Gazeta Transilvaniei, 1869 (Anul 32, nr. 1-99)
1869-12-03 / nr. 93
Gazet’a esc de 2 ori: Mercurea si Dumineca, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe y4 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Nr. 93. Ami iu XXXn Brasiovu 153 Decembre Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. 1869. MONARCHIA AUSTRO-UNGARICA. T r a n 8 i 1 v a n i ’a. Brasovii 13 Decembre. Una lupta pe facla pentru apararea natiune! de calumniari. Ne vomu aduce aminte din istori’a trecutului, ce se continua si astadi, ca de cate ori se incordă antagonii politici a-si așterne cate o patula pentru viitoriu pe contulu romanului, totudeun’a se folosiea si de maniera de a suspitionă patriotismulu si însemnătatea romanului, seu celu pucinu a detrage unde potu din valorea lui că factoru inseranatu pentru statu. Timpulu recrutării din an. cuv. inca se folosi cu maniera de susu, pentruca citiramu atatu in „Kr. Ztg.“, catu si in „H. Ztg.“ reporte, cari aruncă umbra asupra romanului, ca cum ar’ fi dositu dela darea contributiunei de sânge. Cu deosebire facil acesta „H. Ztg.“. — Articululu respectivu alu lui „Herm. Ztg.“ topitu cu „Sieb. Boten“ in Nr. 244, pe catu privesce elu la recomandarea? nemeritata a romaniloru, suna asia: . . . „Precum la contributiunea de bani, asia si la contributiunea acesta de sânge sasii, cari si aici au partea leului incarcata pe gutulu loru, si au implinitu oblegatiunea facia cu statulu cu tóta vointi’a si acurateti’a. Pentruca se potu face ei acésta in mesura abundanta r. comisariatu din Clusiu la impartirea contingentului a ingrigitu catu de bine. Scaunulu Sibiiului are de a dă cu totulu unu contingentu de 202 fetiori pentru armata. Acestu contingentu l’au impartitu acum r. comisariatu asia, catu pe cetate si pe cele doue cercuri de înrolare, cu precumpanire sasesci, Cisnadi’a (Heltau) si Cristianu (insul’a Christianorum) (Grossau) cade unu contingentu de 135 fetiori, pre candu cele trei cercuri romanesci impoporate: Seliste, Resinari si Sadu (Zoodi) au laolalta a da numai 67 fetiori la armata. Ar’ trebui se creda cineva, ca, pe langa o împărțire cu aceasta, cele d’antai cercuri (sase) de inrolare voru pune forte pucini, or’ cele tre cu atatu mai multi fetiori intre aparatori, lucrulu pe dosu. Pre candu cercurile Seliste, Resinari si Sadu pre marelui numeru de absenti n’au datu ,nu nici macaru contingentulu celu subtirem. Nu la armata, dede cetatea Sibiiului singura la aparatori inca preste 80 de fetiori; cele doue cercuri sasesci, unde inrolarea e la ordinea dilei, precum se prevede, nu voru remané indereptulu cetății.“ Indata după acésta espectoratiune fetida laudaroasa incepe cor a-si insira si scopulu, pentru care a facut’o si inca pe contulu detragerii si alu defăimării romaniloru, pentruca se plânge de calamităţile baniloru pentru spesele de administratiune, pe care le fortiasa se se resolveze odata dela ministeriu. Eră mai lealu a dice, ca si romanulu din fundulu regiu doresce acele ajutoriu împreuna, inse cercuspectulu cor. Fa luatu de ciuba pe romanu, ca se mai improaspete cu elu spaimentarea in cei, ce poarta frica de romanu, adica in colegii vechei uniuni a celoru 3 natiuni. — Eca asia se folosise jupanulu cor, in sperantia, ca romanulu e totu romanu, lasame, se te lasa, si cele scrise in contra lui se voru luă susu la ministeriu de bani buni; apoi scopulu se se ajunga, fia midiulecele si minciun’a călită catu de cornurata. Asia a mersu, asia merge si acum politic’a politiciloru nostri. Asta apucatura e dar’ istorica facia cu noi romanii, cari suntemu cu multu mai (reu) modesti, decatu se totu ciocanimu la usile regimului si ale tronului cu representatiuni intr’o mana, si cu enumerarea meriteloru (pe stele) si a sarcineloru pentru statu pe degete in ceealalta, că se traga si elu celu pucinu cate o dunga preste socotelele dateloru celoru false de si cercumspecte. — Asta data vise in parte nu ia succesu scribentelui. — Eca de ce nu. Barbatii romani din Sibiiu devotati santianiei adeverului si grigii apararei romaniloru scoasera din consemnatiunile respective datele faptice, cu care se turteasca murdari’a scriitoriului mincinosu, si bravii nostri connationali Dr. Demetriu Racuciu si Dr. Ioane Borcea, advocati provinciali, se adresara catra redactiunea lui „Herm. Ztg.“ inca in 11 Nov. pentruca se primeasca unu respunsu la calomni’a publicata in Nr. 244. D. redactoru inse nu voi a primi art. spre publicare, dicundu, ca acestu respunsu n’ar place partitei sale celei vechie sase (dar’ calumni’a le placa?! ), si ca art. ar’ fi imprumutatu din „Sieb. Blätter“. D. Dr. Borcea convinganduse, ca in „S. Br.“ n’a esitu nici decum unu asemene articulu, mai rugă odata pe redactiune in 12 Nov., si ea impromise, ca art. va esi in Nr. din 15, nu esi vnse nici după aceea. Asia se intoarse catra redactiunea lui „S. Bl.“, care apromise tipărirea respunsului, deca va lasă afara cuvintele (an sich ziehen), adica celea mai multe beneficia publice le tragu sasii la sine. Si cu acesta omitere se invoira doi. doctori, si asia e si art. in „S. Bl.“ Nr. 93*). Articlulu a casinnatu multa durere de capu ambeloru partite sase. Eca Respunsulu braviloru aparatori: „Inclita Redactiune! Pelanga esperinti’a cea in genere cunoscuta sipre trista pentru romanii fundului regiu preste totusi pentru cei din cetatea si scaunulu Sibiiului in speciale, atatu din trecutu catu si din presentu, abia va plesni cuiva prin minte a negă, cumca sasii din Transilvania preste totu si cu deosebire cei din orasiulu si scaunulu Sibiiului, in timpulu de facia tocma ca si pana acum, tragu, deca nu tóate, dar’ totusi cele mai multe beneficie publice la sine, si le folosescu mai eschisivu numai densii. In relatiunile noastre de acum constituționale ar’ trebui dara se credemu, ca sasii orasiului si ai scaunului Sibiiu, privindu la beneficiele trase la sene după datin’a loru, formeaza poporatiunea cea mai mare, cea mai tare si mai potinte din acestu cercu; ar’ trebui se sustienemu, ca poporimea aceasta sasa, după consecintia si in adeveru, ar’ trebui se poarte ea singura, deca nu toate, dar’ totusi cele mai multe sarcine publice, prin urmare, ca si la intregirea armatei ar trebui se contribue cu multu mai multu decatu celelalte poporimi din scaunulu Sibiiului; si asia in fine amu trebui se deducemu din tote acestea, ca n’au avutu nici unu motivu plausibile a impută regimului, ca e partialu din privinti’a recrutarei făcute nu demultu in Sibiiu, si romaniloru din scaunulu Sibiiului a le face imputatiune. *) Se intielege, ca bine si seratu platitu cu 10 fl. v. a. spre semnu de ecuitate si egalitate fratiésca, ca ce sasulu va fi primitu pote si premiu pentru alu lui. O R. ca suntu negligenti sa nu -si implinescu oblegamintea ostasiesca, la c. :e e indatoratu că ori-si care altu cive de statu. Si totusi si un’a si alt’a s’a facutu in art. cu datu 10 Oct. a. c. publicatu in „H. Zig. topitu cu „S. B.“ din 14 Oct. Nr. 244, fiinduca in acela se dice apiiatu, ca precum la contributiunea de bani, asia si la contributiunea de sânge“, adica la intregirea de estu timpu a armatei, „partea leului cade pre sasii din orasiulu si scaunulu Sibiiului, cumca acesta pre mare incarcare li s’a pusu pe gutu cu partialisarea(?) romaniloru din scaunulu Sibiiului prin r. comisariatu din Clusiu si cumca romanii nici macaru in acea mica mesura, in care fura obligati la intregirea armatei, nu corespundu deplina obligatiunei acesteia. Nu voimu prin acesta nici decatu a luă in aparare pertractările oficiale ale comisariatului regiu din Clusiu, pentruca despre o parte avemu deplina convingere, ca la acelea pututu se fia luata de base singuru numai dreptatea, — de aceea nici ca are lipsa de nici una proptea si de nici o aparare, — de alta parte inse stau la dispositiunea pomenitului comisariatu regiu midiulecele cele mai apte pentru a respinge dela sene astfeliu de învinuiri nefundate. Inse, fiinduca prin espectoratiunile, făcute in susu pomenitulu art. in contra romaniloru din scaunulu Sibiiului, se a atacatu semitulu de onoare si de oblegaminte alu romaniloru in mesura cea mai simtibile si se au vatamatu adâncu, si fiinduca cu acést’a fara indoiéla s’a trentitu numai la despretiuirea si degradarea loru atatu înaintea derogatorieloru mai inalte si pre inalte, catu si in opiniunea publica, se binevoiasca inciu’a redactiune cu respectu catra principiulu ecuitatii si alu egalitatii a ne concede, că se ne aparamu pe noi si pe connationalii nostri in contra susupomeniteloru atacuri in aceea foia, in care au esitu ele. Nu pretendemu pre mare locu in coloanele pretiuitei dtale foi pentru acésta, fiind nea voimu numai pe scurtu a dă cuventu adeverului si prin acéstea a informă pe publiculu, adusu ori cum in retacire prin susunumitulu art., despre adeverat’a stare a lucrului si a’lu lumină, ca după resultatele recrutarei ecsecutate de curundu in Sibiiu, de un’a parte n’au cadiutu pe sasi nici decatu, nici o „parte a leului“ si de alta parte, ca romanii din scaunulu Sibiiului si au implinitu oblegamintele loru, că om de stătu, si acum că ori si candu, in mesur’a cea mai posibila abundanta, prin urmare despre o favorisare a romaniloru pe contulu sasiloru nu pote fi vorba nici decatu. Noi adica aducemu prin acést’a la cunosciinti’a publica, cumca, după cum suna comsemnatiunile oficiose respective de asentare, la recrutarea făcută in decursulu lunei trecute, din cetate si din scaunulu Sibiiului se au. datu la armata 3 — trei — unguri, 53 — cincidieci si trei ssisi si 118 — una suta optusprediece romani. Sibiiu in 9 Nov, 1869. Dr. Demetr. Racuciu, Dr. Ioane Borcea, adv. prov. adv. prov.“^“**"Acésta pășire in publicu a do. Doctori, pelanga ce ne satisfacu vatamat’a simtibilitate, ne mai resuscita si acea sperantia pentru viitoriu, ca generatiunea, ce succede barbatiloru celoru carun-’ titi in lupte pentru salvarea onoarei si a drepturi-