Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)
1872-06-03 / nr. 44
Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu, pe 1 arm 10 fl., pe V* 3 A-a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu seu 2*/$ galbini mon. sunatoria. Nr. 44. TUimvJUnEi Anulumi. Se prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 cr. Tacs’a timbrata a 30 cr. de fiacare pu•..•b'ıblicare. Br&siovn 15 3 Iunia 1872. MONARCHIA AUSTRO - UNGARICA. Transilvani’a. Brasiova. (Agenti si emisari) tramisi din Pest’a cutriera tiar’a din nou in crucisiu si curmedisiu, cu ce scopu, este apróape de mintea omului. Intr’aceea din toti pasagerii dela Pestea cati au ajunsu pana la noi in dilele acestea, nici unulu nu a trasu la inceputu asia multu asupra-si atentiunea publica cu dn. Sigismundu Popu, fostu deputatu la dieta, fostu si proprietariu editoriu alu „Concordiei“. In midiuloculu acestoru friguri electorali si alaturea cu alte faime diverse, lumea curiosa voia a se scia scopulu venirei si alu petrecerei dlui S. P. in acestu trenutu. Dsa era cunoscutu pe aici la cei betrani din an. 1848, candu venise cu misiune data de catra ministeriulu Battyáni- Kossuth. Sositu aici Veneri spre Sambata, după petrecere de trei zile a plecatu in 10 Iuniu sér’a, unde, nu e tréb’a nóstra se scimu, si nici la întrebările ce ni se punu din unele parti, nu suntemu in stare de a respunde mai multu, decatu ca lu vediuramu si noi la posta si pe promenada, unde ne spunea ca dsa petrecuse ceva si in Alba Iulia, de acolea in Blasiu 2, in Sibiiu 3 dile, in Fagarasiu 1 */2, apoi ca in fine metropolitii s’au invoitu fratiesce ca se cera congresu nationale romanescu, ca l’au si cerutu, si acum astepta pe fiacare de resolutiunea. De aci incolo dn. S. P. ne întrebă rotundu, ca de ce si cum voimu noi romanii se restornamu artic. XII adusu la diet’a ungurésca in 1867. La acestea i s’a observatu numai atata, ca asemenea cestiuni vitali nu se discuta in preamblare si ca intr’unu pitioru, ba ca ele nu se discuta nici decum, decatu numai in una adunare adeveratu nationale; candu vomu avea asemenea adunare, atunci vomu vorbi asia in catu se fimu auditi de toti locuitorii patriei, era pana atunci oricare alte incercari de a descoperi vointi’a nationale suntu si trebue se fia desierte. Cu toate acestea se mai vorbi mu mane. Unde siedeti ? Se vorbimu. Siedemu strat’a cutare, cas’a cutare. La revedere. Nu ne amu mai revediutu. Atata e totu ce scimu noi insine, era despre cate ni s’au mai spusu de colea pana colea, nu aflamu demnu de a perde unu singuru cuventu. Germanii dicu: Die Gedanken sind zolifrei, ideile si opiniunile oameniloru aparu si dispăru ca si nuorii. Cerce si fiacare fortuna, — pe calea cea onesta. Dintru odata cu venirea dlui S. P. a petrunsu si pe aici una alta sciie, seu daca voiti numai faima, care inca are a face cu cestiunea alegeriloru. Sciie positiva seu faima, noi marturisimu ca aceea ne a suprinsu cu totulu altmintrea decatu a fostu plăcerea revederei dlui S. P. Se spune adica si se sustiene, ca episcopulu dela Lugosiu ar’ fi fostu chiamatu mai deunadi la una persona prea înalta, unde i s’ar fi comisu ca se invite pe metropoliti a conchiama unu congresui nationale cu scopulu bine respiratu de a midiuloci unu condusu in favoarea activitatei electorale si totu odata in favoarea candidatiloru gubernementali. —Gu toata surprinderea nóastra, ne amu disu indata. Acesta nu se poate; acesta trebue se fiatrasi numai una inventiune tendentiosa, alu cărei scopu ar’ fi a ecsercita pressiune catu se pote de mare asupra vointiei romaniloru, a le face si la morale neasemenatu mai mare, decatu a fostu cea încercata in Iuliu 1863 in conferinti’a privata ce s’a trenutu la cornitele Crenneville mai inainte de a intra dieta in desbaterea adresei sale, mai mare inca si decatu cea din Augustu alu aceluiasi anu, candu cestiunea intrarei in senatulu imperiale se puse la ordinea dilei ca din chiaru seninu si se vota cu asaltu, calcanduse legea si pracsea prin delaturarea celorulalte propositiuni regesei, care in rescriptu sta înaintea propositiunei despre senatulu imp. Seu ca dera si astadi ne aflamu inca totu numai in fictiune constitutionale? Nu mai dice ba. Unde ministeriulu are „mana libera“ data prin dieta, prin fortia, de a face si a derege orice va afla elu cu cale, in acea tiera totulu este esceptiune, totulu discretiune. Si cu toate acestea, noi totu nu potemu da crediementu susu atinsei faime. Candu ar’ fi vorb’a numai de vreunu ministru si inca ministru ca pe la noi, atunci — altu-ceva, dara mai departe, mai susu nu ne este permisu a crede. De aceea dicemu acelora, carii suntu de aceleasi opiniuni si credintie politice de care suntemu si noi, ca se nu sufere a fi sedusi de manopere care potu se fia numai fetii fantasiei agentiloru provocatori si ai emisariloru de rea credentia. — — — Pe la noi ploua cu de 3 septemani pe atata, pe catu fusese mai inainte seceta mare. Pretiurile cerealieloru se mai tienu inca fórte susu. Graulu celu mai frumosu galet’a de Ardélu (circa 130 pundi de Vien’a) pana la 12 fi., porumbulu 6 si mai bine; carnea inca s’a mai scumpitu, presto totu scumpete mare. — Privitoriu la caus’u nationale romana transilvana. „Der Osten“ primi din Pest’a si publică, in Nr. 23 din 9 Iuniu aceste impartesiri: „Regimulu prin midiulocirea ambiloru metropolis Siaguna si Vancea a facutu cunoscute conditiunile, pe langa cari ar’ potu se urmeze una intielegere. Aceste suntu: 1. Neconditionat’a recunóscere a situatiunei create prin art. de lege din anulu 1867 (invoiel’a cu Austria. R.). 2. Impartesirea la alegerile dietali in favoarea candidatiloru regimelui. Prin acesta romanii cr’ voru intra in deplin’a gratia a monarchului si a regimelui. Intr’aceea nu se crede, ca metropolitii voru avè curagiulu, a-si espune popularitatea, si a propune spre primire aceste conditiuni in vreo conferintia sau adunare nationale.“ Ce va fi adeverut din acesta impartesire, publicata din cuventu in cuventu se poate lesne prevede; inse una nu o intielegemu, adica nu intregemu, prin ce fapta criminale sau de infidelitate ar’ fi meritatu vreodată romanii transilvani, ca se perda grati’a monarchului, care nu póate fi atatu de nedreptu, ca pentru unu poporu se fia tata, ori pentru altulu vitregu, se o perdia asia, incatu numai dela primirea aceloru conditiuni se poata depende recastigarea gratiei si in Ardealu; grati’a regimelui m. facia cu naţiunea romana nu s’a perdutu nici decatu, pentru ca ceea ce n’ai avutu nu poţi perde, apoi națiunile voru a ave drepturile sale cuvenite si răpite, dér’ nu gratia, care e simbolulu si conditiunea servitutei, si prin care au fostu si voru remane toti fii gratiei servi galbini de grasi ai gratiosiloru. Pe noi nu ne pre dóré capulu de asemeni conditiuni, cace noi venamu in cadrulu statului garantarea vietiei nóstre nationale politice, in autonomia Transilvania, e inse alta întrebare: daca dela dualisti, cari carnescu legile in folosulu seu eschisivu' si vorbescu numai de gratia pentru romani, se poate spera altu ceva, decatu tocma numai o portiune de gratia, de care popoarele cu viatia in asa si cu consciintia de drepturile neprescriptibile politice nationali in peptu, se rosinoza, si nu potu face trafica atatu de abnorma: se-si ceda drepturile, in pretiu de gratia, fara a se inmormenta politicesce ?! Invoial’a drepta, dar’ nu grati’a ne va ferici nici pe noi nici pe voi! — Gratia se cera proditorii, rebelii, asasinii si banditii dela Segedinu, noi cu pitiorulu in pragu pretendemu ce e alu nostru. — Program'asasiloru, desbatuta in conferinti’a din Mediasiu fh primita de base la solidaritatea intregei natiuni facia cu alegerile si cu tienut’a deputatiloru, ce se voru alege la dieta, inca e destulu de cercumspectu compusa, eas consta din 3 parti: I. Pusetiunea in victi’a de statu, la care partecipa prin deputati in dieta, a caroru principia neclatite voru fi, nedivisibilitatea monarchiei austro-ungarice sub domnirea dinastiei habsburgice, precum si nedivisibilitatea tieriloru coroanei ungarice si principiu representantii comune si a apararei acestei monarchii in afara, or’ in launtrulu principiulu regimelui constitutionale alu tuturoru partiloru ei. 2. Recunosce invoiala din 1867, cu respingerea opumnatoriloru ei. 3. Totu ce se cere la formarea progresiva a statului ung. intr’uuu statu cu dreptu se i se conceda; conditiunile ecsistintiei lui, condu. de o buna legislatiune, de unu regimu onorificu si patericu, justiţia drepta, administraţia ordinară se nu i se denege, de catra deputaţii sasi. Totuşi idea de statu, unitatea si ecsistentia statului se nu escedeze spre a apasa alte teritorie de viatia indreptatita spre a le esploata in favoarea unor scopuri unilaterali, ale unei partite, a unei naţiuni, coteria, casta favorita, trenutu ori orasiu. 4. Egalitate de drepturi confesionali deplin’a. 5. Limb’a statului ca atare are îndreptățirea sa, dar’ prin legea de nationalitati din 1868 s'a calcatu preste mesur’a drepta cu limb’a maghiara, asia revisiunea acelei legi. 6. La reorganisarea ambeloru camere privilegiale unoru caste se nu impedece principiulu egalitatei individuali, cu denegarea dreptului unoru clase (orasiani), totusi punctulu gravitatei statului se nu se asiedia intre masele nemature (adica democratismu numai orasianu, dar’ sateanu nul). 7. Reforma sistemului de contributiune, care se nu se mai maresca, pretulu sarei se se scadia si fontanele de noue venite industriali se se totu deschidia, sarcinele inse se se impartiasca dreptu, se se înainteze desvoltarea industriei patriotice, prin scutirea averiloru instituteloru de cultura, si a reuniunile si corporatiuniloru economice de timbru, contributiune, regularea precupetiei, banca, imbunatatirea comunicatiunei prin caii