Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)
1872-01-26 / nr. 8
Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. T. a. pe unu anu seu 21/3 galbini mon. sunatoria. Amilii \\\\. Brasiovu 7 Februariu 26 Ianuariu Se prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie " er. Tacs’a timbrata a 30 er. de flacari publicare. Nr. 8. 1872. MONARCHI’A ADSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. Universitate de seien!in in Transilvani’a. II. Amu premisu, Domnulu meu, ca unii omeni nu voiescu se recunoasca nici pana astadi lips’a de asiediamente scientifice mai inalte pentru nationea romaneasca. Era unu tempu, in care eu credeamu ca a voi se demustri asia ceva, ar’ însemna ca voiesci se cari apa in mare. Vediu ca m’amu insielatu. Este rea consolatiune, ca in aceeasi cestiune s’au insielatu si altii, ea inse totu este ceva. Uita-te, ca insusi dn. Matrai ne spune intre altele cu mare sinceritate, ca si intre maghiari suntu destui, cari credu ca ar’ fi unu lucru de nimicu a si mai vorbi despre universitate in Transilvani’a, apoi se vede necesitatu a demustra pe largu, ca dieu Transilvani’a are foarte mare lipsa, nu numai de universitate, ci si de uni politechnica. Cine cunosce limb’a maghiara, se nu -si pregete a citi cartea lui Mátrai intrega si cu atentiune, din mai multe cause. — Intr’aceea Mátrai are in vedere pe toata poporimea Transilvaniei, se intielege inse ca in lim’a prima pe ai sei. Asia dera si noi ne vomu ocupa in urmatoriele mai multu numai cu ai nostrii. Vedica, uita-te, ce ne dicu noue obscurantii: „Ja, das ist ganz was anderes Bauer!“ Romanii nostrii suntu inca „prosti“, pentru ei mai e inca cale foarte lunga pana la universitate. Apoi bene, fia asia cum dicu cucuveicele, prosti se fimu. Dera eu se vedemu, catu au fostu de luminate si intrelepte alte naţiuni si alte popora, pre candu li s’au deschisu universităţi. Se intrebamu si aici istori’a; se premitemu totu acilea, ca cultur’a scientifica inalta nici una-data si nici la unu poporu alu pamentului nu a fostu regula generale, ci totudeun’a numai esceptiune, si inca in cele mai multe casuri esceptiune fórte trista. In Egiptu, in Calde’a, in Persi’a, Indi’a scientiele au fostu in anticitate monopolu alu castei popesci, care facea unu mare secretu din trensele. La elini scientiele n’au fostu de monopolu, ci din contra, ele se comunicau la oameni de orice conditiune; dara cati elini avea templu si midialece materiali, pentru ca se pota petrece cate 5—6, inca si 10 ani in scola peripatetica fundata de Aristoteles, sau in academi’a remasa dela Plato, si asia mai departe. La Romanii antici inca potea invetia carte multa ori-si cine, dara cati facea acesta? Sub ruinele imperiului romanu s’a ingropatu orice scientia, si a inceputu se reinvita abia după vreo siepte sute de ani, era pana atunci a domnitu preste toata Europ’a intunereculu iadului, numai ici-colo mai remasese cate una candela abia licuritoria. Este inse forte interesantu a sei, ca la poporale europene pre candu au inceputu a se destepta, a esi din intunerecu la lumina, acelu inceputu se facea cu fundarea de universităţi. In Itali’a s’au fundatu primele universităţi si s’au inceputu in secolulu alu 13-lea, unele si in alu 12-lea. Astadi Itali’a are 19 universităţi, dintre care 15 se sustienu cu spesele statului. In Spani’a universitatea dela Salamanc’a -si reduce originea sa tocma la an. 1239. Astadi Spani’a are 10 universităţi. In Portugali’a universitatea dela Lisabon’a s’a fostu fundatu in an. 1297. In Franci’a sau Franco- Galli’a siepte universitățisi reducu originea loru tocma in secul, alu 13-lea, 5 in alu 14-lea, după care s’au mai fundatu succesivu alte 10. In Germani’a intrega suntu astadi 19 universități, dintre care cele mai vechi s’au fundatu in alu 14-lea seculu. Asia de ecs. universitatea din Vien’a s’a intemeliatu in an. 1315, cea din Prag’a in 1348, cea din Heidelberg’a 1386, din Coloni’a 1388, Erfurt 1392. Mic’a Elveţia avea pe la an. 1460 universitate in Basili’a, după care ea in tempurile noastresi mai fundu la Bern si la Zürich, unde are si unu politechnicu minunatu. Olandi’a, Angli’a, Sveti’a-Norvegi’a inca au cateva universităţi foarte vechi. Insasi Rusi’a are optu universităţi, dintre care cea mai vechia este de 70 de ani. Acelea suntu la Moscva, Dorpat, Casan, Chorkev, Petropole, Helsingfors, Chievu, Odessa. Inca si in tierile austriace s’a toleratu ca se fia universităţi, de si in comparatiune mai putine la numejudecatu in alte staturi si multu limitate in activitatea loru. Pe langa universităţile dela Prag’a si Vien’a care suntu cele mai vechi, mai este in Gratiu si in Emponiu (Innsbruck), era in tierile polone ale monarchiei la Leopole si la Cracovi’a. Adică cu totulu 6 universităţi. In Ungari’a propria numai cu mare greutati a potutu prinde radecine una singura universitate, si aceea inca numai după cateva încercări desierte ale unoru regi străini, precum au fostu Ludovicu I. de Anjou (francu), imperatulu si regele Sigismundu (germanu), care fundase asia numita academia Istropolitana, apoi regele Mateiu Huniade (romanu), care a fundatu in Bud’a unu institutu numitu Studium generale. Toate acelea incercari au cadiutu, pentruca ungurii nici una-data n’au prea aratatu gustu si zelu pentru scientie. Progresele care s’au facutu la unguri pe terenulu scientificu, suntu in partea cea mai mare producte ale talenteloru străine, ale unoru renegaţi, sau esite dela nisce barbati cari se tragu din nationalitati amestecate, ceea ce se poate comproba cu mulţime de ecsemple. Grecia cea mica are una universitate. Croaţii funciara una mai antieri. Insii turcii au institute superiore de scientie si inca vechi. Numai Transilvania este lipsita de universitate. O va avea si aici elementulu ungurescu. Era celu romanescu se nu o aiba? Pe semne ca nu, ci romaniloru se le ajunga asia numitele popandosii de 6 luni si pedagogii de cate 6 septemani, precum cam era înainte de 1848. Cu catu au fostu mai cultivate alte popoara innainte cu 1—2—3 sute de ani, decatu suntu romanii astadi? Mai toate au fostu multu mai barbare pe atunci, decatu ar’ fi chiaru si turcii dindilele noastre; cu toate acestea, fruntasii poporatoru au recunoscutu necesitatea scóleloru inalte. Asia dara se nu creda cineva, cumva, ca prin infiintiarea de universitate unguresca la Clusiu li se voru astupa gurile romaniloru si ca ei nu voru cauta se aiba universitate, era deuna-camdata academia romanesca separata, propria a loru. După datele statistice culese dela gimnastele transilvane de toate confesiunile pe 5—6 ani din urma, in acelea invetia intre 1700—1800 teneri de naționalitate romanesca, acestia in Transilvani’a. In Banatu, Ungari’a si Bucovin’a trebue se fia celu pucinu inca pe atati studiosi romani, era deschidienduse facultati mai înalte de scientia, numerulu loru va merge totu crescundu, anume voru înainta mai multi pana in clasea suprema, in care se depune asia numitulu ecsamenu de maturitate sau de bacalaureatu, spre a trece apoi la vreuna facultate, pe care o voru avea aici in tiera, in apropiare, in vreuna cetate sau opidu, in care scumpetea nu este asia enorma ca in afara, si unde parentii inca ar’ potu supraveghia mai de aproape portarile loru, pentru ca se nu o patia precum patrescu mai multi cu filii loru tramisi in străinătate, unde toca averile parentesci si uneori chiaru partile cuvenite celoralalti fratiesci, fara ca se invetie ceva, ci aleganduse din unii ca aceia adeverata plaga pentru familia, uneori tocma si pentru natiune. Adeveratu ca dintre unguro-secui invetia pana acum cate 4400—4500 teneri pe la gimnasie, dintre cari ajungu a depune ecsamenu de maturitate cate 180—200, candu din contra, din tenerii romani abia lu depunu cate 50—60. Acesta este unu reu in defavorea romaniloru, elu insesi are medicina sa sigura. Se va schimba situatiunea, si atunci gimnasiele romanesci se voru înmulţi conformu trebuintiei simtite de naţiune, era numerulu scolariloru gimnasiali va cresce neincetatu, si maturitatea voru se o depună in alte proportiuni, multu diferitorie de cele de astadi. Scientiele matematice si naturali in Transilvani’a si Ungari’a suntu acum cu totudeun’a tractate in modu fórte vntregu, din care causa multi teneri trecandu la gimnasia din alte tieri, de regula perdu cate unu anu intregu. Acestu reu inca trebue se se correga in vreunu modu orecare si inca radicale, pentru ca teneriloru ajutati de acelea scientie se li se deschidă cu atatu mai multe cariere in victi’a publica si anume pe terenulu celu forte intensu alu industriei si alu technicei. Mai in scurtu, generatiunile -si voru sparge ele insele cărările. — Organizarea in comitatulu Turdei. In aceste tempuri vitrege, candu poterea bruta sugruma orice espresiune naţionala, credu, ca nu fara interesu de a fi din candu in candu informaţi despre toate miscamentele naţionali, ce se ivescu ici colo. Deci -mi ieau voia a resume pre scurtu activitatea inteligentiei romane din Turd’a si din intregu comitatulu, desvoltata facla cu congregatiunea comitatensa din 22 Ian. a. c. Inteligenti’a romana din Turd’a si giuru pentru a-si asecura celu pucinu a 5-a parte din comitetulu comitatense tienendu in 3 Decembre, o conferintia a alesu mai multe comisiuni, pre carile au insarcinatu a se ingriji, ca la alegerea membriloru comitetului comitatense toti romanii indreptatiti se-si ecserceze dreptulu. Mai departe venindu pre tapetu întrebarea, ca are in privinti’a alegerei membriloru pentru comitetulu comitatense se se pacteze cu vreo partita unguresca? Scriitoriulu acestoru basatu pre esperienti’a de tote dilele, ca de cate ori au pactatu cu ungurii, totudeun’a ne au instelatu, au fostu absolutu in contra oricarei pactari, — majoritatea iise, luandu in considerare periclulu, la care suntemu espusi in privinti’a limbei, de nu voru avu celu pucinu a 5-a parte din comitetu, a fostu pentru compromisu intru atata, incatu acel’a ni s’ar oferi si incatu prin elu nu ar’ suferi demnitatea nationale. Desi, după cum vedeți, amu facutu toate, totusi in intregu comitatulu abia ne au succesu a alege 42 membri pentru comitetulu comitatense. Din aceștia după verificare