Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)

1872-02-23 / nr. 16

meone Balintu, Nicolau Siandoru de Vistu, profes. M. Moldovanu din Blasiu, George Popa din Blasiu, Nie. Gaitanu si Achimu Daianu, ca mai cunoscuti, — chiaru in sear’a dilei datarei sale, prin doi insi dintre subsciitori, adica Nie. Barbu adv. si proprie­­tariu din Cricau si N. Mestecanu parod­iu gr. res. din Rosi’a montana, cu esmisi, pana ce inca dura sesiunea, s’a predatu publicamente in man’a comi­telui supremu Georgie Pogány, pre langa un’a su­plica scurta, — cărei a fostu alaturatu, — sub­scrisa era de toti subscriitorii lui, tenerea cărei su­plici) A fostu, ca acestu Promemoriu se se tréca sîmplicîmente la protocolu pentru posteritate. . (Din unele parti s’a auditu, ca apoi in alta dî, după un’a desbatere destulu de ampla, intr’ade­­veru s’a trecutu la protocolu, adica s’a ordinatu asiediarea lui intre acte. Destulu!) . . n . . n. Promemoriu. Fiasce-care inteligenta din aceasta patria trebue se recunósca, cumca curgerea vietiei de statu aici la noi nu este linistita pentru abnormitatea casio­­nata de cestiunea de nationalitate. S’au predicatu voci in patria cu referire la conlocuitorii romani, cumca facia cu politic’a de pa­sivitate adoptata in conferinti’a dela Mercurea, se fie una alta conduita, promisa prin acele voci, cu mai bineconducatorie la scopulu romaniloru, adica: respectarea ecsistintiei loru nationale si a interese­­loru loru materiali, ce naturalmente curgu din ecsi­­stinti’a nationale, — seu se intre intr’un’a activi­tate pentru viéti’a de statu. Noi nu ne potem­u inmite, si nici suntemu competenti a ne inmite intru a judecă, ca are con­ferinti’a dela Mercurea conchiamata din toti romanii locuitori in Transilvani’a, a datu un’a espresiune intru adeveru conveniente impregiurariloru romani­loru din Transilvani­a ori nu? pentru ca noi cu majoritatea membriloru romani alesi in comitetulu comitatului Albei inferiore avemu dreptu a pretende numai atata, ca vocea nóastra in comitetulu comita­­tensu astadi se fia respectata de espresiunea voin­­tiei romane intru acestu comitatu. Der’ curge din natur’a omului, ca la toate oca­­siunile oportune se nesuiesca a se misca pana candu are viétia. Numai un’a regula imperativa escusata de ra­­tiune ecsiste, care trebue­ se suspinda in anumite giurstari si miscarea omului singuratecu , adica candu prin actiunea sa miscatoria de repetite ori, in ace­leasi impregiurari esperiaza a seceră numai totu daune si desenare. Desconsiderandu trecutulu romaniloru politicu din acestu comitatu, dela 1861 si pana acum, sub­­scrisii amu ascultatu de instinctulu nostru natio­nale, ca la punerea de amploiati comitatensi si asie­diarea basei pentru punerea loru in dilele de eri si alaltaeri se luamu parte activa. Noi ca membrii ai acestui nou comitetu comi­­tatensu, din capulu locului nu amu avutu speran­­tia de a ne puté realisa vreuna vointia a nóstra, candu adunandu-ne aici, cu ocasiunea cetirei mem­briloru verificati, amu auditu pucinetatea membri­loru nostri virili si alesi din contingentulu intregu alu membriloru de comitetu; prin urmare in con­siderarea populatiunei romane din acestu comitatu si a representarei ei debile in comitetulu comita­­tensu, din capulu locului amu fi avutu de deterin­­tia se ne imprastiamu indereptu pre la casele si ch­iamarile nóastre private. Der’ amu avutu motive rationali, cumca facia cu giurstarea, — ca una potere conducatoria de destinele unui statu, care nu nisuesce a intemeia caii si isvoare, prin cari se poata deveni la cunoscien­­ti’a adeverata a releloru si defecteloru unoru parti constitutive de ale ei, abia poate avea dreptu, ca a­­cele apoi se le si auda pentru a nu le asculta, dela unii individi lipsiti din capulu locului de toata poterea spre a le aduce acele la audiu, cu un’a vointia a loru propria, — dicemu amu avutu mo­tive rationali, cu facia cu acest’a giurstare abnorma, totusi se intramu si noi in activitate la restaurarea magistraturei acestui comitatu, si prin urmare se stamu locu, pentruca: 1. Se ne informamu despre caus’a, pentru care dintr’unu contingentu de 420 membri de comitetu, romanii nu au mai multi decatu abia pre langa 70. Ne a parutu reu de esperienti’a ce amu cape­­tatu-o din acea motivare, care ne da convicţiunea, cumca in acestu comitatu pre langa fatalitatea, cumca legea de municipalitate, ca prin studiu anu­mitu este escalculata, spre a sufoca intr’adensu tota activitatea romaniloru din acestu comitatu, — cari macaru după date statistice suntu pre mare potere in acesta comitatu facia cu alte poteri, — mai de curandu apusulu comitetu comitateusu, din care ro­manii inca la an. 1861 s’au retrasu, inca a con­­lucratu, anumitu in dilele din urma ale vietiei sale, candu a creatu normativele introducerei in vietia a vietiei noua de municipalitate, la acea, ca membrii romani se fia asia pucini, si anumitu prin acea, ca pre representantii comuneloru si pre corporatiunile morali, cari la proxim’a alegere de deputatu die­­talu s’au bucuratu de dreptulu de alegere,­­ a stersu arbitrarie din listele alegatoriloru de membrii de comitetu, si au creatu nesce cercuri alegatorie cu greu accesibile si de aceli ce au re­­masu cu alegatori. 2. Se vedemu si se firmu martori, ca are cer­curile asiediate in acestu comitatu, astadi de cercuri decidietoria, reclama s’au nu la ajutoriulu si pote­rea nóstra, si are vreu s’au nu a pacta cu noi, pentru a intra si a lasa prin ele de intratu cu de­­cisu comitatensu si acea ce voim­u noi, nu numai ce voiescu ele? ca­ci fara de acea apoi nu mai are intielesu, ca noi in acestu comitatu se mai facemu vorba in numele romaniloru de aici. Cercurile decidietorie au deterintia morale si responsabilitatea despre faptele bune sau rele din deciderea loru! ,,jiî De esperienti’a ce ni a venitu de aici, ne a parutu reu de un’a parte pentru acea, ca pre cer­curile dise le amu esperiatu totu precum au fostu ele, adica de prea egoiste si de pré pucinu respec­­tatorie ale ecsistintiei numerice din acestu comi­tatu, — dév’ ne a partitu bine de alta parte, si incepe a ne da ceva sperantia pentru venitoriu, ca una partita, ce s’a formatu din membrii de comi­tetu tienetori de nationalitatea maghiara, si anu­­mitu din majoritatea membriloru alesi din opidulu Aiudu, nu numai ca n’a ignoratu si ecsistiuti’a no­stra, dér’ ne a chiamatu chiaru si la aliantia. E dreptu, ca si acelia, si noi nedisciplinati si netari de ajunsu, nu amu potutu se ducemu in de­­plinire nici aliati acea ce amu staveritu prin pactu. Dér’ si noi si ei numai a ne intari ne poter­u, de cumva vomu voi a ne sustiené; ca­ ce materi’a, ce tende a se trage catra magnetulu nostru, este cea mai ampla; amenduoru sta intru acea, cumca voirnu se introduceinu si in viéti’a municipale a nóa­stra, pana ce mai ecsista acesta, un’a espresiune fi­dela a relatiuniloru nóastre sociali si nationali din acestu comitatu. 3. Se vedemu, ca după reclamările cele multe, ca romanii se se las©­­de politic’a pasivitatei adop­tata in Mercurea, cari reclamări, precum stă opi­­niunea publica dintre romanii acestei tieri, ca din isvoru, venit din cercurile celea mai inalte decidie­toria astadi intru sórtea imperiului asia disu a lui St. Stefanu, cari cercuri suntu representate adi mai eschisivu numai din barbati de naționalitate ma­ghiara. a dicemu după acele reclamări multe se vedemu, cumca pre langa intrepunerea activitatei noastre, ce voru se creeaza dóra si cercurile decidie­toria astadi in acestu comitatu, representate mai eschisivraente prin barbati tienetori de nationalitate maghiara? dicemu: se creeaza pentru noi romanii? Ne a parutu reu cumca in comisiunea candi­­datoria numai grati’a comitiale ne a creatu m­ulu; era insasi comisiunea candidatoria si pentru postulu de vice-comite, si pentru celu de protonotariu, si pentru celu de presiedinte de scaunulu orfanale, a candidatu numai pre unulu si acelasiu individu tie­­netoriu de natiunea nóstra romana, adica pre d. Bas. Duc’a. Pentru ca la postulu de v.-corpitiatu se nu fia alesu din lips’a poterei nóastre; pentru proto-nota­­riatu, cu persiflatu mai inainte de neaptu, se nu pota reusi; si in urma se se afle de presiedinte la scaunulu orfanale cu 2 asesori si toti ceialalti ofi­ciali neromani; — pana candu la postulu de vice­­comito ar’ fi potutu a se candida altulu dintre ro­mani, care s’a insinuatii eschisivmente pentru a­­cestu postu, si a cărui cualificatiune la acea, inca cărau cu greu s’ar poté combate. Dér’ cercurile dise decidietorie au voitu a micsiora valoarea noastra si prin acea, ca se arate la lume ca noi, numai unu individu avemu pentru tote posturile, — fiindu ingrijitu mai inainte ca apoi acestu individu se fia persiflatu cu neaptu la alta ce decatu la postulu de presiedinte alu scaunului orfanale. Dehonestarea nóstra vnse prin faptele cercuri­­loru decidietorie din acestu comitatu, cari au rea­dusu valorea nóstra intr’atata, catu romanii din co­­mitatulu Albei inferiore se fia representati in gre­­miu numai prin d. Bas. Duc’a ca presiedinte alu scaunului orf., este necontestabila. Ca­ci pre d. Aronu Prezsa, cu alesu alu 3-le vice-notariu, care postu inca nici nu e sistemisatu, si l’a creatu comitetulu in decurgerea alegeriloru ilegalmente § 46 lege muu.) ni se va concede alu consideră noi din partea nostra de a fi prea mica persona spre a ne representă pre noi in gremiu. Pre d. comite supremu din parte­ ne lu cuno­­scemu de unu barbatu cu multu mai scientificu si prudentu, decatu se si presupunemu, ca ilustr. sa nu va sci pré bine, cumca pentru acésta deonestare a nóstra ilustr. sa cu capulu seu nu este noua re­­spundietoriu, este respundietoriu conlocuitoriloru ma­ghiari din acestu comitatu, si este respundietoriu guvernului tierei, carele lu sustiene, pentruca legea (§ 68 din leg. nun.) nu pentru acea a depusu in man’a densului 4 voturi din 7 in comisiunea can­­didaturia, ca, unde comitetulu cottensu precum s’a spusu mai susu, compusu pre basa abnorma si si­lita, — in masa, la alegerea membriloru lui in comisiunea candidaturia, n’a corespunsu celoru, ce reclama activitatea romaniloru, anomali’a alegerei aceloru membri, in locu de a-si intrepune pendulu seu, inca mai se o perfecționeze. 4. Se vedemu, ca cum va se conducă ilustr. sa d. comite supremu cursulu alegeriloru, si ce or­dine se tiena in agende? Ne a parutu inse reu a esperiu, ca d. corn. supr. §-lui 46 din legea de mun. n’a corespunsu de locu in conducerea pertractariloru dela alegere, pentru ca propunerea dlui br. Splényi, de a se crea unu alu 3-le si a 4-le vice-notariu, n’a fostu de­pusa la notariatu s’au in altu locu corespundietoriu cu 24 ore mai inainte, spre a poté fi oculata; si totusi a slobozit’o sub decidere. — era propunerea dlui Pavay V. Elek pentru crearea unui postu de alu 2-le vice-comite, data in scrisu in man’a dlui comite supremu inca mai de tempuriu, decatu cu 24 ore mai inainte, totu cu acea ocasiune n’a voi lu a o face de obiectu de pertractare si a pretende deciderea ei; — mai departe nu a fostu nici cu cea mai mica atențiune la acea, ca: a) in pertrac­tări se nu fie parte nici una persoana dintre mem­brii de comitetu, care este interesata; si b) ca as­cultătorii nemembrii se aiba locu desclinitu. Cuventele si cugetele, ce le pronunciamu in acestu actu alu nostru, suntu cu multu mai serioase, decatu se voim­u a ne iimite in minuția; dér’ acea nu numai noi amu observatu, cumca in pertractă­rile de alegerile magistraturei sgomotele cele e­­norme, mai mare parte venieau dela celi interesați din principiulu „vicem pro vice* si dela ascultă­torii partisani chiamati, cum se pare, anumitu spre a strigă. Asia cugetamu, ca cele enumerate mai susu, nu suntu cause insuficiente, pentru ca după cele esperiate pana acum, noi acum mai departe, incatu nu amu voi se mai sporimu numerulu oreloru, in cari se asistamu la desonorarea nóastra, se nu luamu nici un’a parte nici in alegerea judiloru cercuali, ce mai resteza, — si nici se cutezamu cu acést’a ocasiune a siedintieloru comitetului se aredicamu vreuna voce intru sprijinirea propunerei insinuate deja, ca limb­a nóstra romanésca se se dechiare de limba protocolaria in acestu comitatu; ca­ci ne este destulu evidenta caderea in ambele privintie; — ci pentru aceste tempuri se ne imprastiamu de aici si se ne retragemu pre la casele nóastre private. Dér’ declaramu, cumca retragerea nóastra are se tiena numai pana atunci pana candu din mem­brii presenti ai comitetului, cari voru remané in activitate, se va poté form­a una partita cu unu asia programa formulatu, — precum au formulatu spre ecs. pentru ai sei unu programu, corespundie­toriu póte cercustariloru de acolo, si partita stanga din comitatulu Pestei, — care se lu poternu ac­­cepta si noi, si care partita cu atragerea nóastra catra ea, se poata ave prospectu de a despune de majoritate in comitetulu comitatensu, — si apoi atunci noi de locu vomu pasi era la midiulocu, si ca parte intregitoria a acelei partite, aiba -si raa­­caru aceasi partita, cu asia numita partita stanga standartulu seu, — vomu conlucra din toate poterile intru realisarea programului acelei partite. Responsabilitatea se diaca apoi pre umerii a­­celora, cari pre noi cu fidelitatea proverbiale a ro­manului catra guvernu, ne au silitu a imbraca ast­­feliu de vestmentu politica. Aiudu l­a Februariu 1872. — Lapusiiilii Iliig. 20 Febr. 1872. Din raionulu directiunei finantiale de Clusiu, in lun’a lui Februariu 1872. In acestu cercu seu raionu se ignoréza cu to­­tulu limb’a romana in afaceri finantiali, cu care ocasiune are bietulu poporu romanu daune mari, si anume: Cu ocasiunea servitiului din partea

Next