Gazeta Transilvaniei, 1869 (Anul 32, nr. 1-99)
1869-09-17 / nr. 72
Gazet’a esc de 2 ori: Mercurea si Dumincc’a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe y4 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. anuiuWII. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru seric 6 cr. Tacs’a timbrata a 30 cr. de fîacare publicare. Br. 72. Brasiovu 2917 Septembre 1869. MONARCH!’A AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. IBrasiovu 28 Septembre. Astadi pe la IO/2 are sosi aici Excelenti’a Sa domnulu ministru de cultu si instructiune publica baronu Iosifu Eötvös, fiindu intempinatu de vreo cateva trasuri la marginea teritoriului orasianu din partea comunei. Indata după sosire -si făcură cortenirea tote auctoritatile corporatiuniloru si confesiunile dimpreună cu corpurile profesorali, bineventandulu. Preste IV2 cire începu indata a visita scólele pe rondul si la scólele romane se exprimă pentru prefacerea gimnasiului in gimnasiu realu, la ceea ce primi respunsu, ca aici romanii n’au necesitate de o asemenea prefacere, fiinduca suntu provediuti acum si cu scóla reale si comerciale deosebite, cari si au luatu doritulu inceputu. Sér’a casin’a unguresca se află iluminata. Mane deminatia va face Excelenti’a Sa excursiune la Secele in caus’a redicarei unei scóle reali sau industriarie, ér’ la amédia se va da in onórei o mésa din partea civiloru, cari voru a lua parte la refeneu’a onoraria, ér’ după praudiu va porni catra Fagarasiu. E fórte insufletitu intru recomandarea propasarei in cultur’a nationala in sensulu natiunei politice maghiare si precum audimu prin Secuime s’au animatu óamenii cu speranti’a insufletitoria pentru scóle bune nationale si inaintarea in cultura, care după cum se exprimă pentru maghiari trebuie se fia indiecitu mai rapede si mai incordate, decatu la alte naţiuni, pentru ca naţiunea se se inaltia cu repediune la nivel’a culturei europene. — Prospecta politicii. Afara de maghiari si germani in genere, adica afara de paciantele dualistice nici una națiune in tóata Austro-Ungaria nu se afla multiamita cu starea de dreptu politicu de astadi, ci tóate lupta si relupta pentru drepturi naționali politice si de autonomia, incependu dela romanii ardeleni, cari de candu suntu reimpinsi de pe terenulu drepturiloru politice nationale coegale vedu in toti arborii si capacii dualistici numai periculu existintii vietiei loru nationale, că si celealalte nationalitati atatu din complexulu Ungariei catu si de sub constitutiunea decembristiloru cislaitani. Opusetiunile nemultiumitiloru făcu că in diet’a Ungariei scaunele deputatiloru romani ardeleni se remana gólé , precum si in senatulu imperialii ale cechiloru, or’ galitianii cu tóté, ca propunerea lui Smolka pentru tramiterea la Reichsrath nu se primi, totusi si galitianii insista a presiona pentru resolutiunea la pretensiunile loru — naționali autonome. Cu unu cuventu in intrulu monarchiei alianti’a popoareloru despre care vorbiea Beust, ca e inainte de toate necesaria, inca nu se afla nici in ajunulu restabilirei ei prin satisfacerea la indreptatitele pretensiuni naţionali coegali, fara cari cuventulu de libertate constituţionala si egalitate individuala suntu palide si fara putere atractiva de înfrăţire. In afara: Dela desbaterile cele interesante despre senatuconsultulu din Franci’a cu extinderea libertatiloru constituționale, francesii astepta cu nerăbdare deschiderea corpuriloru legislative, care se voru si conchiama in scurtu, pentru ca se vedia odata complimentulu opului inceputu prin senatu consultulu. Discursulu principelui Napoleonu a facutu mare impresiune in animile liberaliloru nu numai in cele francesi, ci si in depărtare si in ale americaniloru si englesiloru, dreptu care si primi adresa de multiumire dela liberalii americani, ce petrecu in Anglia, multiumindui, pentruea chiaru si cu ocasiunea expeditiunei din Mexicu eru principele a aparatu principiulu libertăţii desfatuindu acelu resbelu. Liberalismulu celu adeveratu nu are lipsa de experimente, cace elu nu -si schimba coloarea cu marfa cea rea. — Imperatulu Napoleonu e totu obiectulu politicei, elu se afla pe calea deplinei insanetosiari, semiiesce inse durere, vediendu, ca in momentulu scriei despre morbulu lui cabinetele Europei indata se intelnira spre a pertracta intre sine, cu ce pasi comuni au se faca in casulu morţii lui, fara ca se fi mai remasu cineva amicu credintiosu; elu dara vediendu nestatornici’a parutiloru amici si ficţiunea prefacatorieloru, e mai multu decatu verisimilu, ca si va inschimba politic’a, care o observă acum de unu timpu incace in grati’a unoru amici aiii, atatu facia cu cestiunea orientala catu si cu volvairea rearborarei principiului nationalii. Tata amiciti’a ce o avi si cu c. Beust se basea numai pe interesele comune, ce le avea Austri’a si Franci’a, ca se puna adica stavila Prusiei de a nu trece lini’a Menului si de a nu pote anexa Germania de sudu. Istori’a inse se repetiesce si adeveruluei, cagermanulu a fostu totudeun’a rivalulu aiuu alu semintiei latino-romane, s’a datu pe facla si cu ocasiunea morbului lui Napoleonu. Abea s’a insanetosiatu acum imp. Napoleonu si vedemu, ca diurnalele oftciose austriace orasi incepu a purta o limba aspra, indiscreta in contra Prusiei, astfeliu incatu acum diurnalele celelalte incepu a tiene de reu pe Beust, ca se apropia arasi de Franci’a, dicandui, ca acesta nu mai e in stare a impedeca intrarea stateloru Germaniei de sudu in confederatiunea nordica, si fiinduca Franci’a mai nu este in pusetiune de a purta acum resbeli exteriore in contra lui Bismark, care nu se poate abtione prin amenintiarea unui resbelu la Rinn dela unificarea Germaniei; asia dica nemtii acum, ca Franci’a, se va reintoarce dela resbelu cu Prusia ca in 1866 la trasca ei, „ca acesta e o causa interna a Germaniei“ si se va retrage din cursa; candu apoi Austriei nu va remane alta de catu a protesta in contra violarei pacei din Prag’a si a inghiti la noduri din amiciti’a cu Franci’a. — Dar’ are Franci’a ce poate castiga din amiciti’a cu Austri’a, deca si la bal’a lui Napoleonu se lasă Franci’a isolata! In adeverii, ca stirile se constateza, cumca staturile de sudu totudeuna voru a intra in Germani’a de nordu si publicistic’a Franciei nici ca se mai ocupa cu acesta rana deschisa a Austriei. — Acestea suntu simptome de ajunulu pentru a se dori punerea in lucrare a planuriloru ce se totu cocu de atat’a timpu si pentru cari se versara miliardele de bani pentru armari pana in gatu. C. Beust calatoresce in sensulu acest’a prin Germani’a de sudu catra Occidentu; si in Baden- Baden a si trenutu conferintia cu ministrii primari din m. ducatu Baden, adica d. Freidorf, cu celu din m. ducatu Hesi’a d. Dalvigk si cu internuncii austriaci dela curtile Darmstadt, Stuttgart si Karlsruhe, cu buna seama in caus’a anexarei Germaniei de sudu, fiinduca un. ducatu Baden vrea a se dechiara in diet’a conchiamata pentru intrarea in Germani’a de nordu si Prusi’a abia asteapta se primeasca dechiararea in fapta si atunci va mai cade una perdea de pe secretulu giganticeloru inarmari. — Ce va urma vomu vedéa. Imperates’a Eugeni’a vre a calatori laConstantinopole pe uscatii pana la Veneti’a, unde i se pregatesce o primire mare; si Veneti’a făcu unu imprumutu de 6 milioane franci pentru a face si primire surprindiatoria. Maresialulu Prim regeneratorul libertăţii in Spani’a a facutu multe avantage in Franci’a. Elu facil visita imperatului. Mai antaiu a facutu unu imprumutu de 125 milioane pentru Spani’a, apoi in audientia la imperatulu midiuloci, ca se intrevina la cabinetulu din Washington, pentruca acesta se nu cumva recunósca pe insurgenții din Cuba ca purtători de resbelu, ceea ce a cerutu si dela Marea Britania. E insemnatu ce scriu diurnalele despre Prim, ca a visitatu redactiunile foiloru democratice asecurandule de repetite ori, ca elu se alara la partit’a republicana, dicandu, ca e gata a da mana de ajutoriu pentru introducerea republicei — in Spani’a. — In Ispani’a republicanismulu continua a face manifestări. La Saragos’a, sosindu acolo renumitulu oratore Castellar se trenura in publicu cuventari, si Castellar protestă in contra ideei de a chiama unu monarchu strainu ; si poporulu strigă „se traiesca republic’a!“. In Taragon’a la depărtarea gen. republicanu Pierrard, mass’a de popor lu petrecu cu flamuri contra-constitutionalminte înscrise, si omori pe secretariulu de gubernatoru, fiinduca vrea a opri volvairea acelor flamuri, ceea ce trase după sene arestări si desfacerea cluburiloru, desarmanduse si voluntarii. .. Diferinti’a intre Partia si vice-regele Eghiptului totu cresce, pentru a deveni acuta, fiinduca Sultanulu vrea impedeca tata initiativ’a vice-regelui, ceea ce pote aduce dusmania. — Din scaunulu $ileiifllli 27 Sept. 1869. Domnule Redactorii! Amu totu asteptatu ca din vreunu condeiu competente, se capetat informatiune despre lucrările adu n a re i e p a r ch i ai din protop. gr. cat. alu Sibiiului, tienute in 17 Septembre a. c. Dupace vise pana acum, — precum vediu — n’ati primitu nici un’a informatiune, despre acele lucrări, meroiu incerca a ve reporta eu pre scurtu unele puncte mai principali: 1. S’a proiectatu, ca viitoriulu sinodu diecesa nu se lase a se prelucra mai inainte de tóate unu proiectil de regulamentu pre base canonice legali, pentru organisarea afaceriloru economico-besericesci, scolari si fundationali. Unu atare regularaentu ar’ purcede din principiulu autonomiei constitutionale a besericei gr.cat. si totuodata ar’ restitui form’a representativa a besericei, forma basata in s. scriptura, in canonele, institutiunile si prax’a bes. In legătură cu unu atare regulamentu organisatoriu, după factorii constitutivi bes., ar’ fi se se elaboreze unu proiectu de lege electorale provisoria, pre bas’a cărei se poata participă si representantii mireniloru, cu votu, la consultarea si deciderea asupra aceloru obiecte, care atingu afacerile bes., scolari si fundationali. 2. S’a proiectatu, ca prin conclusii sinodale, se se statoresea tienerea sinodului diecesauu de regula in totu anulu, si la 3 ani, cate unu congresu metropolitanu. # 3. S’a proiectatu, ca sinodulu diecesanu se se consulte asupra aflarei unei modalitati mai corespondietorie, cum si a midiuleceloru necesarie pentru imbunatatirea starei materiale a clerului, aducanduse in legătură cu acestea si cestiunea regularei competintieloru stolarie, cu privire la impregiurarile locali si relatiunile poporeniloru resp. 4. S’a proiectatu, ca viitoriulu sinodu diecesanu se se consulte asupra modalitatei si midiulacelora de a se crea fonduri pentru ajutorarea besericeloru se face, pentru ajutorarea docenţiloru populari meritaţi, cum si pentru prevederea scóleloru populari cu cârti si alte recursite necesarie. 5. S’a accentuatu necesitatea aduncu semtita pentru elaborarea si edarea unui dreptu canonicu, cum si a unei istorie besericesci, ambele compuse de barbati de specialitate, pre bas’a canoneloru (pravilei), institutiuniloru si prax’a besericei nóstre de ritulu resarituuu. Totu in legătură cu susținientimatele opuri, s’a observatu si lips’a edarei unei proceduri detaiate cu privire la căuşele disciplinarie bes., cum si cu privire la căuşele divortiali. Fiinduca regulamentulu organisatoriu de sub