Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)
1872-02-23 / nr. 16
meone Balintu, Nicolau Siandoru de Vistu, profes. M. Moldovanu din Blasiu, George Popa din Blasiu, Nie. Gaitanu si Achimu Daianu, ca mai cunoscuti, — chiaru in sear’a dilei datarei sale, prin doi insi dintre subsciitori, adica Nie. Barbu adv. si proprietariu din Cricau si N. Mestecanu parodiu gr. res. din Rosi’a montana, cu esmisi, pana ce inca dura sesiunea, s’a predatu publicamente in man’a comitelui supremu Georgie Pogány, pre langa un’a suplica scurta, — cărei a fostu alaturatu, — subscrisa era de toti subscriitorii lui, tenerea cărei suplici) A fostu, ca acestu Promemoriu se se tréca sîmplicîmente la protocolu pentru posteritate. . (Din unele parti s’a auditu, ca apoi in alta dî, după un’a desbatere destulu de ampla, intr’adeveru s’a trecutu la protocolu, adica s’a ordinatu asiediarea lui intre acte. Destulu!) . . n . . n. Promemoriu. Fiasce-care inteligenta din aceasta patria trebue se recunósca, cumca curgerea vietiei de statu aici la noi nu este linistita pentru abnormitatea casionata de cestiunea de nationalitate. S’au predicatu voci in patria cu referire la conlocuitorii romani, cumca facia cu politic’a de pasivitate adoptata in conferinti’a dela Mercurea, se fie una alta conduita, promisa prin acele voci, cu mai bineconducatorie la scopulu romaniloru, adica: respectarea ecsistintiei loru nationale si a intereseloru loru materiali, ce naturalmente curgu din ecsistinti’a nationale, — seu se intre intr’un’a activitate pentru viéti’a de statu. Noi nu ne potemu inmite, si nici suntemu competenti a ne inmite intru a judecă, ca are conferinti’a dela Mercurea conchiamata din toti romanii locuitori in Transilvani’a, a datu un’a espresiune intru adeveru conveniente impregiurariloru romaniloru din Transilvania ori nu? pentru ca noi cu majoritatea membriloru romani alesi in comitetulu comitatului Albei inferiore avemu dreptu a pretende numai atata, ca vocea nóastra in comitetulu comitatensu astadi se fia respectata de espresiunea vointiei romane intru acestu comitatu. Der’ curge din natur’a omului, ca la toate ocasiunile oportune se nesuiesca a se misca pana candu are viétia. Numai un’a regula imperativa escusata de ratiune ecsiste, care trebue se suspinda in anumite giurstari si miscarea omului singuratecu , adica candu prin actiunea sa miscatoria de repetite ori, in aceleasi impregiurari esperiaza a seceră numai totu daune si desenare. Desconsiderandu trecutulu romaniloru politicu din acestu comitatu, dela 1861 si pana acum, subscrisii amu ascultatu de instinctulu nostru nationale, ca la punerea de amploiati comitatensi si asiediarea basei pentru punerea loru in dilele de eri si alaltaeri se luamu parte activa. Noi ca membrii ai acestui nou comitetu comitatensu, din capulu locului nu amu avutu sperantia de a ne puté realisa vreuna vointia a nóstra, candu adunandu-ne aici, cu ocasiunea cetirei membriloru verificati, amu auditu pucinetatea membriloru nostri virili si alesi din contingentulu intregu alu membriloru de comitetu; prin urmare in considerarea populatiunei romane din acestu comitatu si a representarei ei debile in comitetulu comitatensu, din capulu locului amu fi avutu de deterintia se ne imprastiamu indereptu pre la casele si chiamarile nóastre private. Der’ amu avutu motive rationali, cumca facia cu giurstarea, — ca una potere conducatoria de destinele unui statu, care nu nisuesce a intemeia caii si isvoare, prin cari se poata deveni la cunoscienti’a adeverata a releloru si defecteloru unoru parti constitutive de ale ei, abia poate avea dreptu, ca acele apoi se le si auda pentru a nu le asculta, dela unii individi lipsiti din capulu locului de toata poterea spre a le aduce acele la audiu, cu un’a vointia a loru propria, — dicemu amu avutu motive rationali, cu facia cu acest’a giurstare abnorma, totusi se intramu si noi in activitate la restaurarea magistraturei acestui comitatu, si prin urmare se stamu locu, pentruca: 1. Se ne informamu despre caus’a, pentru care dintr’unu contingentu de 420 membri de comitetu, romanii nu au mai multi decatu abia pre langa 70. Ne a parutu reu de esperienti’a ce amu capetatu-o din acea motivare, care ne da convicţiunea, cumca in acestu comitatu pre langa fatalitatea, cumca legea de municipalitate, ca prin studiu anumitu este escalculata, spre a sufoca intr’adensu tota activitatea romaniloru din acestu comitatu, — cari macaru după date statistice suntu pre mare potere in acesta comitatu facia cu alte poteri, — mai de curandu apusulu comitetu comitateusu, din care romanii inca la an. 1861 s’au retrasu, inca a conlucratu, anumitu in dilele din urma ale vietiei sale, candu a creatu normativele introducerei in vietia a vietiei noua de municipalitate, la acea, ca membrii romani se fia asia pucini, si anumitu prin acea, ca pre representantii comuneloru si pre corporatiunile morali, cari la proxim’a alegere de deputatu dietalu s’au bucuratu de dreptulu de alegere, a stersu arbitrarie din listele alegatoriloru de membrii de comitetu, si au creatu nesce cercuri alegatorie cu greu accesibile si de aceli ce au remasu cu alegatori. 2. Se vedemu si se firmu martori, ca are cercurile asiediate in acestu comitatu, astadi de cercuri decidietoria, reclama s’au nu la ajutoriulu si poterea nóstra, si are vreu s’au nu a pacta cu noi, pentru a intra si a lasa prin ele de intratu cu decisu comitatensu si acea ce voimu noi, nu numai ce voiescu ele? caci fara de acea apoi nu mai are intielesu, ca noi in acestu comitatu se mai facemu vorba in numele romaniloru de aici. Cercurile decidietorie au deterintia morale si responsabilitatea despre faptele bune sau rele din deciderea loru! ,,jiî De esperienti’a ce ni a venitu de aici, ne a parutu reu de un’a parte pentru acea, ca pre cercurile dise le amu esperiatu totu precum au fostu ele, adica de prea egoiste si de pré pucinu respectatorie ale ecsistintiei numerice din acestu comitatu, — dév’ ne a partitu bine de alta parte, si incepe a ne da ceva sperantia pentru venitoriu, ca una partita, ce s’a formatu din membrii de comitetu tienetori de nationalitatea maghiara, si anumitu din majoritatea membriloru alesi din opidulu Aiudu, nu numai ca n’a ignoratu si ecsistiuti’a nostra, dér’ ne a chiamatu chiaru si la aliantia. E dreptu, ca si acelia, si noi nedisciplinati si netari de ajunsu, nu amu potutu se ducemu in deplinire nici aliati acea ce amu staveritu prin pactu. Dér’ si noi si ei numai a ne intari ne poteru, de cumva vomu voi a ne sustiené; ca ce materi’a, ce tende a se trage catra magnetulu nostru, este cea mai ampla; amenduoru sta intru acea, cumca voirnu se introduceinu si in viéti’a municipale a nóastra, pana ce mai ecsista acesta, un’a espresiune fidela a relatiuniloru nóastre sociali si nationali din acestu comitatu. 3. Se vedemu, ca după reclamările cele multe, ca romanii se se las©de politic’a pasivitatei adoptata in Mercurea, cari reclamări, precum stă opiniunea publica dintre romanii acestei tieri, ca din isvoru, venit din cercurile celea mai inalte decidietoria astadi intru sórtea imperiului asia disu a lui St. Stefanu, cari cercuri suntu representate adi mai eschisivu numai din barbati de naționalitate maghiara. a dicemu după acele reclamări multe se vedemu, cumca pre langa intrepunerea activitatei noastre, ce voru se creeaza dóra si cercurile decidietoria astadi in acestu comitatu, representate mai eschisivraente prin barbati tienetori de nationalitate maghiara? dicemu: se creeaza pentru noi romanii? Ne a parutu reu cumca in comisiunea candidatoria numai grati’a comitiale ne a creatu mulu; era insasi comisiunea candidatoria si pentru postulu de vice-comite, si pentru celu de protonotariu, si pentru celu de presiedinte de scaunulu orfanale, a candidatu numai pre unulu si acelasiu individu tienetoriu de natiunea nóstra romana, adica pre d. Bas. Duc’a. Pentru ca la postulu de v.-corpitiatu se nu fia alesu din lips’a poterei nóastre; pentru proto-notariatu, cu persiflatu mai inainte de neaptu, se nu pota reusi; si in urma se se afle de presiedinte la scaunulu orfanale cu 2 asesori si toti ceialalti oficiali neromani; — pana candu la postulu de vicecomito ar’ fi potutu a se candida altulu dintre romani, care s’a insinuatii eschisivmente pentru acestu postu, si a cărui cualificatiune la acea, inca cărau cu greu s’ar poté combate. Dér’ cercurile dise decidietorie au voitu a micsiora valoarea noastra si prin acea, ca se arate la lume ca noi, numai unu individu avemu pentru tote posturile, — fiindu ingrijitu mai inainte ca apoi acestu individu se fia persiflatu cu neaptu la alta ce decatu la postulu de presiedinte alu scaunului orfanale. Dehonestarea nóstra vnse prin faptele cercuriloru decidietorie din acestu comitatu, cari au readusu valorea nóstra intr’atata, catu romanii din comitatulu Albei inferiore se fia representati in gremiu numai prin d. Bas. Duc’a ca presiedinte alu scaunului orf., este necontestabila. Caci pre d. Aronu Prezsa, cu alesu alu 3-le vice-notariu, care postu inca nici nu e sistemisatu, si l’a creatu comitetulu in decurgerea alegeriloru ilegalmente § 46 lege muu.) ni se va concede alu consideră noi din partea nostra de a fi prea mica persona spre a ne representă pre noi in gremiu. Pre d. comite supremu din parte ne lu cunoscemu de unu barbatu cu multu mai scientificu si prudentu, decatu se si presupunemu, ca ilustr. sa nu va sci pré bine, cumca pentru acésta deonestare a nóstra ilustr. sa cu capulu seu nu este noua respundietoriu, este respundietoriu conlocuitoriloru maghiari din acestu comitatu, si este respundietoriu guvernului tierei, carele lu sustiene, pentruca legea (§ 68 din leg. nun.) nu pentru acea a depusu in man’a densului 4 voturi din 7 in comisiunea candidaturia, ca, unde comitetulu cottensu precum s’a spusu mai susu, compusu pre basa abnorma si silita, — in masa, la alegerea membriloru lui in comisiunea candidaturia, n’a corespunsu celoru, ce reclama activitatea romaniloru, anomali’a alegerei aceloru membri, in locu de a-si intrepune pendulu seu, inca mai se o perfecționeze. 4. Se vedemu, ca cum va se conducă ilustr. sa d. comite supremu cursulu alegeriloru, si ce ordine se tiena in agende? Ne a parutu inse reu a esperiu, ca d. corn. supr. §-lui 46 din legea de mun. n’a corespunsu de locu in conducerea pertractariloru dela alegere, pentru ca propunerea dlui br. Splényi, de a se crea unu alu 3-le si a 4-le vice-notariu, n’a fostu depusa la notariatu s’au in altu locu corespundietoriu cu 24 ore mai inainte, spre a poté fi oculata; si totusi a slobozit’o sub decidere. — era propunerea dlui Pavay V. Elek pentru crearea unui postu de alu 2-le vice-comite, data in scrisu in man’a dlui comite supremu inca mai de tempuriu, decatu cu 24 ore mai inainte, totu cu acea ocasiune n’a voi lu a o face de obiectu de pertractare si a pretende deciderea ei; — mai departe nu a fostu nici cu cea mai mica atențiune la acea, ca: a) in pertractări se nu fie parte nici una persoana dintre membrii de comitetu, care este interesata; si b) ca ascultătorii nemembrii se aiba locu desclinitu. Cuventele si cugetele, ce le pronunciamu in acestu actu alu nostru, suntu cu multu mai serioase, decatu se voimu a ne iimite in minuția; dér’ acea nu numai noi amu observatu, cumca in pertractările de alegerile magistraturei sgomotele cele enorme, mai mare parte venieau dela celi interesați din principiulu „vicem pro vice* si dela ascultătorii partisani chiamati, cum se pare, anumitu spre a strigă. Asia cugetamu, ca cele enumerate mai susu, nu suntu cause insuficiente, pentru ca după cele esperiate pana acum, noi acum mai departe, incatu nu amu voi se mai sporimu numerulu oreloru, in cari se asistamu la desonorarea nóastra, se nu luamu nici un’a parte nici in alegerea judiloru cercuali, ce mai resteza, — si nici se cutezamu cu acést’a ocasiune a siedintieloru comitetului se aredicamu vreuna voce intru sprijinirea propunerei insinuate deja, ca limba nóstra romanésca se se dechiare de limba protocolaria in acestu comitatu; caci ne este destulu evidenta caderea in ambele privintie; — ci pentru aceste tempuri se ne imprastiamu de aici si se ne retragemu pre la casele nóastre private. Dér’ declaramu, cumca retragerea nóastra are se tiena numai pana atunci pana candu din membrii presenti ai comitetului, cari voru remané in activitate, se va poté forma una partita cu unu asia programa formulatu, — precum au formulatu spre ecs. pentru ai sei unu programu, corespundietoriu póte cercustariloru de acolo, si partita stanga din comitatulu Pestei, — care se lu poternu accepta si noi, si care partita cu atragerea nóastra catra ea, se poata ave prospectu de a despune de majoritate in comitetulu comitatensu, — si apoi atunci noi de locu vomu pasi era la midiulocu, si ca parte intregitoria a acelei partite, aiba -si raacaru aceasi partita, cu asia numita partita stanga standartulu seu, — vomu conlucra din toate poterile intru realisarea programului acelei partite. Responsabilitatea se diaca apoi pre umerii acelora, cari pre noi cu fidelitatea proverbiale a romanului catra guvernu, ne au silitu a imbraca astfeliu de vestmentu politica. Aiudu la Februariu 1872. — Lapusiiilii Iliig. 20 Febr. 1872. Din raionulu directiunei finantiale de Clusiu, in lun’a lui Februariu 1872. In acestu cercu seu raionu se ignoréza cu totulu limb’a romana in afaceri finantiali, cu care ocasiune are bietulu poporu romanu daune mari, si anume: Cu ocasiunea servitiului din partea