Gazeta Transilvaniei, 1869 (Anul 32, nr. 1-99)
1869-02-23 / nr. 14
Gazet’a eso de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu : pe 1 anu 10 fl., pe 1/4 3 fl. v. a. Tieri esteric 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Nr. 14. Brasiovu 7 Martin 23 Febr. 1869. MONARCHI’A AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. Telegramu alti „GAZETEI TRANSILVANIEI“. Clusiu 4 Martiu 6 ore sosita la 7 ore sora. „Adunarea intreregintiei romane din Clusiu si comitatu decise unanimu neparticiparea la alegeri, si representare la Mercurea. — P a m f i 1 i e.“ Importantia strategica a Transilvaniei facia cu deslegarea causei orientale si Romani’a. (Capetu din Nr. tr.) Pusetiunea geografica a Transilvaniei si importanti’a ei strategica s’a vediutu la lumina mare in anulu 1854, candu postase Austri’a trei corpuri de armata in Ardealu si in Bucovin’a, pentru ca rusii nu multu după aceea siliti de importanti’a strategica a Transilvaniei si a Bucovinei s’au decisu a se retrage din Principatele danubiane. Diplomaţii si barbatii militari, cari se invertea totu numai pe langa Rusi’a de susu si pe langa patrunghiulu fortaretieloru, nu si au indreptatu atentiunea pana atunci asupra importantiei Ardéalului, ci numai atuncea începură a vedé, catu de importanta e strategi’a Transilvaniei cu privintia la planurile rusesci, dice „M. P.”. „Ardéalulu e o adeverata fortaretia, dinaintea careia Principatele danubiene suntu ca nesce pele cu siesurile cele asiediate pana la Dunăre. Carpatii apara partea apuseana a Ardealului si formandu la Brasiovu unu anghiu dreptu formeaza de nou partea medinala a otareloru Ungariei. Se afla drumuri pasavere, care ducu in adencimea muntiloru si astfelin invasiunea din Ardealu e usioara, fiinduca din munti propasimu intr’o planitia latita dice „Magyar Polgár“, si nici unu fiu nu impedeca cu curgerea sa înaintarea pana la Dunăre.“ „In casa de resbelu intre Rusi’a si Austri’a, Rusi’a poate ocupa Principatele dunărene, dar’ fara de cointielegerea si consimtiulu celuia, care posede Ardélulu, nu poate face nici unu pasu înainte. Rustow strategiculu rusu intr’unu opu alu seu intitulării: „Resbelulu in contra Rusiei“ dice: déca Rusi’a nu sei cu securitate despre planurile Austriei, ca ce vré ea, atunci înaintarea ei in contra Constantinopolei ar’ fi in adeveru unu jocu de hazardu. Rusi’a nici odata nu poate inainta cu toata puterea preste Balcanii, deca cumva Austri’a nu va incuvientia aceasta cu una sigura decisiune consimtitoria sau deca nu va fi ea in alta parte undeva ocupata. Una espeditiune preste Balcanu e dificile, si e o resolvare, care pretinde timpu indelungatu: neutralitatea acelei poteri mari, care posede Transilvania, trebuie se ste pe unu pitioru prea securu, pe una legătură de mare incredintiare, pentru ca altfeliu rusulu si atunci, candu -si ar’ fi mai ajunsu scopulu, vine in periculu, de a risca, de a-si perde tient’a. „Transilvani’a e chiara Orientelui, si acela, care posede Ardelulu, are votu potinte la deslegarea causei orientale, dice „Magyar Polgár“. Acésta o sciu oamenii si in Petruburgu, de acea se poate * vedé înainte, ca in casa de unu resbelu nou orientale una parte mare din ostasimea ruseasca va fi tramisa in contra Ardealului.“ „Pentru ca Rusi’a se-si poata executa planurile sale orientali, e neaperatu de lipsa, ca Transilvani’a se fia in man’a lui, seu se se tiena de unu regatu romanu, care apoi se dependa or’ dela Rusi’a. Luandu afara Alb’a Iulia (Beligradulu) Transilvani’a e lipsita de orce midilece de aperare. „Din norocire s’a ingrijitu natur’a de aperarea ei si spre scopulu acesta a provediut’o cu o cununa de munți. „Cu tóate, ca incependu dela Bistriti’a pana la Sibiiu acesta, cununa de munți, are vr’o 7 aperturi, păsuri, totuși Ardealulu se poate sustiené in contra invasiuniloru cu succesu, numai se nu ne impartimu si bucatimu poterea armatei capitale prin apararea unei fiacarei strimtori, ci se nu o tienemu pe acesta concentrata la unu punctu, la centrulu de operațiune, pentru ca se ne aruncamu de acolo asupra dușmanului la orcare pasu s’ar incerca elu a intra, si asia se impedecamu înaintarea. In an. 1854 toate strimtorile acele era provediute cu intarituri, cu toate, ca mai bine se poate impedeca dusmanulu prin derimarile de poduri, desfundările de drumuri, decatu prin includerea valiloru, cum se intempla si in Tirolu in an. 1866. „Pentru a executa cele duse mai susu, inainte de toate ne face necesitate de unu generalu si de centru (de operațiune) securisatu si scutitu, care se serveasca armatei de radimu si totuodata se nu i impedece mișcările in dreapt’a seu in stang’a. „In an. 1854 generalulu Hess vrea se aleaga de centrulu operatiuniloru Muresiu Ostorheiu, fiinduca sta mai de toate strimtorile seu păsurile in asemene depărtare. „Atențiune deosebita merita strimtorile de caria medianoapte, pentru ca connexiunea acestora cu Bucovin’a le releveza importanti’a, apoi ostasimea ruseasca invadietoriasi va lua direptiunea carra nordu, pentru ca se se puna in comunicatiune cu armat’a, care se va apropia de catra Kraczke (pe unde se deciseră fortificările in Ungari’a de nordu) si se va prorumpa ocupanduUngari’a de susu cu consângenii rusesci (rutenii de catra Marmorosiu). De aici se vede, inchiaia strategiculu maghiaru, pana ’n catu de importanta este clădirea si continuarea drumului de feru Oradea-Clusiu pe la Muresiu Ostorheiu catra Brasiovu.“ — Paserea totu malaiu viseza si cine ce invatia, numai móartea Tu desvatia. — seclulu XVI se vorbiea maghiaresce (numai?). In Ardéalu de secuii e limba diplomatica maghiar’a eschisivu (?), una si in diplomati’a esterna prin totu Orientee(!). Principii moldo-romani scrieatotu maghiaresce catra principii Ardealului, ma si Poart’a in toate funcțiunile facia cu noi, si Poloni’a de multe ori, asiadara nu se papa nici o concesiune de voia buna a lui „H.“.— Pana unde se tinde limb’a maghiara? Pe candu se desbatea in diet’a din Pest’a caus’a nationalitatiloru, după vorbirile cele patrundietorie ale nationaliloru se apuca „Hazánk“ si descântă intr’unu articulu respectivu, cu nationalitatile, cari au statele loru in vecinătăți, se nu se mai incorde după dreptu nationale, ci se lase Ungari’a in pace pentru naţiunea maghiara, or’ ele se se indestulesca cu ceea ce le concede legea si pe cale sociale se se desvólte catu potu. Combate apoi si pe Dobrzanski, ca a rescolitu corpus juris si n’a dovedirii alta decatu, ca străbunii loru n’au desnationalisatu (unu). Dar’ ceea ce tiene de rangulu diplomaticu alu limbei maghiare, apoi dice, ca deodată cu existinti’a Ungariei s’a folositu si limb’a maghiara in facerea legiloru, or’ in legislatiune in Cu ce sacrificiu se făcu alegerile? Amu mai ateptatu de multe ori, ca atatea crudimi si versari de sânge la alegeri de deputaţi pentru dieta nu se intemplâ in toata Europ’a, cate vedemu, ca se intemplâ in Ungari’a; or’ coruptiunile cu bani si cu beuturi, siretiele de toata man’a aplicate spre a reesi prin orice midiloce, perfidele apromisiuni nicairi nu se practica asia hazardictica in Ungari’a, unde cate una alegere de deputaţi costa pe boieri cate si o suta pana la doua sute mii fiorini si mai multe vieţi de oameni. Care e causta? — Nu alta decatu numai reasiodiarea predomnirii boierismului, care apoi intre sine se sciu ei desdauna ajungandu cu majoritate in dieta. Facundu exceptiune dela crudimi si omoruri barbare, apoi celelalte apucaturi sirete se practica si in alte state, pana si in cele mai civilisate. Asia cetimu in „Liberté“, ca in Angli’a atatu tory (vechii conservat.), catu si Whighti, (cons. progresisti) spendéza multu la alegeri, incatu numai deputatulu dela Southamton Hoare a costatu 73.450 franci, inse brutalitatile suntu mai raritati. Radicalii inse, ca si democrații prin Europa, nu se sciu familiarisa cu sireții ciocoiesci si cu coruptiuni de locu. Acum inse, după reforma latita de alegere începură si radicalii angli a mişca toate periile, ca se nu remana in minoritate, ca atunci le apune soarele la intreaga partita. — Una partita apoi intr’o dieta de 3—400 deputați, representata numai cu 6—10 deputați remane numai de insulta si de bataia de jocu la celelalte partite, cum o parira unii, cari totu mai viséza de cei 5 fiorini. — Brasiovu 5 Martiu. Lunea trecuta in adunarea districtuala se ceti rescriptulu regescu pentru conchiamarea dietei, dupace dlu presiedinte si jude supremu Georgiu Duck deschise siedinti’a cu o cuventare plina de spiritu si de patriotismu, relevandu cu deosebire serios’a vointia a Maiestatei Sale de a sustiene constitutiunea, asecurandu poporului impartasirea la dreptulu de legislasiune. Dlu centumviru Georgiu Baritiu facă propunere, ca se se recerce regimulu, pentru ca pe viitoriu asemenea acte ce vinu la municipiu, cum e regiulu rescriptu, se le tramita si in traduceri oficiose in celelalte 2 limbe. Elu dechiara, ca e convinsu, cumca multi dintre cei de facta n’au intielesu r rescriptu, care se ceti numai in limb’a maghiara. Propunerea se primi cu unanimitate si se redică la conclusu. Presiedintele face cunoscuta denumirea definitiva a dlui Mauritiu Conrad cu comite alu natiunei sasesci si i se vota o adresa de gratulare. — — Eri avu convenire reuniunea gimnastica sasesca in localulu reuniunei industriali. — Amu dori ca se vedemu si intre romanii nostri brasioveni infiintiate mai multe asemenea reuniuni, fara de cari trebuie se decada cu timpii invinsi de superioritatea culturei industriale si comerciale, la care se aventa