Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)
1870-02-21 / nr. 15
Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu , pe 1 anu 10 fl., pe V4 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatorin. Anu Iu XXXIII. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru scrio 6 cr. Tacs’a timbrala a 30 cr. de fiacare publicare. Nr. 15. Brasiovu 5 Martiu 21 Februarii 1870. MONARCHIC AUSTRO-UNGARIC A. Transilvani’a. Colecte pentru Totalcul. a) In 26 Novembre s’au tramisu din Blasiu, din Micasas’a, dela dd. Al. Neagoe 3 fl., C. Reichenberger 1 fl., Aug. Trifu 1 fl., I. Barna 1 fl. Din Blasiu, de la societatea de lectura a studentiloru 5 fl., dd. Andr. Ghidiu 1 fl., Onoriu Tile 1 fl. T. Ceontea 50 cr., I. V. Barcianu 50 cr., Ios. Olteanu 50 cr., F. Rezeiu 50 cr., S. Popescu 50 cr., L. Iancu 20 cr., I. Popa 7 cr. , P. Gramea 50 cr., E. Centescu 40 cr., Pintea Ternaveanu 40 cr., Al. Popsioru jun. 40 cr., Arseniu Bunea 40 cr., G. Sterbanu 10 cr. — S. Rezeiu 50 cr., I. Serbu 23 cr., I. Bosdocu 20 cr., Ios. Popu 20 cr., P. Bucuru 10 cr. — G. Papucescu 20 cr. — Isid. Suciu 20 cr., P. Florianu 15 cr., G. Pascu 10 cr., G. Vlasa 10 cr., B. Calianu 10 cr., A. Ardelianu 10 cr., G. Neamtiu 10 cr., I. Popu 10 cr., Zach. Veltiu 6 cr., I. Ienciu 5 cr., E. Surdu 4 cr. — I. Moldovanu 10 cr. — B. Iosofu 10 cr., I. Sisoiu 10 cr., A. Sav’a 5 cr., I. Bianu 5 cr., M. Rosc’a 5 cr., Iulie Mare 5 cr. Sum’a 21 fl. v. a. b) In 27 Decembre s’au tramisu din Blasiu, din Bucerdea granasa, unde prin staruinti’a dlui prof. I. Olteanu s’au culesu bucate dăruite de poporulu nostru spre acestu scopu, cari bucate vendianduse acolo in locu au datu sum’a de 14 fl. v. a. Atatu banii de sub a) catu si celi de sub b) s’au espedatu in dilele preamentite la on. d. presiedinte alu comitetului din Ostorheiu deadreptulu. Braslovu 3 Martin. Diurnalele romane din Pest’a publica o provocare catra inteligenti’a romana din Bud’a-Pest’a in caus’a redicarei teatrului romanu, care are cuprinsulu urmatoriu: ~ „Catra inteligenti’a romana din Bud'aijPest’a! Necesitatea inflintiarei unui teatru nationalu pentru romanii de dincoace de Carpati se simte de intreag’a romanime. Aceasta necesitate este un’a dintre cele mai ardente. Asia ne spunu o multime de voci, ce in toata din’a ne sosescu de prin toate partile; asia ne sioptesce anima si ne spune priceperea nostra. Deci unu inceputu seriosu si regulatu pentru realisarea ideii nu se mai pote amană, caci fiacare minutu perdutu invalve daune imense si responsabilitate mare facta cu viitoriulu. Conformu opiniunei publice, manifestate si publicate si in particularii, — precum spuseramu mai susu, — acelu inceputu ar’ fi se se faca in Bud’a-Pest’a, prin midiulocirea inteligentiei nationale, concentrate aici. Deci subscrisii ne luamu voia a rogă pe toti inteligentii romani din Bud’a-Pest’a, se binevoiesca a se intruni luni la 28 Februariu st. n., după amedi la patru ore in refectoriulu redutului orasienescu, pentru a se consulta in privinti’a acést’a si a stabili mesurile necesarie. Pest’a 19 Febr. 1870. Antoniu Mocioni, Georgiu Mocioni, Alecsandru Mocioni, Eugeniu Mocioni, Ioane Eugeniu Cucu, Sigismundu Popoviciu, Iosifu Popu, Dr. Aureliu Maniu, Vichentie Bogdanu, Sigismundu Borlea, Iosifu Hodosiu, Ladislau Buteanu, Basiliu Iurca, Lazaru Ionescu, Petru Mihali, Demetriu Ionescu , E. B. Stanescu, V. Babesiu, Iosifu Vulcanu.“ — Bine făcu dd. dep. ca se folosescu de dreptulu ce compete unei fiacarei naţiuni in poliglotulu stătu, pentrucă se nu mai remana nici o proba neincercata de a pipai, pana unde mai vrea a ajunge cangreu’a maghiarisarei in corpulu natiunei romane prin respingerea midiuleceloru cerute pentru cultura si desvoltarea sa nationale. — — Pe catu ne imbucura solidari’a conlucrare a clubului deputatiloru romani din Pest’a in interesul sântei cause nationale, care credeamu, ca se va consolidă si fortifică pe de ce merge; pe atata ne intristeaza descoperirea, ce ni o face „Federatiunea“ in Nr. 14 din conferintiele clubului nationalu , cumca unulu dintre deputaţii romani, membru alu clubului, ar’ fi propusu cu totu foculu oratoriei sale in acestu clubu (are cu ce pretiu ?), că deputaţii romani se sprijinesca pe partita stanga maghiara pentru pensionarea honvediloru maghiari dela 1848, a aceloru honvedi, cari ne au casionatu cele 40.000 de martiri romani, cari maltratandu si insultandu totu ce e romanu fara respectu si fara crutiare nu merita decatu defaima, dar’ nu recunosciintia, fara total’a calcare in puiore a demnitătii natiuniloru — cari s’au luptatu pentru naţionalitate, ceea ce chiaru si min. Andrăssy in clubulu lui Deák a dechiaratu, dicundu ca: „E mai gata a depune portfoliulu seu ministerialu , decatu a primi propunerea stângei maghiare pentru pensionarea honvediloru, propunere care vatama demnitatea natiuniloru, ce s’au luptatu in 1848 in contra maghiariloru.“ Despre resultatulu conferintiei clubului nationalu refereaza „Fed.“ asta: „Ce sorte a avutu propunerea dlui Vincentiu Babesiu in „clubulu nationalu“? Fostu a ea condamnata de toti ceilalti membri ai clubului? Nu, acesta propunere a avutu majoritate de voturi si, prin urmare, conformu principiului de solidaritate primitu de „clubulu nationalu“ , trebuie a se reesa că decisiune, valida pentru toti membrii clubului nationalu“. Inse, fia disu spre onoarea loru, dnii dep. Ios. Hodosiu, Sig. Borlea, I. Cucu si Em. B. Stanescu, adica patru insi, cari erau in minoritate, avura tari’a sufletului de a dechiara, „ca ei se voru supune votului majoritatii, inse in momentulu ce se va primi propunerea dlui Vincentiu Babesiu, detorinti’a loru morala va fi a-si depune mandatele de deputaţi.“ Majoritatea, carea constă din 5 inşi, adica dlu proprnetoriu Vincentiu Babesiu si do. iluştri patru Mocionesci (dlu Lazaru Ionescu esită), vedienduse combătută de tarifa morale a minorităţii, fii silita se renunde la propunerea nefericita a dlui V. Babesiu, si asia insesi majoritatea clubului nationalu a comisu atentatu contra ecsistentiei sale, lasanduse a fi învinsa de minoritate. Cu toate aceste, maioritatea a insistatu că, celu pucinu, se se decidă, ca deputaţii romani voru remana neutrali la desbaterea cestiunei honvediloru. Si auditi, romaniloru, clubulu nationalu a decisui asia! Ce! Romanii se fia neutrali in cestiunea pensionarei honvediloru ? Este oare acést’a una cestiune de „nu-mi pasa!“ „fia asia, cum voru voi si cum voru face maghiarii!“ Clubulu nationalu alu deputatiloru romani nu o spune oare acestea ? Daca clubulu nationalu a decisu a remané neutralu facia cu cestiunea pensionarei honveditoru maghiari din 1848—9, apoi noi inca ne amu decisu a nu remané neutrali facia cu clubulu nationalu“ , dreptu aceea, noi damu clubului nationalu unu alu doilea votu de neîncredere.“ Si, apretiandu in toata valoarea sa, tari’a morale a 00. DD. deputaţi Sig. Borlea, Ios. Hodosiu, I. Cucu si Em. B. Stanescu, ne tienemu totuodata de detorinti’a noastra a li espune si smintele, cari, după noi, suntu escusabile, inse trebuiea a fi incungiurate. Anume, candu au vediutu , ca propunerea fatale a dlui Vincentiu Babesiu a castigatu majoritate in clubulu nationalu, domniele loru nu trebuiea se dica, ca in casulu primirei propunerei dlui V. Babesiu,si voru depune mandatele, ci ca voru încetă de a mai fi membri ai clubului nationalu, seu, celu pucinu, deca ingagiamentulu solidarității nu li-a permisu una asemene procedere, indata ce au observatu, ca majoritatea clubului a violatu ea insesi ingagiamentulu solidarității, vedienduse adica necesitată a cede minorității seu fortiei ei morali, minoritatea morale si invingatoria a fostu in deplinulu seu dreptu de a rumpe numai decatu ingagiamentulu vatamatu prin insesi majoritatea clubului. Si, noi si credemu, ca dd. Borlea, Hodosiu, Cucu si Stanescu nu mai potu fi membri ai clubului nationalu.“ Ba, dechiarandu chiaru in urma fapteloru înşirate, ca nu recunoscemu ecsistinti’a unui clubu nationalu adeveratu alu deputatiloru romani in Pest’a, ni esprimemu sincer’a si viu’a nostra dorintia, că se se reconstitue unu clubu nationalu adeveratu, din toti deputaţii romani, cu obligaţiunea de a fi solidari in tóate căuşele naţionali, ale caruia siedintie se fia publice si nu secrete, că asia orice romanu se pota asiste la conferintiele clubului, se pota audi totu ce deputaţii noştri naţionali voiesen a dice si a face in diet’a Ungariei in interesul natiunei noastre, si, că asia se nu fimu siliţi a ne servi de informatiuni pentru a critică fapte secrete. Politic’a deputatiloru romani nu poate si nu trebuie se fia politica de cabinetu, politica de intrige si de mistificatiuni: lupt’a noastra trebuie se fia pre facia, franca si sincera, caci numai asia va fi sigura învingerea, despre carea garanteaza poterea morale a trei milioane de romani.“ Asteptamu cu nerăbdare o rectificare cu fapta din partea tuturoru deputatiloru romani din diet’a Ungariei a descoperirei acesteia, pentru a crutia sacrele umbre ale martiriloru romani de a insulta că acésta, care, nu ne vine a crede, cumca se afla sufletu de romanu, se o provóce sub nici unu pretiu din lume. — Blasic! 17 Februariu. Multe ar’ fi descrisu si pentru interesul célor de aici, si pentru alu publicului preste totu. De multe ori me cuprinde poft’a de a răpi condeiulu si a însemnă cele de interesu publicu; inse abia scriu unu siru, si in data -mi vine in minte censur’a, Ostorheiulu, — si poft’a de scrisu a sboratu preste siepte tieri si siepte mari. Ceva imbarbatare mi-a casiunatu in dilele trecute „K. Közlöny“, carele afirmă cu tota poterea cuventului, cumca la noi censur’a preventiva nu se deprinde si cumca e libertate de tipariu asia, catu si „Gazet’a“ poate scrie, ce i place*). Candu amu cetitu aceste in „K. K.“ m’amu bucuratu forte si amu disu intru auim’a mea, totu *) Martora confiscarea precésa. — R.