Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)
1870-05-23 / nr. 40
armeni, 10.787 gr. or., 1 armenii gr. or., evangelici augs. sau luterani 95, reformaţi 43.945 , unitari 4588, israeliti 149. Starea culturei: sciu ceti barbati 1174, femei 3334; a scrie si ceti sciu bărbaţi 12.344, femei 5711; nici ceti nici scrie bărbaţi 33.217, femei 39.562. După stare : proprietari 19.081, arendasi 827, oficiali economici 29, servitori cu auri 7443, palmasi 19.895, premendari proprietari 120, fara ocupatiune anumita 14, depărtați din teritoriu se afla 1475, adica 911 bărbați, 564 femei. In Romania mersera 888 barbati si 558 femei. — Preste una suta ani se afla 8 barbati si 3 femei. Animale 14.292 cai, vite cornute 41.542, oi nobilitate 771, ordinarie 89.978, capre 9481, porci 32.893, alvearie 4431. NB. pe la 1858 era numerulu sufleteloru 94.109, prin urmare in 12 ani a crescutu poporatiunea cu 1231 de suflete. NB. orasiele nu se computa aici, adica Csik-Szereda, Kézdi-Ostorheiu si Sangeorgiu. Invitare. La adunarea generala a Reuniunei politico-nationale a romaniloru din comitatulu Aradului, — carea se va tiene in localitatea indatenata a institutului clericalu, — pe diu’a de 3 Iuliu st. nou a. c. după amedi la 4 ore pentru desbaterea urmatorielor obiecte: 1. Completarea si constituirea comitetului statatoriu din 100 de membri, alegandi din sinlu Reuniunei. 2. Formarea de „comitete particulari“ in diferite parti ale comitatului, cari se voru compune dintre cei 100 de membri. 3. Stabilirea unei modalitati de procedura in afacerile politice nationale, conformii dispusetiunei adunantiei generali din 2 Main a. c. Toti p. t. membri ai acestei Reuniutii prin acestea suntu poftiti la participare. — Aradu 26 Maiu 1870. Demetriu Bonciu m/p., v.-presiedintele Reuniunei politico-nationale. Invitare la conferinti’a literaria publica a societăţii de lectura a junimei romane dela academi’a juridica si archigimnasiula din Oradea mare. Societatea subscrisa -si implinesce o deferintia plăcută, venindu a incunosciintiă pre on. publicu, ca va tiene in 15 Iuniu, adica Mercuri după St. Rosale scria la 1/28 ore conferintia literaria publica, cu cooperarea orchestrului si a corului tenerimei seminariului domesticu in sal’a otelului la „Vulturulu negru“, care productiune a societății va fi urmata de o academia limbistica (dechiamatiuni in mai multe limbe) din partea tenerimei seminariului amintita, după programulu urmatoriu: A. Conferintia literaria a societății de lectura. 1. „Cantecu salutatoriu“ in cuartetu mestecatu de corulu vocale alu alumniloru seminaristi sub conducerea măiestrului de cantu Weinpolter, si „Mersulu lui Mihaiu“ piesa musicale, ecsecutata pe violina si flauta de orchestrulu alumniloru seminaristi din I. Maga, A. Nistoru, V. Szabó, stud. de clas. 8, A. Popu de cl. 7, G. Bolchisiu, A. Lazinu, M. Popu stud. de cl. 6, Tr. Farkas de cl. 5, E. Bardosi de cl. 2 cu ajutoriulu dloru juristi A. Catoca si A. Boni, sub conducerea măiestrului de musica Modelack. 2. „Discursu de deschidere“ rostitu prin conducatoriulu societății Iustinu Popfiu. 3. „Venatoriulu“ cantecu nationale in cuartetu mestecatu intonatu de corulu amintitu. 4. „Sentinel’a romana“ poesia de V. Alesandri, dechiamata de I. Coroianu jur. de an. 3. 5. „Cavatiu’a“ din oper’a „Uogo conte di Parigi“ piesa musicale, ecsecutata pe violina si flauta de orchestrulu amintitu. 6. „Necesitatea unei academie romane juridice“ disertatiune, compusa si rostita de I. Popu jur. de an. 2. 7. „Diorile frumose“ cantecu nationale in cuartetu barbatescu, intonatu de corulu amintitu. 8. „Regele Carolu“ poesia de Grandea, dechiamata de S. Andru jur. de an. 2. 9. „Mersulu lui Huniadi“ piesa musicale, ecsecutata pe violina si flauta de orchestrulu amintitu. 10. „Concertu emulatoriu seu romanulu in musica sa in horile si povestile sale“ produsa de dd. D. Suciu jur. de an. primu, A. Catoca, I. Trifu jur. de an. 2, A. Boni jur. de an. primu si I. Maga stud. de cl. 8. 11. „Frundiulitia“ cantecu nationale in cuartetu mestecatu, intonatu de corulu amintitu. B. Academia limbistica a alumniloru seminaristi. 1. Dechiamatiune romana „Nu desperati“ poesia de I. Vulcanu, dechiamata de A. Popu stud, clas. 8. 2. Dechiamatiune maghiara „Éji látogatás* poesia de Paulu Gyulay, dechiamata de Nic. Maioru stud. de cl. 8. 3. Dechiamatiune germana „Der Traum Stefans des Grossen“ balada de Bolintineanu, tradusa de Staufe, dechiamata de G. Kerezsy stud, de cl. 4. 4. „Cantecu cu ecou“ in cuartetu barbatescu, intonata de corulu amintitu. 5. „Ardelen’a“ piesa musicale, ecsecutata pe violina si flauta de orchestrulu amintitu. 6. Dechiamatiune francesa „L’isolement“ poesia din meditatiunile lui Lamartine, dechiamata de M. Popu stud. de el. 6. 7. Dechiamatiune italiana „Rondinella pellegrina“ poesia de Tommaso Grossi, dechiamata de G. Sfurte stud, de cl. 7. 8. Dechiamatiune romana „Limb’a romana“ poesia de G. Sionu, dechiamata de Alex. Popu stud, de cl. 7. — v 9. „Cantulu lui Hori’a“ in cuartetu barbatescu intonatu de corulu amintitu. 10. Potpourri din oper’a „Trovatore“ piesa musicala, ecsecutata pe violina si flauta de orchestrulu amintitu. 11. „Discursu de inchiaiare“ rostitu prin con-a ducători alu societății. 12. In urma „Resunetulu nationale“ (Desteptate romane), ecsecutatu de corulu vocale si orchestrulu musicale laolalta. Corulu si orchestrulu teneriloru seminaristi va coopera din bunavointi’a rsm. d. Ioane Popu canonicu, abate, cavaleru si rect. sem. Sal’a va fi ajustata elegante. Intrarea gratuita. După productiunea literaria se va arangia in aceasi localitate petrecere de jocu. Speramu, ca prea on. publicu romanu din locu si din provincia, care manifesta la toate productiunile noastre de pana aici o interesare atatu de vina, ne va felicită si la acest’a productiune si petrecere naționala cu presenti’a sa multu pretiuita, conferindu si prin acést’a la incuragiarea tenerimei romane pe carier’a inarita a desvoltarei naţionali, a sciintieloru si artiloru frumóse. Datu in Oradea mare din siedinti’a societăţii de lectura a tenerimei romane tienuta la 22 Maiu 1870. — Iustinu Popfiu m/p., profes. conducatoriulu societăţii. Ioane Popu m/p., not. coresp. Pest’a 28 Maiu 1879. Inca una data caus’a teatrului nationalu. Candu prim’a ora amu redicatu cuventu in contra procedurei inteligentiei din Pest’a iu caus’a teatrului nationalu amu dechiaratu urmatoriele: „Stm de acordu cu d. Misicu in toata puterea cuventului (ca adica nu este nici unu romanu, care se fia contrariu si se nu doresca infiintiarea unui teatru nationalu)..............Se me erte inse inteligenti’a romana adunata in conferinti’a din 20 Februariu, deca -mi esprimu indoiel’a despre potinti’a infiintiarei unui teatru nationalu in timpulu de facta..............înainte de tóte trebuie se ne castigamu de cele necesarie — si de aceste la noi suntu legi onu. . . . . Pentru ce nu ne intrunimu a aduna bani pentru intemeiarea de scoli poporale, midiulocie si mai inalte, de cari din urma nu avemu nici un’a si cari mai multu ar’ contribui la redicarea, sustienerea si latirea spiritului nationalu. . . . Apoi déca chiaru voimu se ne desfatamu in productiuni teatrale romanesci haid’ se ne intrunimu se adunamu bani pentru a poté garantă societatiloru teatrale din Romania, cari voru a ne cerceta, ca aceste se se producă candu intr’unu, candu intr’altu orasiu romanescul fiinduca scimu, ca fara astfeliu de garantare societățile teatrale romane nu vinu la noi, pentruca sciu, ca publiculu romanescu din respectivele orasie — fara a’lu deobloga de timpuriu — nu ajunge a remunera fatigiele numiteloru societăți.“ Fia ca eu se me insielu!se de Dumnedieu! vnse eu me temu, ca alergamu după lucruri, cari nu le putemu ajunge, si negligerau ceea ce mai usioru amu poté si ar’ trebui se gri girau si se cultiv amu.“ Din aceste se vede, si orice omu nepreocupatu si necondusu de patimi va cunosce, ca eu iku -mi amu redicatu vocea in contra infiintiarei unui fondu pentru teatru, ci in contra infiintiarei, edificarei unui teatru din causa, ca avemu alte lipse mai ardietorie, si ca nu suntemu in stare a sustie ne unu teatru! Nu infiintiarea unui fondu pentru teatru amu combatutu-o eu, din contra după cura se vede de mai susu, singurii amu indigitatu, ca se facemu fondu pentru a puté garantă societatiloru din Romani’a remunerarea fatigialoru loru etc., — ci amu combatutu necesitatea si potiuti’a infiintiarei unui teatru in timpulu de facta. Acést’a amu trebuitu se o făcu, pentruca autorii si operatorii ideei teatrului nationalu, cati au scrisu in caus’a acést’a pana la scrierea corespondintei mele din Nr. 17 alu „Gazetei“ toti numai de infiintiarea (adica redicarea) unui teatru nationalu au vorbitu: „se fondamu teatru; templulu Thaliei romane se va redica in scurtu timpu; teatru se va redică in Brasiovu, acolo va fi garderob’a etc. Milie va veni se ne conducă teatru; in cinci ani vomu avè unu teatru grandiosu etc.“, asia vorbiea amicii teatrului nationalu, din cari se vede, ca loru nu le-au fostu numai de crearea unui fondu din a cărui interese se se sprijineasca întreprinderile teatrale, ci se vedia din banii adunați redicatu unu teatru grandiosu! Cumca astea le a fostu intentiunea atunci, se vede si de acolo, ca atunci, candu eu le amu aratatu cata suma de bani trebuie spre a edifică, iustrută si sustiene unu teatru, ei nu au disu nici cu unu cuventu, ca ei nu acea vreau, ci numai infiintiarea unui fondu, ci s’au marginitu cu una intieleptiune fara a trage la indoiala conscientiositatea, cu care amu demustratu necesitatea sumneloru mari! Ei dara la inceputu a vroitu se adune bani pentru edificarea unui teatru, si pentruca eu -mi amu esprimatu indoial’a despre potinti’a edificare! si sustienerei lui si amu aratatu, ca avemu alte trebuintie mai ardietorie că redicarea unui teatru, — ei s’au sculatu asupra mea si m’au convinsu despre contrariulu cu argumente tari si frumóse, cari se potu ceti in „Federatiune“ si „Famili’a“. Nu patimescu de bal’a do a me tiené infalibilu in părerile mele, pentru acea nici ca amu disu, ca e cu nepotintia a infiiniiă teatru, — ci numai, ca me in do ies cu a fi cu putintia. Amu dis’o inse din convingere intima, cu cugetulu celu mai curatu de a ajută si folosi intereseloru publice romane, era nu de a impedecă prosperarea binelui publicu. Acele convingeri le amu si acum si le voiu avé pana atunci, pana ce nu me va convinge cineva de contrariului de acele convingeri condusu, cu acelu cugetu curatu de a folosi binelui publicu si cu deosebire de a inaintă cultur’a poporului romanu, amu indreptatu unuApelu catra inteligenti’a romana din Transilvani’a si partile împreunate (Nr. 35 alu „Gazetei“), in care facandu-o atenta la infiintiand ca societate pentru crearea unui fondu pentru infiintiarea unui teatru nationalu, care constituinduse va fi in stare se ne impartia si se ne subtraga poterile, din cari se nutresce si prospereza Asociatiunea transilvana, se ne impedece in ajungerea scopuriloru Asociatiunei etc. So rogu in numele tuturoru, cari dorescu innaintarea si fericirea poporului romanu (firesce nu a inteligentiei romane) că se uu -si traga nici de aici înainte ajutoriulu datu Asociatiunei, se uu impartia in daue, ori chiaru se de totu pentru scopulu teatrului si se parasésca Asociatiunea, se dé si pentru teatru, déca le prisosesce etc. Nici odata nu asin fi credintu, ca acestu apelu alu meu purcesu din celu mai curatu cugetu si cu intentiunea cea mai buna de a sprijini celu mai salutariu scopu — cultur’a poporului — se pota produce in anim’a unui romanu adeveratu una astfeliu de revolutiune, cum a produsu acela — seu celu pucinu se vede a fi produsu — in anim’a dlui H.! Aniin’a acestui barbatu s’a sbuciuatu si tremura inca in dureri, candu a cetitu incriminarea in apelulu meu, — asia scrie in Nr. 45 alu „Federatiunei“. Si pentru ce i s’a sbuciuatu anim’a? pentru ce ei tramura inca? — pentruca, după cum scrie in numerulu mai suscitatu: „unu omu de pusetiune înalta, unu barbatu, pre care toata lumea l’a eredintu, ca este destulu de maturu si celu mai seriosu, unu romanu in ale cărui bune intentiuni amu poté inca se nu ne dubitamu, unu patriotu, care