Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)

1870-02-21 / nr. 15

Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu , pe 1 anu 10 fl., pe V4 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatorin. Anu Iu XXXIII. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru scrio 6 cr. Tacs’a timbrala a 30 cr. de fiacare pu­blicare. Nr. 15. Brasiovu 5 Martiu 21 Februarii­ 1870. MONARCHIC AUSTRO-UNGARIC A. Transilvani’a. Colecte pentru Totalcul. a) In 26 Novembre s’au tramisu din Blasiu, din Micasas’a, dela dd. Al. Neagoe 3 fl., C. Rei­chenberger 1 fl., Aug. Trifu 1 fl., I. Barna 1 fl. Din Blasiu, de la societatea de lectura a stu­­dentiloru 5 fl., dd. Andr. Ghidiu 1 fl., Onoriu Tile 1 fl. T. Ceontea 50 cr., I. V. Barcianu 50 cr., Ios. Olteanu 50 cr., F. Rezeiu 50 cr., S. Popescu 50 cr., L. Iancu 20 cr., I. Popa 7 cr. , P. Gramea 50 cr., E. Centescu 40 cr., Pintea Terna­­veanu 40 cr., Al. Popsioru jun. 40 cr., Arseniu Bunea 40 cr., G. Sterbanu 10 cr. — S. Rezeiu 50 cr., I. Serbu 23 cr., I. Bosdocu 20 cr., Ios. Popu 20 cr., P. Bucuru 10 cr. — G. Papucescu 20 cr. — Isid. Suciu 20 cr., P. Florianu 15 cr., G. Pascu 10 cr., G. Vlasa 10 cr., B. Calianu 10 cr., A. Ardelianu 10 cr., G. Neamtiu 10 cr., I. Popu 10 cr., Zach­. Veltiu 6 cr., I. Ienciu 5 cr., E. Surdu 4 cr. — I. Moldovan­u 10 cr. — B. Io­­sofu 10 cr., I. Sisoiu 10 cr., A. Sav’a 5 cr., I. Bianu 5 cr., M. Rosc’a 5 cr., Iulie Mare 5 cr. Sum’a 21 fl. v. a. b) In 27 Decembre s’au tramisu din Blasiu, din Bucerdea granasa, unde prin staruinti’a dlui prof. I. Olteanu s’au culesu­ bucate dăruite de po­­porulu nostru spre acestu scopu, cari bucate ven­­dianduse acolo in locu au datu sum’a de 14 fl. v. a. Atatu banii de sub a) catu si celi de sub b) s’au espedatu in dilele preamentite la on. d. pre­­siedinte alu comitetului din Ostorheiu deadreptulu. Braslovu 3 Martin. Diurnalele romane din Pest’a publica o provocare catra inteligenti’a romana din Bud’a-Pest’a in caus’a redicarei teatru­lui romanu, care are cuprinsulu urmatoriu: ~ „Catra inteligenti’a romana din Bud'aijPest’a! Necesitatea inflintiarei unui teatru nationalu pentru romanii de dincoace de Carpati se simte de intreag’a romanime. Aceasta necesitate este un’a dintre cele mai ar­dente. Asia ne spunu o multime de voci, ce in toata din’a ne sosescu de prin toate partile; asia ne sioptesce anim­a si ne spune priceperea nostra. Deci unu inceputu seriosu si regulatu pentru realisarea ideii nu se mai pote amană, ca­ci fiacare minutu perdutu invalve daune imense si responsa­bilitate mare facta cu viitoriulu. Conformu opiniunei publice, manifestate si publicate si in particularii­, — precum spuseramu mai susu, — acelu inceputu ar’ fi se se faca in Bud’a-Pest’a, prin midiulocirea inteligentiei natio­nale, concentrate aici. Deci subscrisii ne luamu voia a rogă pe toti inteligentii romani din Bud’a-Pest’a, se binevoiesca a se intruni luni la 28 Februariu st. n., după amedi la patru ore in refectoriulu redutului ora­­sienescu, pentru a se consulta in privinti’a acést’a si a stabili mesurile necesarie. Pest’a 19 Febr. 1870. Antoniu Mocioni, Georgiu Mocioni, Alecsan­­dru Mocioni, Eugeniu Mocioni, Ioane Eugeniu Cucu, Sigismundu Popoviciu, Iosifu Popu, Dr. Aureliu Ma­­niu, Vichentie Bogdanu, Sigismundu Borlea, Iosifu Hodosiu, Ladislau Buteanu, Basiliu Iurca, Lazaru Ionescu, Petru Mihali, Demetriu Ionescu , E. B. Stanescu, V. Babesiu, Iosifu Vulcanu.“ — Bine făcu dd. dep.­ ca se folosescu de drep­­tulu ce compete unei fiacarei naţiuni in poliglotulu stătu, pentrucă se nu mai remana nici o proba ne­­incercata de a pipai, pana unde mai vrea a aj­unge cangreu’a maghiarisarei in corpulu natiunei romane prin respingerea midiuleceloru cerute pentru cultur­a si desvoltarea sa nationale. — — Pe catu ne imbucura solidari’a conlucrare a clubului deputatiloru romani din Pest’a in intere­sul sântei cause nationale, care credeamu, ca se va consolidă si fortifică pe de ce merge; pe atata ne intristeaza descoperirea, ce ni o face „Federatiu­­nea“ in Nr. 14 din conferintiele clubului natio­nalu , cumca unulu dintre deputaţii romani, mem­bru alu clubului, ar’ fi propusu cu totu foculu ora­toriei sale in acestu clubu (are cu ce pretiu ?), că deputaţii romani se sprijinesca pe partit­a stanga maghiara pentru pensionarea honvediloru maghiari dela 1848, a aceloru honvedi, cari ne au casionatu cele 40.000 de martiri romani, cari maltratandu si insultandu totu ce e romanu fara respectu si fara crutiare nu merita decatu defaima, dar’ nu re­­cunosciintia, fara total’a calcare in pu­iore a dem­nitătii natiuniloru — cari s’au luptatu pentru na­ţionalitate, ceea ce chiaru si min. Andrăssy in clu­­bulu lui Deák a dechiaratu, dicundu ca: „E mai gata a depune portfoliulu seu ministerialu , decatu a primi propunerea stângei maghiare pentru pen­sionarea honvediloru, propunere care vatama demni­tatea natiuniloru, ce s’au luptatu in 1848 in con­tra maghiariloru.“ Despre resultatulu conferintiei clubului nationalu refereaza „Fed.“ asta: „Ce sorte a avutu propunerea dlui Vincentiu Babesiu in „clubulu nationalu“? Fostu­ a ea condamnata de toti ceilalti membri ai clubului? Nu, acesta propunere a avutu majoritate de voturi si, prin urmare, conformu principiului de solidari­tate primitu de „clubulu nationalu“ , trebuie a se reesa că decisiune, valida pentru toti membrii clu­bului nationalu“. Inse, fia disu spre onoarea loru, dnii dep. Ios. Hodosiu, Sig. Borlea, I. Cucu si Em. B. Stanescu, adica patru insi, cari erau in minori­tate, avura tari’a sufletului de a dechiara, „ca ei se voru supune votului majoritatii, inse in mom­en­­tulu ce se va primi propunerea dlui Vincentiu Ba­besiu, detorinti’a loru morala va fi a-si depune mandatele de deputaţi.“ Majoritatea, carea constă din 5 inşi, adica dlu proprnetoriu Vincentiu Ba­besiu si do. iluştri patru Mocionesci (dlu Lazaru Ionescu esită), vedienduse combătută de tarifa mo­rale a minorităţii,­ fii silita se renund­e la propu­nerea nefericita a dlui V. Babesiu, si asia inse­si majoritatea clubului nationalu a comisu atentatu contra ecsistentiei sale, lasanduse a fi învinsa de minoritate. Cu toate aceste, maioritatea a insistatu că, celu pucinu, se se decidă, ca deputaţii romani voru remana neutrali la desbaterea cestiunei hon­vediloru. Si auditi, romaniloru, clubulu nationalu a decisui asia! Ce! Romanii se fia neutrali in cestiunea pensionarei honvediloru ? Este oare acé­­st’a una cestiune de „nu-mi pasa!“ „fia asia, cum voru voi si cum voru face maghiarii!“ Clubulu nationalu alu deputatiloru romani nu o spune oare acestea ? Daca clubulu nationalu a decisu a remané neu­­tralu facia cu cestiunea pensionarei honveditoru maghiari din 1848—9, apoi noi inca ne amu de­cisu a nu remané neutrali facia cu clubulu natio­nalu­“ , dreptu aceea, noi damu clubului nationalu unu alu doilea votu de neîncredere.“ Si, apretiandu in toata valoarea sa, tari’a mo­rale a 00. DD. deputaţi Sig. Borlea, Ios. Hodosiu, I. Cucu si Em. B. Stanescu, ne tienemu totuodata de detorinti’a noastra a li espune si smintele, cari, după noi, suntu escusabile, inse trebuiea a fi in­­cungiurate. Anume, candu au vediutu , ca propu­nerea fatale a dlui Vincentiu Babesiu a castigatu majoritate in clubulu nationalu, domniele loru nu trebuiea se dica, ca in casulu primirei propunerei dlui V. Babesiu,­­si voru depune mandatele, ci ca voru încetă de a mai fi membri ai clubului natio­nalu, seu, celu pucinu, deca ingagiamentulu solida­rității nu li-a permisu una asemene procedere, in­­data ce au observatu, ca majoritatea clubului a vio­­latu ea inse­si ingagiamentulu solidarității, ve­dienduse adica necesitată a cede minorității seu fortiei ei morali, minoritatea morale si invingatoria a fostu in deplinulu seu dreptu de a rumpe numai decatu ingagiamentulu vatamatu prin inse­si majo­ritatea clubului. Si, noi si credemu, ca dd. Bor­lea, Hodosiu, Cucu si Stanescu nu mai potu fi mem­bri ai clubului nationalu.“ Ba, dechiarandu chiaru in urm­a fapteloru în­şirate, ca nu recunoscem­u ecsistinti’a unui clubu nationalu adeveratu alu deputatiloru romani in Pe­st’a, ni esprimemu sincer’a si viu’a nostra dorintia, că se se reconstitue unu clubu nationalu adeveratu, din toti deputaţii romani, cu obligaţiunea de a fi solidari in tóate căuşele naţionali, ale caruia siedin­­tie se fia publice si nu secrete, că asia orice ro­­manu se pota asiste la conferintiele clubului, se pota audi totu ce deputaţii noştri naţionali voiesen a dice si a face in diet’a Ungariei in interesul natiunei noastre, si, că asia se nu fimu siliţi a ne servi de informatiuni pentru a critică fapte secrete. Politic’a deputatiloru romani nu poate si nu trebuie se fia politica de cabinetu, politica de intrige si de mistificatiuni: lupt’a noastra trebuie se fia pre facia, franca si sincera, ca­ci numai asia va fi sigura în­vingerea, despre carea garanteaza poterea morale a trei milioane de romani.“ Asteptamu cu nerăbdare o rectificare cu fapt­a din partea tuturoru deputatiloru romani din diet’a Ungariei a descoperirei acesteia, pentru a crutia sa­crele umbre ale martiriloru romani de a insulta că acésta, care, nu ne vine a crede, cumca se afla su­­fletu de romanu, se o provóce sub nici unu pre­tiu din lume. — Blasic! 17 Februariu. Multe ar’ fi de­scrisu si pentru interesul célor de aici, si pentru alu publicului preste totu. De multe ori me cu­prinde poft’a de a răpi condeiulu si a însemnă cele de interesu publicu; inse abia scriu unu siru, si in data -mi vine in minte censur’a, Ostorheiulu, — si poft’a de scrisu a sboratu preste siepte tieri si siepte mari. Ceva imbarbatare mi-a casiunatu in dilele tre­cute „K. Közlöny“, carele afirmă cu tota poterea cuventului, cumca la noi censur’a preventiva nu se deprinde si cumca e libertate de tipariu asia, catu si „Gazet’a“ poate scrie, ce i place*). Candu amu cetitu aceste in „K. K.“ m’amu bucuratu forte si amu disu intru auim’a mea, totu *) Martora confiscarea precésa. — R.

Next