Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)
1870-03-28 / nr. 25
Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Dumineca, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu : pe 1 anu 10 fl., pe y4 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu seu 2y3 galbini mon. sunatoria. Nr. 25. Anuiu Brasiovu 9 Aprile 28 Martin Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. 1870. MONARCHI A AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. Telegram’a „GAZETEI TRANSILVANIEI“. Vieil’a 8 Aprile 8 ore sear’a, sositu 11 ore 5 min. nóaptea. „Formarea cabinetului stagna, sta pe locu. Potocki tracteaza cu conducatoriulu autonomistiloru Rechbauer. Camera deputatiloru adresa. Cas’a domniloru a primitu resolutiunea pentru sustienerea constitutiunei. Senatulu imperiale s’a amanatu.“ — Academia romana! Animele barbatiloru celoru, cari se luptara de decenie incace pentru provederea natiunei romane din monarchia cu una academia de drepturi, care se formeze aparatori drepturiloru si dorintieloru ei, voru salta de bucuria, luandu in cunosciintia, ca comitetulu „Asociatiunei romane trans. pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu aluatu problema infiintiarei acestei academie in mane competinte si resolute spre ai da una serioasa si neamanabile resolvare! Gratia si onoare barbatiloru, in peptulu carora sacrulu focu alu binelui natiunei a mistuitu tóte pedecele amanatorie!!! Éca pasului Selu binecuventamu, intempinandulu cu toata resolutiunea la sacrificiu, dandu lumei dovada, ca ne simtiimu necesităţile cele mai urgente si scimu sacrifică pentru suplinirea loru, scimu a ne entusiasma pentru a ne liberă mai antaiu junimea din sclavi’a crescerei de după uşile străine!: „Propunere. Considerandu, ca absolut’a necesitate de a infiinti in monarchi’a austriaca una academia romana de drepturi, s’a simtitu de multu, si se simte totu intinsu si totu mai tare de catra toti romanii din monarchi’a acesta , si ca prin urmare public’a opiniune a romaniloru cere imperativa infiintiarea unei asemene academie, aceea dar’ trebuie se se infiintieze; considerandu, ca academi’a romana de drepturi are de a servi că mnulu din cele mai apte midialoce spre promovarea literaturei romane si a culturei poporului romanu; considerandu, ca asociatiunile romane din Transilvani’a, Aradu si Bucovin’a au de scopu tocma promovarea amintitei literature si culture, si de datorinita imbraciosiarea tuturoru midiulaceloru ducatorie la acelu scopu, considerandu deci, ca disele asociatiuni suntu in lini’a prima chiamate, de a conlucra spre infiintiarea unei academie romane de drepturi in monarchi’a austriaca, mi iau voia a propune: 1. Că comitetulu asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu mai antaiu se recunósca si se enuncia prin conclusui de absolutu necesaria infiintiarea unei academie romane de drepturi in monarchia austriaca. 2. Că comitetulu acesta se se privesca chiamatu, a lucra din toate poterile si pe toate calile legali spre infiintiarea disei academie si a reporta apoi la cea mai de aproape adunare generale a asociatiunei despre toti pasii sei, făcuți in causa acesta, si a cere dela aceea, — fiindu de lipsa — incuviintiarea loru si a celoru ce va mai ave de a face după aceea. 3. Că comitetulu acesta se esmita din sinulu seu o comisiune statatoria din patru membrii, care cu privintia la toate impregiurarile si relatiunile romaniloru austriaci se elucre fara intardiare program’a, statutele, după care si pe temeiulu carora se ar’ pote infiintiă dis’a academia si se substerna acestea comitetului spre desbatere si intrebuintiare. 4. Că acestu comitetu se comunice tote condusele sale privitorie la obiectulu acesta celoralalte doue asociatiuni sorori din Aradu si Bucovina, poftindule la una contielegere si conlucrare uniforma pe calea corespondintiei, că cu poteri unite cu atata mai usioru se se ajunga scopulu spre indestulirea si multiamirea tuturoru romaniloru din monarchi’a austriaca. Sibiiu in 5 Aprile 1870. Iacobu Bologa, membru alu comitetului.“ Acesta propunere de celu mai bunu auguru se face in siedinti’a comitetului Asociatiunei trans. pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu, tienuta in 24 Martiu. dupa o desbatere a acestei propuneri atatu formala, catu si materiala de totu seriosa, la carea se împărtășiră mai toti membrii comitetului presenti, s’a condusu: „Se se transpuna unei comisiuni statatorie din cinci membrii ai comitetului, care va ave a-si da opiniunea sa asupra aceleia catu mai curendu, intr’o siedintia a comitetului estraordinariu. Le membrii ai acestei comisiuni s’au alesu dd. consiliariulu aulicu Bologa, consiliariulu gubernialu Lunca, advocatulu Lr. Nemesiu, advocatulu Lr. Racuciu si redactorulu Cristea.“ Asteptamu, că comisiunea se apretiuiesca tóte punctele propunerei, care e scosa din anim’a tuturoru romaniloru, cu Minerva din crerii lui Jove. Cu Asociatiunea romana in frunte, că antesemnana, academi’a romana de drepturi -si poate luă inceputulu in celu mai apróape viitoriu. Ceea ce s’a primitu in comitetulu filiale alu Asociatiunei din despartiementulu Brasiovului, compusu după regulare, că prin midiulocirea agentieloru de prin tote satele se se adune cate unu crucieriu voluntariu de fiacare sufletu romanu pe anu, tocma pentru necesitate că acesta a natiunei, voru primi, regule! si celelalte comitete; si atunci naţiunea va fi capitalulu, or’ banulu romanului va sustiene academi’a. Unu singuru milionu de cruceri aduce pe anu 10 mii fi. Lar’ 3 milioane?! dar’ inca 12 ? Eca fontana, din care pe rondu ni se potu împlini toate golurile instituteloru. Regularea Asociatiunei ne a pusu in stare a aduna regulatu, cu înlesnire si pe intrecute prin agenture acestu denariu. Eca dificultatea infiintiarei academiei dispare. Bucurative june generatiuni romane, ca dorinti’a vóstra se poate implini! Avemm tare credintia in resolutiunea barbatiloru nostri, ca împlinirea ei nu se va mai amană dela tamn’a. Se apropia tocma septeman’a patimeloru. Inviarea si viati’a sosesce numai după sacrificiu, după patime! Amu nutritu cu denariulu nostru secuii întregi si amu ingrasiatu pe antagonii nostri politici ! Se nu mai amanamu a ne sacrifica denariulu si pentru noi, pentru nationalea crescere a tenerimei noastre, care ferita de crescerea de după asia, ferita de verg’a magica de a renega interesele natiunei sale după sementi’a aruncata de crescerea străină si omoritoria de orgoliulu nationale, se se inaltie in vatr’a instituteloru naţionali la demnitatea civica, crescandu intr’o céta de angeri aparatori ai prosperității poporului, ai patriei si ai statului! Numai asia vomu restabili si concordi’a intre sororile naţiuni. Pana atunci n’avemu base, n’avemu casa, n’avemu mésa respectate de oaspeti. Nu mai poate fi sufletu atatu de negru, care se cuteze a trage la indoiéla urgent’a necesitate a infiintiarei acestui institutu, pre candu fruntasii natiunei noastre pledara si miscara toate petrele inca incependu dela 1 Septembre 1849 spre a estorce infiintiarea lui. Martori suntu deputatii natiunei, cari petitionara atunci la minist. de cultu in Vienna ; martore suntu romanescele si parintescele cuvinte ale Esc. Sale par. metropolitu Andreiu br. de Siaguna, adresate catra ministru Kuhn in 9/21 Lee. 1850 pentru absolut’a si urgent’a necesitate a infiintiarei unei universităţi pentru romani, că conductoriu in fruntea deputatiloru; martora si ternitatea nóastra, care provocă inca atunci a refugi la banulu nationale, numai se nu amanamu cu inceputulu redicarei ei; martoru e repausatulu metropolitu Alecsandru Siulutiu de eterna memoria, care rogatu a aderatu la propunere; martoru repausatulu regeneratoriu Simeone Barnutiu, care in etate matura se supuse studiului juridicu, numai că se potu prelege in academia romana. Amutiescu dinaintea atatoru auctoritati, cari făcu si istoriculu asteptatei infiintiari a acestui institutu, care lu vomu reimprospeta. Asia numai fantanele de ajutoria se le cautamu si se le folosimu cu totii. Ce e mai multu decatu o pișcătură de purece si pentru una comuna romana a se oblega, ca va contribui pentru institute naţionali cate 100, 50, 10, 5 fl. pe anu in restimpu de 10 ani ?! Lar’ cati privaţi romani cu zelu si cu durere n’ar face si ei acesta, pe langa banulu anuale, si mai multu ? Si avendu sum’a de 15 mii pe anu apromisa prin obligări, nimene nu ne poate denega vorea a incepe cu institutiunea academica inca la toamna, si in 4 ani succesivi amu avu si capitalu si interese, incatu amu potu trece la infiintiare de alte scóle urgente si pentru crescerea sensului frumosu, ua si pentru artile frumóase, teatru s. a. Amu servitu noi, părinţii si străbunii noştri, pana ce cadea că boulu obosiţi pe brazda! cate una sutariile de iobagia pe anu! Le ce se nu ne legamu înaintea Ldieului parintiloru nostri in septemania patimeloru, ca vomu lucră numai una di pe anu in numele lui, — toti după lucrulu conditiunei loru — pentru binele nostru si alu fiiloru nostri, pentruca se ne feresca de a mai cade in sclavia si in ignorare sau despretiu — si de a pati sermanii că miserii Tofaleni! — Eca si una alta funtana, numai caldura de anima si zelulu impreunatu cu acțiune si abnegatiune se nu receasca la intempinarea unei sau altei dificultăți, fara cari nemica nu se poate întreprinde, nici chiaru petrecerile. Asia se saluta cu cu totii acesta iniciativa .