale poté ajută ceva, pre langa tota anim’a si voi’a cea mai buna si mai curata. Se scia, ca catu de rea merga lucrurile domestice ei familiarie la atari oameni nefericiti in casatoria. Deci de o parte ei lacremile ferbinti, versate din partea atatoru parti nefericite, si care noi, după cea mai buna voia, nu le-amu potutu sterge si usucă, ne impuseră detori’a, a ne redică versulu nostru, si fiinduca acéstea o facemu din intentiunea cea mai curata, predemu, ca prin aceea punemu numai unu micu tributu pre atabulu prosperarei omenim ei patimide; si totuodata ne ioplinimu o alta detaria sacra facia cu revindecarea ve d i e i ei pusetimei cuvenite bisericei si confesiunei nóstre, a carei fii suntemu si a carei prosperare ne face tare la anima. Adaugemu in fine, ca restaurarea vechieloru drepturi constituţionali bisericesci, pentru care ne semtimu detori, intre marginile legali, totudeun’a a ne luptă, o speramu, cu atatu mai tare, cu catu ca institutiele nóstre constituţionali, ajutate si de spiritulu tempului, afiara intempinarea si apretiarea meritata ai din partea 00 m p a troti lor a si fiiloru celor luminaţi ai natiuniloru sorori din patria. — Multi fii ai bis. gr. cat. din archi diecee’a Albei Iulie. Brasiovu 26 Oct. (Mai multe mărunte.) Universitatea natiunei săsesc. Cu toata volbur’a, ce li se arboresce ai învălui pe unu momentu, totusi in siedinti’a trecuta in 26 Opt. se luă la pertractare serioas’a causa a competenţii esclusive date de cancelari’a transilvana esclusiva, numai tribunalului scaunale din tergulu Muresiului in pasurile falsificarei chartieloru publice de creditu pentru toata Transilvanii, ei referentulu Dr. Lindner din Rupea propune se se treca preste ea la ordinea dilei, fiinduca si asia voru urma io scurta decisiunile dietei dia Pest’a despre organiearea tribunaleloru. Dr. Lindner e căpetenia partitei sasiloru juni, numiți liberali pentru ei. — Kästner dep. Sibiiului dice, ca emulu resp. alu cancelariei aulice taia in dreptulu legala municipala sasescu, si universitatea natiunei are datoria a ai redica vocea io contra estorufeliu de atacuri, pentruca elu nu pote precepe, pentruce tocma tribunalulu Muresiului se aiba o competintia esclusiva, si face propunere, oa se se tramita la min. de justiția uua representatiune, oa se curme starea aceasta esceptionale. Bedeue (Sibiiu) sprijinesce pe Kästner. Schuler Libly (Mediasiu) inca e de aceasta părere, dicundu, ca tribunalulu Muresiului nu i mai banu decatu celelalte tribunale municipali. Si apoi înainte de 48 procesele de inalta tradare si falsificarea chartieloru de creditu si de mo□ete se incamină de directorulu fiscala dela tabl’a r. si ou afla temeiu pentru acesta competentia esoeptionale. Langer (Brasiovu) provocanduse la privilegiug andreianu si la art. 13 din 1791 se dechiara pentru apararea drepturiloru jurisdictionarie sasesci si se se tramita o reprentatiune la ministeriala de justitia, cum propuse Kästner, ceea ce se si primi cu 16 in contra la 4 voturi si cetindu proiectulu representatiunei se începu desbateri asupra primirei lui ca bloc, cu care opasiune dep. Dobo (romanu) din Orastia reflecta in poatra espresiunei din proiecta Sachsenland (Sasime) si -si arata domnii’a că se se strămute in numirea de „fundulu regia“. — Schuler-Libly apoi propune, ca o necesitate că pe langa pastrarea drepturiloru nationale universitatea se intre pe calea reformeloru indegetate in intielegere cu regimulu si comisianea de 3 se aduca la pertractare acesta propunere. Br. Bedeus se invoieste din causa, ca universitatea va da de ocasiune a pasi pentru sustienerea dreptului de candidatiune si de alegere. Propunerea de si primi. Dauna pasiunata prin foca in curia din Talmaciu se decide a se repara si provizorulu primesce remuneratiune de 200 fl. In fine dep. Langer (Brasiovu) faca o propunere de urgentia in causa a tribunalului suprema din Sibiiu, ca, de órece după hotarirea dietei din Pest’a dreptulu acesta fundamentala alu natiunei sasesci ar’ trebui simpleminte se înceteze, universitatea se multiamésca ministerialul, pentruca a vruto se sustiena tribunalulu sas, si se’lu rege, că se câștige valoare propunerei sale la locuia prea inalta, ca se sustiena si mai incolo tribunalulu sasescu din Sibiiu si se se alega o comisiune de 3 in obiectulu acesta. Presiedintele defige dio’a de 28 pentru acesta propunere. — Une reminiscentie. Candu ar’ avé si romanii o universitate, care se representeza națiunea că conflocsulu pe Sasime, atunci nu ar’ avea lipsa de alte dechia-