Gazeta Transilvaniei, 1869 (Anul 32, nr. 1-99)

1869-11-08 / nr. 86

Gatet’a eso de 2 ori: Mercurea si Dumineca, F&i’â, cându concedu ajutorinle. — Pretftilki: jje 1 anu 10 fl., ye */4 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbiui mon. sunatoria.TUimTMl Amilii \WH. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare pu­blicare. Nr. 86. Brasiovu 20 8 Novembre 1869. MONARCHI’A AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. Br$siovu 15 Novembre. IXk t el*kr» HnCCCLXlX. Am­ar’a reinviarei Bucovinei. Ou nespus» bucuria amu cetitu prin diurnalele străine estractelu memorabilei siedibtie din 30 Oct. a. e- a datei din Bucovin’», care ne desdaună de frica ce cupica caus’a reactivarei lim­bei forta. ) in legislative Bucovinei s’a amanatu ad efd­etide triaeeas, cu tete cele precese, pete pentru nedeajuns'* Uri» a consciintiei de dreptulu natio­­n le p»)Ht­eu si vincibilea artiere facia cu limb’a eroi­­loru urb» et orbis, pentru a cărei recunoscere, se cere c­u sarirea si în apa. — te diu’» inchiderei sesiunei inse esi la lumina in» solidaritate a braviloru nostrii frați bucovineni atata de aderimida, incatu merita a o pune de ec­­sen­plu de imitatiune. Fraţii noştri bucovineni mai trecură cu ana lupta preste alta dificultate catra dui’a romana politica si pentru reactivarea limbei romane in legislatiunea tierei. După ce adica br. Otto Pe­­ino propusese in numele comisiunei obiec­­tulu rodi-, ardi si organisarei unui institutu de economia rurala in Cernautiu, care se si redică la conclusu ca la l­a Oct. 1870 se intre in viétia aceste institutui (numai, asia se traiti d. D. Petrino! se nu ve puna pecatele a germanisa si acestu institutu, care se tieie de poporulu pamenteanu si n’are de lipsa de limba străină, ca -ti vomu blastama si tieren’a de pe mormentu, déca te vei mai opune si la acésta. R.), indata se scóla meritatulu d. dep. Andrieviciu si propune, ca se se faca unu adausu la ordinea lucrariloru, privitoria la limb’a pertractariloru in dieta si cu reportu in limb’a ro­mana rostesce urmatori’a propunere pentru limb’a dietei: „Comisiunea tierei se se insarcineze, câ in prim’a siedintia a sesiunei celei mai deaproape se aduca unu proiectu pentru modificarea si întregirea ordinei lucrariloru spre scopulu, câ : a) protocóalele dietei se se compună atatu in limb­a germana catu si in cea romana (retaeundu acum de limba rutena); b) ca in cond­usele dietei se se ie de norma si base atatu tecstulu germanu catu si celu ro­manu.“ Se deschide desbaterea. Presiedintele tierei d. de Myrbach, după cum refereaza „Czeru. Ztg.“ pasiesce in contra propunerei comitetului, ca­ ce -si basa propunerea pe principiulu egalitatei cuprinsa in art. XIX alu constitutiunei din Decembre. Dar’ apoi dice, acesta propunere tocma se contrarisaza art. XIX, pentruca eschide limb’a rutena, care inca e asemenea indreptatita. Pe langa acesta dificul­tate mai adauge si neaj­unsele, ce ar­ veni inainte prin ducerea a doue protocoale in doue limbe si prin facerea propuneriloru totu in doue limbe*) si vine la conclusulu, ca art. XIX nu se poate intielege in sensulu acesta, pentruca nu lasa nici decum pur­tarea de protocóale in mai multe limbe. Oratorele accentuaza, ca limb’a germana e cea autentica in tier’a acesta; si de aceea ulu trebuie se re­­dice protestu resolutii in numele regi­mului in contra propunere? comisiunei, ca adica comisiunea tierei se fia impiterita a lucră cu va­­tamarea dreptului coroanei, fara ca se se primeasca si paritatea a toate trei limbele. — La aceste se scoala marei­ romanu D. G. de Hiirmnnsach­i si dechiara la cele dise de presiedintele tierei Myrbach, ca cu cea mai profunda părere de ren‘trebuie se constateze, in ce chipu limb’a romana tocma in patri’a sa e atats de nenorocita! Mai inainte absolutismulu se opunea desvoltarei ei, acum sub constitutionalism!! iaca nu­­ merge mai bine nici catu e negru sub angle, înainte de acésta limb’a romana n’a deve­­nitu la recunóscerea indreptatita din caus’a pre ri­gidului absolutismu, acum se apasa de catra libe­­ralismuta celu mai multu decatu camataricu. Ro­manii privescu la popoarele fratiene ale altor na­tiuni fara invidia, ei saluta cu bucuria verce pasu facutu pentru desvoltarea loru, numai singuru loru nu le e concesu, a respira liberu in propri’a sa patria mama! Nisuinti’a loru cea nobila a castiga valoare limbei sale, in cas’a sa propria, da preste pedeeele cele mai nevincibiie. Ven­indu’i de odata reu intre vorbitu dechiara oratorele, ca totusi nu pote inceta, fara a da espresiune celei mai pro­funde păreri de reu, ca regimulu se opune cu atata tenacitate dorintteloru indreptatite ale limbei ro­mane, care pre temeiulu dreptului istoricu e indrep­­tatîta, se opune chiaru si in contra desvoltarei si asimilarei ei cu limb’a germana in patri’a ei pro­pria ! Cu tóate, ca­­ veni deodata reu, nu poate tace, fara a-si esprime speranti’a, ca in Austri’a cea poligloata si națiunea romana -si va vedea realisata dorinti’a sa cea mai ferbinte (aplause). Deputatulu Kochanowsky vede cu părere de reu, ca caus’a aceasta s’a adusu înaintea plenului dietei numai astadi, si inca, fara a oserba curteni­rea, nici m­acar’ in limb’a germana, ci in cea ro­mana. Constatandu, ca si pana acum s’a vorbitu in toate trele limbele tierei in dieta, face oserbarea, ca propunerea d. Andrievitiu nu recunoasce princi­piulu egalei îndreptățiri; deci trebuie se dechiare, ca are scopu de a maiorisa. Se dechiara in con­tra ei, fiinduca eschide limb’a rutena. Kochanowsky se intoarce apoi catra deputații tierani in limb’a ru­tena si ii intreba, deca au preceputu ei ceva din reportulu propusu in limb’a romana? si ii roaga ca se cumpaneasca prea bine, ca ce votu vom se de. Se si redica unu croitorii l­iteraru, si se róga de unu protocolu si in limb’a rutena, ca se i se deslege si lui limb’a. Dep. br. Al. Aasilio, ca unu erou reso­lute alu dilei, pentru a invinge ori a cadé, res­pinge părerile lui Kochanowsky dicundui, ca dsa susu, se se ié protocolu pe rondu, inse numai unulu, or’ procesele verbali se se publice cum se rostescu. Deci roguve se presentamu cu totii prin toate comisiunile cu artele comitatense, dar’se preten­­demu a se lua protocolu, or’ pe rondu, or’ cum se vorbesce asia se se primesca si la protocolu, va se dica protocolu mixtu, adeveratu fratiescu. Altfeliu e batere de jocu protocolulu romanu, si fara va­loare. — R. are copii născuți in B­­ovin’a (dar’ e veneticii?!) si facia cu chiamarea lui, avendu de a face multu cu invecinat’a Romania, a buna seama precepe limb’a romana pe atatu de bine, incatu sciu pre bine totu ce au propusu reportatoriulu. Totusi elu vre a re­peti totulu si in limb’a germana si cu romanu din Bucovin’a vrea a aduce la cunosciintia atatu punc­­tulu-seu-de-vedere, catu si instiinti’a generare a ce­­lorulalti romani bucovineni. In prim’a linia trebuie cu profunda părere de reu se veda, cumca regimulu pasesce con­secinte pretutindenea, cu ostentatiune, in contra instiintieloru celoru indrep­tatite ale natiunei romane! Aruncandu o privire asupra genesei pertractariloru despre cestiu­­nea introducerei limbei romane in dieta, dice, in a dou’a siedintia a dietei, candu deputatulu Andrie­­viciu îndreptă una rogare catra capitanulu tierei, ca protocólele dietei se se compună si cetesca si in limb’a romana, la machintu fórte impregiurarea iri­­tariloru vediute; elu nu -si putu esplica, ca de ce se escă atunci o iritatiune atatu de mare pentru o cerere naturale si indreptatita a natiunei pamen­­tene; ma se vorbi destulu de tendentiosa despre tendintie daco-romanice si altele. Intorcanduse apoi la Andrieviciu ei dice, ca cu părere de reu trebuie se­­ faca imputare, ca cu propunerea acesta n’a multiumitu nici decum pe naţionalii sei. Ii ar’ fi multiumitu numai atunci, deca ar’ fi facutu propu­nerea, cum se cade, pe basca indreptatita: „Cumca in diet’a Bucovinei numai limb­’a romana e de a se recunósce ca limba de pertrac­tări si protocóale, că vise deputaţii după bun’a loru vointia potu vorbi si in celelalte limbe ale patriei. “ Acést’a ar’ fi adeverat’a cate catra una inde­­pendintia nationale; déca ar’ fi cadiutu una atare propunere, totusi romanii ar’ fi aratatu celu pucinu unu pasu resolutu si consecentu; acést’a este pă­rerea tuturora romaniloru adeverati; pentru acea propunerea lui Andrieviciu n’afla nici unu accordu. Este detoria a elupta drepturile nationali si spre scopulu acest’a elu cugeta, ca calea drepta si des­chisa este mai salutaria; calea pre care a pornite Andrieviciu, este unu compromisu, cu care nu vom ajunge departe. Trecandu la relatiunile ruteniloru facia cu ro­manii oserba oratorele, ca romanii si rutenii au traitu totudeun’a in concordia, si fara de ingeriu­­ti’a representantiloru nechiamati voru trai si mai incolo in pace. Rutenii se imboldescu de catra a­­gentii rusesci si limb’a loru nu are nici o îndrep­tățire in tiera. Se imputa romaniloru, ca vreau pe caii lătu­rate a castiga valoare limbei sate, vrendu a-si com­plini instiinitele de egala îndreptățire, ma se im­puta, cumca romanii graviteaza catra Romani’a si se legănă in visurile daco-romanice; or’ ca in vecin’a Galitia profesori ruteni, preoți si episcopi emigreaza la Rusi’a, unde a buna seama nu făcu politica au­striaca , cum ca polonii fraterniseza cu frații loru din afara de același sânge, — vedi preste acestea trece regimulu cu vederea, numai romaniloru din Austri­a li se face imputatiune, déca se intereséza de pro­­sperarea si de progresulu fratiloru loru de unu sânge! Deci déca acesta e Ulini ce condemna­­bilu, atunci se se redice cea d’antaia patra in con­tra lui, pentruca eca elu marturisesce libera si pe facia, ca se intereséza de soartea romaniloru din An­ *) Nu potu se nu reflectezu aici, nu pentru frații bucovineni, cari suntu mai presusu de aceste impregiurari cu dreptulu de limba, ci pentru li­­ch­eitii si fertii de noi, cari ceremu se se ia proto­­colu si romanesce, care apoi nici in seama nu se baga cu a cinci’a rota la căruia cu bagagia. In diet’a din 1863 se primi ide’a nóstra, ca pentru se­carea isvorului imputatiuniloru de feliulu celorn de

Next