Gazeta Transilvaniei, 1869 (Anul 32, nr. 1-99)
1869-02-23 / nr. 14
ceilalti concetatiani prin asemeni reuniuni, cu puteri împrumutate, redicanduse preste nivel’a vietiei neaventate si neimpintenate prin împrumutarea ideeloru si castigarea midileceloru celoru mai cu inlesnire, pentru a nu fi calcatu si luatu pe dinainte de nimeni. O reuniune deodata comerciala si industriala cu scopu de a înainta comerciulu si industria intre connationali prin midilece inlesnitorie din orice parte, diace cu una oblegaminte sacra in resortulu si pe sufletulu romaniloru brasioveni; si natiunea astepta dela ei, ca dela o societate mai culta, fara astemperii, asemenea intreprindere, cu care Brasiovulusi ar’ eternisa numele la posteritatea natiunei din Austro-Ungari’a. — — In S ib iiu se confiscara de curundu de catra censura mai multe brosiuri venite din Principate, intre cari se afla si chart’a nouei Românie, care se afla intr’unu Atlasu, sub numele Daci’a moderna, care cuprinde totu teritoriulu inca si dincolo de Tis’a. Tóta Daci’a e impartita in Besarabi’a Principatele dunărene, Bucovin’a, Transilvani’a, Marmorosiulu,, Crisian’a si Temisian’a, scrie „Herrn, si Kr. Ztg.“, ma toate diurnalele. — Desiu 27 Febr. 1869. Interesantul Astadi s’au trenutu adunarea ad hoc a comit. perm. alu comitatului Solnocu int. — la care comițele supremu d. Carolu de Torma după o scurta cuventare de deschidere a facutu a se ceti rescriptulu regescu din 6 Febr. convocatoriu de dieta pre 20 Aprile la Pestea, — si după care totudeodata s’a si enunciatu, ca acelu rescriptu s’a primitu cu complacere. După acesta d. comite supremu a facutu cunoscutu adunarei, cumca i s'a predatu o propunere subscrisa de trei membri, prin care in numele inteligentiei romane a comitatului acestuia se declara, ca nu potu participa la alegeri, si la trimiterea deputatilor, pentru dieta convocata; aceasta propunere inse nu o poate pune sub pertractare? de oare ce vreo discusiune asupra rescriptului convocatoriu inca nu este ertata? După aceasta a suspinsu adunarea prej4 de óra pentru pregătirea protocolului. Acesta suspindere a fostu numai pro forma, pentru ca protocolulu adunarei era deja gatitu mai înainte in ambe limbele, numai datulu si subscrierile i au lipsitu. Redeschidienduse adunarea, s’a cetitu protocolulu in textulu maghiaru, după finirea caruia d. Gr. Mânu, care a fostu predatu propunerea amintita d. comite supremu, descoperindu-si durerea, ca incunoscientiarea oficiosa a d. comite supremu despre propunerea romaniloru nu e amintita, a propusu, ca comitetulu luandu cunoscintia despre acea ca fapta, se i de loculu cuvenitu in protocolu, — in contra acestei pretensiuni a redicatu cuventu d. Salamon Garzago, propunendu, cu cererea d. Manu se se reiepteze — in urm’a careia s’a si enunciatu reieptarea. După acésta s’a perlesu protocolulu in limb’a romana, — la finea caruia d. Gr. Manusculanduse, din nou a pretinsu, ca după ce, asupra propunerei lui, a capatatu cuventu d. Garzago dela d. comite supremu, si comitetulu acestu incidentu inca nu’lu pote simplu ignora, propune si se roga din nou, cu protocolulu cu ocasiunea acestei verificări se se intregeasca, de óarece acesta trebuie se contiena in sene cu fidelitate istori’a fapteloru, — era daca acésta nici decum nu s’ar primi, ar’ fi silitu a se declara, ca in sal’a comitetului acestuia acuma pentru antaia oara nu este ertatu membriloru romani nici asi descoperi durerile! In urma acestei declaratiuni aprobate din mare parte a membriloru maghiari de partit’a stanga — cu simtiu liberalu — d. comite supra protestatu — fara nici o causa — si a respinsu-o cu una insinuatiune ?! (sic!) ne lasandu d. G. M. timpu, si cuventu de aparare! — si desfăcu adunarea.“ Acesta procedura ne poate sierbi de invetiatura despre planurile concepute in contra partitei nationale romane, — totudeodata de necesitatea neincungiurarera se ne adunamu si unimu langa drapelulu nationalu, cuventu: „Se traiesca Franciscu Iosifu imperatulu, care a sanctionatu legile de inarticularea natiunei romane in 1863/4! Se traiésca regele incoronatu! Se traiésca adeveratii luptători ai natiunei noastre! Se traiésca egalitatea politico-nationala ! Se traiésca libertatea cuventului! ca se poata fi patria noastra comuna in multi secii fericita!!! — fff V PROPUNERE "cu privire la rescriptulu regescu ddito. 6 Februariu 1869 convocatoriu de diet’a tierei la Pest’a pre 20 Aprile a. c. Considerandu, ca diet’a convocata are se se compună din ablegati aleși după legea sustateria electorale. Considerandu, ca acesta lege electorale cu privire la Transilvani’a este efluxulu legei de uniune a Transilvaniei cu Ungari’a; Considerandu, ca legea uniunei s’a adusu fara invoirea si fara concursulu natiunei romane, si inca cu total’a desconsiderare a ei si a justeloru ei pretensiuni . Considerandu, ca legea electorala feudala transilvana din 1848, sustienuta prin legea uniunei lipsesce pre natiunea romana chiara si de celea mai de pre urma midiloce, ca se poata avea 0 representatiune corespundiatoria pusetiunei si insemnatatei sale politice, — si care se fia in stare de a reelupta pre cale legale drepturile politice naționali, inca in 1867 prin decretu regescu unilateralminte scoase din valoare. Considerandu, ca dupa celea petrecute in sesiunea trecuta a dietei pestane, națiunea romana nici ca poate avea cea mai mica sperantia, ca justele ei pretensiuni se voru multiami; Considerandu, ca intr’unu statu, care baremu dupa nume ar’ fi statu constitutionale, fiacare alegatoriu este indreptatitu a se folosi sau nu de dreptulu electoralu; Considerandu inse, ca acestu dreptu electorale, ca unulu din celea mai principale si vitari constitutionale, numai atuncea poate produce vreunu resultatu salutariu doritu, candu interesele private nu le paraliseaza cu cortesiuri demoralisatorie. Considerandu, ca facta cu aceste inconvenientii nu exista dispusetiuni, care folosirea dreptului de alegere se’lu marginesca numai la consciinti’a sufletului, si la convingerea interna morala pentru alegatorii din poporulu cu educatiunea neglesa, si care nu au tari’a morala de a resiste incercariloru seducatorie, prin urmare nici resultatulu alegeriloru nu pote corespunde intereseloru patriei, proprnu ca inditulu comitetu permanentu prin decisiune se se declare: ca pre langa tota supunerea neconditionata tronului si pre langa reverinti’a cuvenita legiloru, nu ne potemu demite la alegeri de deputaţi, si tramiterea de deputați pentru diet’a viitoria conchiamata pre 20 Aprile a. c. la Pest’a. — Desiu 27 Februariu 1869. — Lapusiu ung. 12 Febr. 1869. Vinu a face cunoscute unele lucruri nepolitice, inse nu asia neinteresante pentru publicu, alu cărui audiui e — mai tempitu cu atat’a politica, pentruca e atatu de nefavoritoria. Dar’ ce se facemu, candu fara ea nici babele nu vreau se se impace, dar’ apoi altii, cari numai cu siretiele ei traiescu! Vreau se ve incunosciintiezu despre cele ce s’au petrecutu in sinodulu protopopescu alu Lapusiului, tienutu in Suciu superiore la 21 Ian. a. c. La acestu sinodu — in urm’a rescrisului protopopescu din 7 Ian. — s’au infaciosiata, cu pucine esceptiuni, mai toata preotimea gr. cat. traptuale, invetiatori si toate celealalte fece besericesci — in localitățile scoalei comunale de acolo, sub presiedinti’a domnului prota Ioane Dragomiru, care a deschisu conferinti’a sinodale cu una cuventare pre dreptu romanésca, scosa din animele tuturoru, si a finitu cu cuventele, ca se 1111 mai contaniu spre sprijinirea si ajutoriulu unuienura, ei singurii pre aiu nostru propriu. Dupa aceste constituinduse adunarea s’a purcesu la desbaterea urmatorieloru propuneri: 1. Cum si pre ce cale amu pote si noi conferi la crescerea fondului asociatiunei literarie a Transilvaniei, respective la infiintiarea academii romane si a scelei de agricultura? Unii au fostu de opiniune ca in acestu cer cu se se deschidă o colecta benevola, or’ apoi bani — s’au bucatele prefacunduse in bani — se se tramite on. comitetu alu asociatiuni spre mai departe intrebuintiare de elu. Inse altii au staruitu — intre cari si subscrisulu — ca se nu se deschidă nici o colecta, ci ajutandu fondulu „asociatiunei“ respective alu „academiei“ romane se se ajutoră si pre sene, adica se prenumere „Gaz. Trans.“ fiacare comuna, din ladițe.com. cu atatu mai vertosu, cu catu, ca demnulu redactore a daruitu totu venitulu ce ar’ incurge dela „Gaz.“ pre séin’a „asociatiunei“. Aici s’a cititu prin subscrisulu Nr. 1 alu „Gazetei“ in audiulu tuturoru. La aceasta propunere unii au prinsu a asera, ca deca judele proces, ca unguru, — la finea anului cu luarea in seama a ratiuniloru corn. nu va aplacida acei bani, asia respectivii voru fi siliti a intorna acei bani ladii comunale, or’ in fine dupa lungi si infocate desbateri adunanti’a sinodale a ajunsu la misiunea sa si a conchisu ca: „Protopopulu se recerce pre judele concernente oficioase ca se conceda — si unde ar’ fi de lipse se impună — prenumerarea la „Gazet’a Trans.“ alu cărei venitu se va folosi spre redicarea unei academiei romane si a scelei agronomice, pentru romanii din Transilvani’a*). Totu odata s’a decisu, cu acestu condlusu se se impartasiasca si cu administratorele protopopescu gr. or., ca si densulu se intreprinda asemene pasi; adm. gr. or. s’a incunosciintiatu despre tote hotaririle sinodale, si in privinti’a „Gazetei“ a respunsu, ca se invoiesce, cu aceea conditiune, ca comunele se prenumere si „ Telegrafulu“, ce si noi amu fi prea bucurosi, de cumva s’ar urma exemplulu „Gazetei“. 2. A doua propunere a fostu, ca se se faca o adresa catra N. Sa eppulu gr. cat. de Gherl’a, acum metropolitu de Alb’a Iulia, in care se se esprime parerea de reu, pentru depărtarea din midiloculu nostru, si bucuri’a pentru prea demna înaintare? Acésta s’a primitu si s’a alesu o comisiune de 3 inși, care se compună numit’a adresa. Corpulu invetiatoriloru dela scel’a principale din Lapusiu ung. inca a tramisu ilustritatii sale in 6 Ian. una adresa. 3. Mai incolo presidele propune se se faca o adresa de multiamita — pre calea ministeriului — catra Maiestate, pentru darulu de 16.161 fi. 83 */2 cr. v. a. spre crescerea fondului viduporfanale ? Se primesce 4. Cu concederea presidiului d. T. Rosiu a proiectatu, ca ar fi foarte cu scopu, ca dilele de terguri anuale, ce cadu toate in serbatorile noastre, se se schimbe si strămute, pentru ca asia numai se prostituieza aceste sedile, mai anuraitu se se mute tergurle din serbatorile botezului si a crucei etc.? Adunanu’a insarcinéza pre R. D. Prota cu efeptuirea acestui lucru. Vomu vedé ce va urma, deci avemu se asteptamu ca d. protopopu prin cunoscutul zelu, se se intrepuna la locurile competinte pentru realisarea acestui scopu, caci dieu batu jocurile impuse, nu numai pre noi, ci si pre serbatorile nóstre, trece preste intregu caracterulu umanu. 5. S’au ivitu intrebarea, intre alte consultări, de cumva la casa de casatorii inchiate numai pre calea contractului civile este ertatu ale binecuvinta ? Decisiune: Resolutiunea acestei probleme delicate se astepta dela decisiunea unui congresu generale tienendu sub presidiu archiepiscopale. Mai incolo a 6. Ce se atinge pentru organisarea scóleloru s’a determinatu: ca tenerii dela 6—12 ani nesmintitu se frecventeze scóla, or’ cei neascultători se se puna sub pedeapsa pre calea juridicopolitica. Asteptamu multu dela d. protopopu, resp. dela d. protopopu surogatu B. Ghetie, in a caruia mana se afla inspectiunea scóleloru corn., caci fara de invetiatura nu potemu astepta ceva bunu, nici mantuintia, si dupa cum se afla scólele nóstre nu ne potemu nici decatu lauda. Fara scóle ingenunchemu, avere nu e, pamentu, nu negutiatori’a, comerciu de feliu, invetiatura nici de leacu, apoi ce ne mai trebuie? Dupa aceste in impreuna intielegere s’au alesu de membri ai comitetului permanentu pentru scol’a poale din Lapusiu ung. următorii: Pres. Prota Ioane Dragomiru si Gabriele Manu, vice-pres. Bas. Ghetie si V. Muste, secr. Dem. Varna si Alexandru Popu, notari Teodoru Rosiu, actuari Iacobu Voitcu si Bas. Sinteu. Acuma se ve pomenescu ceva si despre politica. In 24 ian. c. Alex. Bethlen a cortesitu singuru, si a indemnatu pre multi cu beuturi si mancari cu er’ se’lu aléga. Totu odata a impartesitu tuturoru programulu seu, plinu de apromisiuni totu de cele cornurate si au descoperitu, ca elu pote ajuta pre popor ori despre ce parte, ca numai 3 ronduri *) Ma pentru toti cei din Austro Ungaria, ca cu totii umbla cu cersitorii, toti lihaiti pela usile străine si dresaţi de a reesi totu numai renegaţi! — R.