Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)

1870-05-23 / nr. 40

armeni, 10.787 gr. or., 1 armenii gr. or., evange­­lici augs. sau luterani 95, reformaţi 43.945 , uni­tari 4588, israeliti 149. Starea culturei: sciu ceti barbati 1174, femei 3334; a scrie si ceti sciu băr­baţi 12.344, femei 5711; nici ceti nici scrie băr­baţi 33.217, femei 39.562. După stare : proprie­tari 19.081, arendasi 827, oficiali economici 29, servitori cu auri 7443, palmasi 19.895, premendari proprietari 120, fara ocupatiune anumita 14, de­părtați din teritoriu se afla 1475, adica 911 băr­bați, 564 femei. In Romani­a mersera 888 barbati si 558 femei. — Preste una suta ani se afla 8 barbati si 3 femei. Animale 14.292 cai, vite cornute 41.542, oi nobilitate 771, ordinarie 89.978, capre 9481, porci 32.893, alvearie 4431. NB. pe la 1858 era numerulu sufleteloru 94.109, prin urmare in 12 ani a crescutu poporatiunea cu 1231 de suflete. NB. orasiele nu se computa aici, adica Csik-Szereda, Kézdi-Ostorheiu si Sangeorgiu. Invitare. La adunarea generala a Reuniunei politico-na­­tionale a romaniloru din comitatulu Aradului, — carea se va tiene in localitatea indatenata a insti­tutului clericalu, — pe diu’a de 3 Iuliu st. nou a. c. după amedi la 4 ore pentru desbaterea urma­­torielor­ obiecte: 1. Completarea si constituirea comitetului sta­­tatoriu din 100 de membri, alegandi din sin­lu Reuniunei. 2. Formarea de „comitete particulari“ in di­ferite parti ale comitatului, cari se voru compune dintre cei 100 de membri. 3. Stabilirea unei modalitati de procedura in afacerile politice nationale, conformii dispusetiunei adunantiei generali din 2 Main a. c. Toti p. t. membri ai acestei Reuniutii prin a­­cestea suntu poftiti la participare. — Aradu 26 Maiu 1870. Demetriu Bonciu m/p., v.-presiedintele Reuniunei politico-nationale. Invitare la conferinti’a literaria publica a societăţii de lec­tura a junimei romane dela academi’a juridica si archigimnasiula din Oradea mare. Societatea subscrisa -si implinesce o deferintia plăcută, venindu a incunosciintiă pre on. publicu, ca va tiene in 15 Iuniu, adica Mercuri după St. Rosale scria la 1/2­8 ore conferintia literaria publica, cu cooperarea orchestrului si a corului tenerimei seminariului domesticu in sal’a otelului la „Vulturulu negru“, care productiune a societății va fi urmata de o academia limbistica (de­­chiamatiuni in mai multe limbe) din partea teneri­mei seminariului amintita, după programulu urma­­toriu: A. Conferinti­a literaria a societății de lectura. 1. „Cantecu salutatoriu“ in cuartetu mestecatu de corulu vocale alu alumniloru seminaristi sub con­ducerea măiestrului de cantu Weinpolter, si „Mer­­sulu lui Mihaiu“ piesa musicale, ecsecutata pe vio­­lina si flauta de orchestrulu alumniloru seminaristi din I. Maga, A. Nistoru, V. Szabó, stud. de clas. 8, A. Popu de cl. 7, G. Bolchisiu, A. Lazinu, M. Popu stud. de cl. 6, Tr. Farkas de cl. 5, E. Bar­­dosi de cl. 2 cu ajutoriulu dloru juristi A. Catoca si A. Boni, sub conducerea măiestrului de musica Modelack. 2. „Discursu de deschidere“ rostitu prin con­­ducatoriulu societății Iustinu Popfiu. 3. „Venatoriulu“ cantecu nationale in cuartetu mestecatu intonatu de corulu amintitu. 4. „Sentinel’a romana“ poesia de V. Alesandri, dechiamata de I. Coroianu jur. de an. 3. 5. „Cavatiu’a“ din oper’a „Uogo conte di Pa­­rigi“ piesa musicale, ecsecutata pe violina si flauta de orchestrulu amintitu. 6. „Necesitatea unei academie romane juridice“ disertatiune, compusa si rostita de I. Popu jur. de an. 2. 7. „Diorile frumose“ cantecu nationale in cuar­tetu barbatescu, intonatu de corulu amintitu. 8. „Regele Carolu“ poesia de Grandea, dechia­­mata de S. Andru jur. de an. 2. 9. „Mersulu lui Huniadi“ piesa musicale, ecse­cutata pe violina si flauta de orchestrulu amintitu. 10. „Concertu emulatoriu seu romanulu in m­u­­sic­a sa in horile si povestile sale“ produsa de dd. D. Suciu jur. de an. primu, A. Catoca, I. Trifu jur. de an. 2, A. Boni jur. de an. primu si I. Maga stud. de cl. 8. 11. „Frundiulitia“ cantecu nationale in cuar­tetu mestecatu, intonatu de corulu amintitu. B. Academi­a limbistica a alumniloru seminaristi. 1. Dechiamatiune romana „Nu desperati“ poe­sia de I. Vulcanu, dechiamata de A. Popu stud, clas. 8. 2. Dechiamatiune maghiara „Éji látogatás* poesia de Paulu Gyulay, dechiamata de Nic. Maioru stud. de cl. 8. 3. Dechiamatiune germana „Der Traum Ste­fans des Grossen“ balada de Bolintineanu, tradusa de Staufe, dechiamata de G. Kerezsy stud, de cl. 4. 4. „Cantecu cu ecou“ in cuartetu barbatescu, intonata de corulu amintitu. 5. „Ardelen’a“ piesa musicale, ecsecutata pe violina si flauta de orchestrulu amintitu. 6. Dechiamatiune francesa „L’isolement“ poesia din meditatiunile lui Lamartine, dechiamata de M. Popu stud. de el. 6. 7. Dechiamatiune italiana „Rondinella pelle­­grina“ poesia de Tommaso Grossi, dechiamata de G. Sfurte stud, de cl. 7. 8. Dechiamatiune romana „Limb’a romana“ poesia de G. Sionu, dechiamata de Alex. Popu stud, de cl. 7. — v 9. „Cantulu lui Hori’a“ in cuartetu barbatescu intonatu de corulu amintitu. 10. Potpourri din oper’a „Trovatore“ piesa musicala, ecsecutata pe violina si flauta de orche­strulu amintitu. 11. „Discursu de inchiaiare“ rostitu prin con-a ducători alu societății. 12. In urma „Resunetulu nationale“ (Destep­­tate romane), ecsecutatu de corulu vocale si orche­strulu musicale laolalta. Corulu si orchestrulu teneriloru seminaristi va coopera din bunavointi’a rsm. d. Ioane Popu ca­­nonicu, abate, cavaleru si rect. sem. Sal’a va fi ajustata elegante. Intrarea gra­tuita. După productiunea literaria se va arangia in aceasi localitate petrecere de jocu. Speramu, ca prea on. publicu romanu din locu si din provincia, care manifesta la toate productiu­­nile noastre de pana aici o interesare atatu de vina, ne va felicită si la acest’a productiune si petrecere naționala cu presenti’a sa multu pretiuita, conferindu si prin acést’a la incuragiarea tenerimei romane pe carier’a inarita a desvoltarei naţionali, a sciintieloru si artiloru frumóse. Datu in Oradea mare din siedinti’a societăţii de lectura a tenerimei romane tienuta la 22 Maiu 1870. — Iustinu Popfiu m/p., profes. conducatoriulu societăţii. Ioane Popu m/p., not. coresp. Pest’a 28 Maiu 1879. Inca una data caus’a teatrului n­a­t­i­o­n­a­l­u. Candu prim’a ora amu redicatu cuventu in contra procedurei inteligentiei din Pest’a iu caus’a teatrului nationalu amu dechiaratu urmatoriele: „Stm de acordu cu d. Misicu in toata puterea cuventului (ca adica nu este nici unu romanu, care se fia contrariu si se nu do­resca infiintiarea unui teatru nationalu)..............Se me erte inse in­teligenti’a romana adunata in conferinti’a din 20 Februariu, deca -mi esprimu indoiel’a despre po­­tinti’a infiintiarei unui teatru nationalu in tim­pulu de facta..............înainte de tóte trebuie se ne castigamu de cele necesarie — si de aceste la noi suntu legi on­u. . . . . Pentru ce nu ne intrunimu a aduna bani pentru intemeiarea de scoli poporale, midiulocie si mai inalte, de cari din urma nu avem­u nici un’a si cari mai multu ar’ con­tribui la redicarea, sustienerea si latirea spiritului nationalu. . . . Apoi déca chiaru voi­mu se ne desfatamu in productiuni teatrale romanesci haid’ se ne intrunimu se adunam­u bani pentru a poté garantă societatiloru teatrale din Romani­a, cari voru a ne cerceta, ca aceste se se producă candu intr’unu, candu intr’altu orasiu romanescul fiinduca scimu, ca fara astfeliu de garantare societățile tea­trale romane nu vinu la noi, pentruca sciu, ca pu­­bliculu romanescu din respectivele orasie — fara a’lu deobloga de timpuriu — nu ajunge a rem­u­nera fatigiele numiteloru societăți.“ Fia ca eu se me insielu!­se de Dumnedieu! vnse eu me temu, ca alergamu după lucruri, cari nu le putemu a­­junge, si negligerau ceea ce mai usioru amu poté si ar’ trebui se gri girau si se cultiv amu.“ Din aceste se vede, si orice omu nepreocupatu si necondusu de patimi va cunosce, ca eu iku­ -mi amu redicatu vocea in contra infiintiarei unui fondu pentru teatru, ci in contra infiintiarei, e­­dificarei unui teatru din causa, ca avemu alte lipse mai ardietorie, si ca nu suntemu in stare a sus­tie ne unu teatru! Nu infiintiarea unui fondu pentru teatru amu combatutu-o eu, din contra după cura se vede de mai susu, singurii amu indigitatu, ca se facemu fondu pentru a puté garantă societa­tiloru din Romani’a remunerarea fatigialoru loru etc., — ci amu combatutu necesitatea si potiuti’a infiintiarei unui teatru in timpulu de facta. Acést’a amu trebuitu se o făcu, pentruca autorii si opera­­torii ideei teatrului nationalu, cati au scrisu in caus’a acést’a pana la scrierea corespondintei mele din Nr. 17 alu „Gazetei“ toti numai de infiintia­rea (adica redicarea) unui teatru nationalu au vor­­bitu: „se fondamu teatru; templulu Thaliei ro­mane se va r­e­d­i­c­a in scurtu timpu; teatru se va redică in Brasiovu, acolo va fi garderob’a etc. Milie va veni se ne conducă teatru; in cinci ani vomu avè unu teatru grandiosu etc.“, asia vor­­biea amicii teatrului nationalu, din cari se vede, ca loru nu le-au fostu numai de crearea unui fondu din a cărui interese se se sprijineasca întreprinde­rile teatrale, ci se vedia din banii adunați redicatu unu teatru grandiosu! Cumca astea le a fostu intentiunea atunci, se vede si de acolo, ca atunci, candu eu le amu aratatu cata suma de bani trebuie spre a edifică, iustrută si sustiene unu teatru, ei nu au disu nici cu unu cuventu, ca ei nu acea vreau, ci numai infiintiarea unui fondu, ci s’au mar­­ginitu cu una intieleptiune fara a trage la indoiala conscientiositatea, cu care amu demustratu necesitatea sumneloru mari! Ei dara la inceputu a vroitu se adune bani pentru edificarea unui teatru, si pentruca eu -mi amu esprimatu indoial’a despre potinti’a edi­ficare! si sustienerei lui si amu aratatu, ca avemu alte trebuintie mai ardietorie că redicarea unui tea­tru, — ei s’au sculatu asupra mea si m’au con­­vinsu despre contrariulu cu argumente tari si fru­móse, cari se potu ceti in „Federatiune“ si „Fa­­mili’a“. Nu patimescu de bal’a do a me tiené infali­­bilu in părerile mele, pentru acea nici ca amu disu, ca e cu nepotintia a infiiniiă teatru, — ci nu­mai, ca me in do ies cu a fi cu putintia. Amu dis’o inse din convingere intima, cu cugetulu celu mai curatu de a ajută si folosi intereseloru publice romane, era nu de a impedecă prosperarea binelui publicu. Acele convingeri le amu si acum si le voiu avé pana atunci, pana ce nu me va convinge cineva de contrariulu­i de acele convingeri con­­dusu, cu acelu cugetu curatu de a folosi binelui publicu si cu deosebire de a inaintă cultur’a po­porului romanu, amu indreptatu unuApelu catra inteligenti’a romana din Transilvani’a si partile îm­preunate (Nr. 35 alu „Gazetei“), in care facandu-o atenta la infiintiand ca societate pentru crearea unui fondu pentru infiintiarea unui teatru natio­nalu, care constituinduse va fi in stare se ne im­­partia si se ne subtraga poterile, din cari se nu­­tresce si prospereza Asociatiunea transilvana, se ne impedece in ajungerea scopuriloru Asociatiunei etc. S­o rogu in numele tuturoru, cari dorescu in­­naintarea si fericirea poporului romanu (fi­­resce nu a inteligentiei romane) că se uu -si traga nici de aici înainte ajutoriulu datu Asociatiunei, se uu impartia in daue, ori chiaru se de to­tu pen­tru scopulu teatrului si se parasésca Asociatiunea, se dé si pentru teatru, déca le prisosesce etc. Nici odata nu asin fi credintu, ca acestu apelu alu meu purcesu din celu mai curatu cugetu si cu intentiunea cea mai buna de a sprijini celu mai salutariu scopu — cultur’a poporului — se pota produce in anim­’a unui romanu adeveratu una ast­feliu de revolutiune, cum a produsu acela — seu celu pucinu se vede a fi produsu — in anim’a dlui H.! Aniin’a acestui barbatu s’a sbuciuatu si tre­mura inca in dureri, candu a cetitu incrimina­rea in apelulu meu, — asia scrie in Nr. 45 alu „Federatiunei“. Si pentru ce i s’a sbuciuatu anim’a? pentru ce ei tramura inca? — pentruca, după cum scrie in numerulu mai suscitatu: „unu omu de pusetiune înalta, unu barbatu, pre care toata lumea l’a ere­­dintu, ca este destulu de maturu si celu mai se­­riosu, unu romanu in ale cărui bune intentiuni amu poté inca se nu ne dubitamu, unu patriotu, care

Next