Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)
1870-05-23 / nr. 40
Gazet’a ese de 2 ori :■ Mercurca in Dumineca, Fai’a, candu concedu ajutoriale. — Pretiulu , pe 1 anu 10 fl., pe y»3 fl. v. a. Tieresterne 12 fl. v. a. pe unu anu edu 2V3 galbini mon. sunatoria. Anulii XXXIII. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru seric 6 er. Tncs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. Brasiovu 4 Iuniu 23 ffiaiu 1870. Nr. 40. MONARCH’A AUSTRO-UNGARIC A. T r a n s i 1 v a n i ’a. Briisiovu 4 Iuniu 1870. „Cine ce invetia — móartea lu desvetia“, e unu proverbiu romanescu, care, decatar fi aplicata si Tar si aplica romanulu la politic’a dilei, ar’ fi scapatu si ar’ scapa de multe curse întinse din partea antagoniloru sei politici; elu vnse e pro credulu facia cu cei, cari se juca cu sartea si viitoriulu lui, si nu reflecta, ca lupulu -si schimba perulu, dar’ natur’a nici odata. Elu intra suspine si oftări -si aduce aminte de suferintiele trecutului, cu cari lu regalisa boierii tierei, după bunulu plăcu, si adi, candu aceiași boieri ajunseră orasi la plăcintele secularie, nu -si iea autin’a iu dinți, cu ponenduse mai cu adinsulu pe pitiorele sale, se-si parte grigia de vatr’a si de viitoriulu seu, ne mai incredienduse vorbeloru dulci ale celoru, ce voru alu esploata in folosulu loru. Romanulu trebuie se fia originale intru a inventa toate modurile prosperarei viitoriului seu; deca din lips’a nedeajunsei esperiiutie se vede dificultatu in acestu procesu de a ingriji de sartea si binele seu si aloru sei, se recurgă la imitarea mesureloru, prin cari se impulpa si se ingradescu altii si chiaru si antagonii lui, in prejudeciulu viitoriului lui. Vediuramu si vedemu si adi, cum se aduna, cum făcu adunari, cum subscriu resolutiuni si petitiuni prin cluburi si meetinguri tóate partitele politice in Ungaria spre a-si aduce la valoare dorintiele prin convincerea opiniunei publice si prin ea a locuriloru decidetorie. — Ne bucuramu, ca partit’a nationale romana inca -si va ecsecuta programul dorintieloru sale pe acelesi caii licite si pe facta; asteptâmu adunari; asteptâmu meetinguri si procedere activa prin toate adunările comitateioru spre a câștiga valoare prin ele dominiteloru nóstre naţionali indreptatite; asteptâmu cu unu cuventu, cu partita nóstra nationale cu acelasi dreptu se aseze de libertatea adunariloru, cu care se intrunira serbii, se întruni de acuma cerculu poporalu din Bud’a- Pest’a spre a-si esprime dorintiele asupra organisarei comitateloru si a comuneloru. Partit’a deakiana, asia cum era organisata ea inca in 48, se puse cu peptulu la posturile loru inca sub absolutismu, tienendu chefii strinsa disciplina pana adi, si eca rasul tatele ei le vedemu. — Partit’a tiszaiana face asemenea, pana candu va ajunge la scopu. Dre partit’a nationale, despre care nu se mai pote nega, ca ecsiste si ca se afla indreptatita a ecsiste in Ungari’a si Transilvani’a, ca ce nu se afla pe lume indreptatitu nici uuu statu nici uuu poporu a opri desvoltarea nationale a altui popom conlocuitoriu, cu atatu mai pucinu alu popri si alu incatena, ca se nu se pota desvolta, aredica partit’a nostra nationale se fia priponită prin stare marţiale?! Asteptamu desluşire dela cei, cari in adunarea din Turda întruniseră cunoscutulu programu pentru o reuniune nationale politica. — Pana atunci maghiarii se intrunescu, făcu reuniuni preste reuniuni, incatu pareca nu vreu a ne mai lasa indereptu terenu nici pentru insocrii naţionali, cari ne suntu singurulu mediu de a salva prosperarea starei materiale si spirituale. — Dar’ ei urmeza ecsemplele germaniloru. Aproposu, germanii austriaci ai reuniunei germane in Vien’a tocma trasera mai multi deputati dietali si din senatu si alti barbati de influintia in 22 in adunare si se fusionara acolo tóte partitele in cea nationale germana austriaca, luandu solidaritate, uuulu pentru toti si toti pentru uuulu, primindu programul comunu, ca tienu la terenulu de dreptu alu constitutiunei, ca pretendu alegeri direpte cu redicarea sistemului de grupe, desfiintiarea concordatului, scăderea bugetului militariu, modificarea sistemului de aparare si reforma contributiunei, cari tóte voru fi tienta instiintieloru loru in tóta Austria. — Acum, déca au reuniune nationale politica lamurita prin toata Austria, soimu candu au compus’o, vomuvedé o singura opiniune a loru figuraink, cu dorinti’a tieriloru si a popóareloru, cari stau casca gura fara facsimile, si asia voru face si maghiarii, apoi suprematistii, ca se poata suspitiona si ignora alte popóara scornescu ei toate visurile despre nationalii negermani si nemaghiari, ca se nu se poata pune nici decatu pe pitioarele sale. — Deci in toata ramur’a cate o reuniune catu de umilita la începutul!! — Estractu din memorandulu cechiloru. Diurnalele germane din Vien’a, anumitu „N. Fremdenblatt“ tîpa catu i iea gur’a, ca cechii pentru aceea suntu cerbicosi, ca vreu a se anecsa la Rusi’a, ducandu acolo idei revulationarie sociale si politice, cari apoi se straforme Rusi’a, incatu se dicteze legi Europei dela Moscv’a, apoi comunica din „Mahr. Cor.“ urmatoriuk estrasu din memoranduk ki Dr. Rieger, care k ar’ fi datu la cabinetulu de Tuillerie: „Intr’uuu statu unitariu austriacu semintica cechica nu poate ajunge nici odata la valoare.“ „Marea lățire a comunicatiunei prin caii ferate, presiunea ce o ecsercitaza acum Occidentulu asupra Orientelui, trebuie cu incetulu se inmormenteze limb’a si nationalitatea cechica, deca nu se va redica unu vali poternicu in contra. Poloniloru nu ne potemu nici odata încrede. — Indata ce se voru mai asiedia valurile nationalitatiloru, senatulu din Vien’a va deveni germanu, deci diosu cu senatulu, si constituirea coroanei lui Wenzel cu orce pretiu. „Ce e dreptu se petrundemu cu vederea, ca Austria, ale cărei 5 seu 6 parti suntu unite laolalta numai prin uniune personale, nu mai are pretensiuni de a sustâ indelungatu in midiuloculu stateloru centrale, in care se straforma Europa din ce in ce totu mai multu (vre se dica, ca slavismulu, germanismul si latinismulu se incorda a se centralisa). Inse tocma pentru acesta e necesaria constituirea coroanei lui Wenzel, pentruca, candu se va desmembrâ imperiulu Austriei in partite sale, națiunea cechica se stea pe pitioarele sale cu unu totu cu putere propria. (Acesta o dicea si maghiarii pe la 1866 — 7 si o dicu si astadi. —) Se nu ni se opună, cumca statulu boemo-moravo-silesianu nu se va potu sustiene singuru in autonomia sa, pentruca că unu statu suzeranu alu Rusiei va potu fi orcandu in stare a pune stavila viscoleloru amenintiatorie. Ce e dreptu, ca prin Galiti’a se conturba legatur’a naturale cu Rusi’a, inse pana una alta se ne folosimu si de ajutoriulu poloniloru, pentruca in fine ii vomu avè la mana, redicandule rutenismulu in capu. Se dice, ca Prusi’a sau mai bine disu Germani’a cea inmarita nu va pote suferi in costele sale autonomi’a coroanei lui Wenzel. Acesta e o cestiune a positiunei de potere si anecsiunea cu Rusi’a ne pote da curagiu a decola si acesta opusetiune.“ In „Politik“ Dr. Rieger deminte scornitur’a germaniloru despre memorandu, cu tote acestea inse ese la lumina, ca celu pucinu verbalu cabinetulu Franciei totu e informatu despre starea si pretensiunile cele adeverate ale Boemiei. — % Unu conte feudale Ioane Lazauski face una schitia totu in „Politik“ pentru basea organisatiunei Austriei, ca se multiumeasca toate popoarele dimpreună cu perechi. Toate dietele legislative, dice, se tramita delegatiuni alese prin diete pentru a se consulta despre resbeli, finantie si trebile esterne la scaunulu regimului, ca despre obiecte comune, sustienenduse min. comuna de resbelu, finantia si esterne, care acesta se fia in mana cancelariului; inse resiedinti’a imperiului si a monarchului constitutionale se fia impartita prin provinciale nationalitatiloru. Acestu midiulocu de invoire mai posibile, fara straformare in căpite et membris, nu place dualistiloru, dar’ ultimatulu invoiriloru totu cam pe aici se va intorce in Cislautani’a, ma si in Ungari’a, — deca nu se va lua refugiu la midiuloculu celu mai securu pentru intarirea monarchiei, la teori’a Dr. Fischhof, ca tote naţiunile se se grupeze sub regime nationale fara respectu la teritoriu si toate se aiba unu singuru centru comuna, ca parti intregitoarie ale Austriei, cam asia, cum ceruseră deputații romani reconstituirea in an. 1849, 13/25 Februariu dela Maiestate in Olomutiu. — — &Ettfisticii. Conscriptiunea poporului in scaunulu Ciucului. In 31 Decembre 1869 scaunulu Ciutului luandu afara opidulu Ciucu-Szereda, numero 22.769 de case cu 106.038 locuitori, intre cari 87.454 rom. cat., 15.751 gr. cat. (ad. romani), 1107 armeni cat., 59 gr. or., 177 ev. augs., 140 reformaţi, 34 unitari. După secsii: 54.423 barbati si 51.615 femei, intre cari barbati 31.828 neinsurati, 21.311 căsătoriţi, 1249 veduviti, 423 despărţiţi; femei nemaritate: 26.837, măritate 21.302, veduve 3416, despărţite 53. După meseria 523 onoratiori, 48.570 agricultori, 2597 meseriaşi. După starea culturei, sciu ceti 3815 barbati si 7886 femei; a scrie si ceti: barbati 7482, femei 1646. Ostasi ordinari 2371, militia 583. Intrega poporatiune indreptatita 112.643 suflete. Pamentu productiva are: 819.952 holde, (pogoane), adica 1174 stanjini patrati. Animale 11.740 cai, 2 ruli (catiri), 64.764 vite cornute, 109.473 oi, capre 16.065, rimatori (porci) 23.978, si 2357 alvearia sau stupi. Datele suntu dela presiedintele comisiunei de conscriere Puscas Ferencz. In Ciucu se mai afla 697 deosebite întreprinderi, 96 beserici si capele, 45 scóle, 5 case municipale, 163 comunale si de ale statului, 2 mănăstiri, 89 preoți si monachi, 147 oficiali de stătu, 38 scaunali, 135 docenți, 554 scolari afara din scólele populari, 11 doctori, 3 chirurgi, 27 mosie, 1 apoteca. Trei scaune (Háromszék) are urmatoriul resultatu de conscriere: teritoriulu sta din 498.843 pogóne si 208 stanjini patrati, adica 49 mile pătrate si 8843 jugere. Din acesta productivu suntu 481.697 pogóne si 1422 stanjini patrati, neproductivu 17.145 jugere si 386 stanjini patrati. In totu scaunulu se afla 22.531 de case cu 24.237 parti locuitorie. Poporatiunea intrega: 95.340 suflete, adica barbati 46.734, femei 48.606. După relegiune: 33.645 rom cat., 2128 gr. cat., 2 cat.