Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)

1872-08-02 / nr. 60

Gazet’a esc de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe '/î 3 A- a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu seu 273 galbini mon. sunatoria. Nr. 60. Anula XXXI. Se prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 cr. Tacs’a timbrata a 30 cr. de fiacara pu­­n.re. Brasiov, 142 Augustu 1872. MONARCHIC AUSTRO-UNGARIC A. Transilvani’a. Adunarea generate a Asociatiunei trans. romane inSebesiu, 5 si 6 Augustu 1872. Ca întregire si continuare la cele impartesite in Nr. tr. in frunte, din alta pana referitoriu aflamu, ca presiedintele Asociatiunei fu intempinatu de po­­poru, betrani si teneri călări si pedestri, cu flamure naţionali, si la sosire cu „Desteptate romane“, a­­companiatu de banda musicale intre salutari entu­­siastice de: Se traiesca! si incungiurandulu bine­­ventara lu cu cele mai viue espresiuni de iubire si stima, er’ resalutulu si dulcea conversare cu des­cendenta parintesca a rapitu animele numerosului concursu si din inteligenti’a natiunei romane. La sied. I mai adaugemu, ca de secretari la adunare se alesera dd. I. M. Moldovanu, Augustinu Horsia si Claudiu Vladu; or’ după discursu la pro­punerea presiedintelui se alesera cu aclamatiune membrii comisiuniloru consuratorie, conscriitorie de noi membri, bugetarie si pentru moțiuni, toate cate de 5 membri. Secretariulu alu Il-le alu Asociatiunei repor­­taza despre activitatea comitetului Asoc. 1861/2 — din care se vede, ca comitetulu Asoc. a corespunsu indeplinu datorintiei sale si a facutu tóte, cate s’au potutu face in interesuri si spre onóarea Asociatiunei. Se traiasca! Din reportulu cassariului pe scurtu atata, ca fondulu Asoc. trans. adi este: 57.077 fl. 77 cr., fondulu academiei romane 7583 fl. 82 cr. De oara­ce fostul bibliotecariu alu Asoc. a re­­pausatu, in loculu seu refereaza secr. alu II, or’ a­­dunarea alege pe venitoriu de bibliotecariu pre dlu I. Cretiu. Toate aceste se predau apoi comisiuniloru re­spective. Siedinti’a prima după discursuri d. prof. Ste­fan­u Iosifu se sfini la 3 ore. După siedintia urmă unu stralucitu banchetu in gradin’a otelului dela „Leu“. Intre toaste mai însemnate sunt alu presiedintelui pentru Mai. Sa, care fu urmatu de vivate, ce nu mai vrea se în­cete, ceea ce dovedi netiermurit’a aderintia si iubire catra Mai. si preanalt’a dinastia; alu d. Hodosiu pentru limb’a romana; apoi alu.diurnalistului m. Be­­kessi, care si arată dorinti’a de cultura si libertate mai moderata­ si cucernica (?) si toasta apoi pentru dame. — Siedinti’a a Il-a in 6 Aug. inca fu cerce­tata de unu publicu numerosu, si din secsuri fru­­mosu. — Deschidiendu presiedintele siedinti’a si verificanduse prot. sied, de eri — se dede cetire la doue telegrame, un’a dela Betleanu, in care se in­vită adunarea generala pe veritoriu la Regina si alta dela Dev’a cu asemene invitare. Se urca pro tribuna dlu Mihaltianu referintele comisiunei censuratorie, si ne spune, ca comisiunea a aflatu tóte in ordinea cea mai buna, — deci face propunerea, că comitetulu se fia absolvitu. Se pri­­mesce unani­mu. La reportulu referintelui comis, bugetarie, dlui Dr. I. Mihali, se încinge o desbatere mai intere­santa la unele puncte si se inchia cu cea mai buna intielegere. Pentru remuneratiuni, stipendia s. a. se primi in bugetu sum­a de 4500 fl. u. a. pe anulu viitoriu. Asemene se primescu si referatele celoralalte comisiuni. Finindu aceste, adunarea trece la ale­gerea presied. sectiunei istorice, de ora­ce I. M­u­n­­t­e­a­n­u a repausatu. Se alege cu unanimitate Georgiu Baritiu. In fine adunarea decide tienerea adunarei ge­nerale in veritoriu la Dev’a pe lunea prima din Aug. 1873. Se mai alege o comisiune pentru verificarea protocolului de adi. — apoi după cuventulu de despărţire alu presiedintelui si alu dlui protopopu I. Tipeiu intre stringed de mana, ne despartimu — pana la revedere in Dev’a! — (La fond. Asoc. au incursu 931 fl. La alu academiei 268 fl.) Inca cateva cuvinte? Preste totu adunarea dela Sebesiu a fostu un’a din cele mai interesante — de­si n’au partecipatu multi, mai alesu din giuru — ca­ci numerulu ce­­loru din depărtare a intrecutu pre alu celoru de a­­prope. Tinerimea inca a fostu cam slabu repre­­sentata. Precum observaramu damele romane se intereseza mai multu decatu tinerii romani de in­­naintarea si redicarea splendoarei Asociatiunei, — ca­ ce ele formara o frumoasa cununa la adunarea de estu tempu. — Celelalte tóte multiumira pre oaspeti. De ceriuri, ca Asociatiunea nóastra si in veritoriu se infloresca si se prospereze, or’ cei ce o conducu cu atata zelu se ni ii tiena Ddieu la multi anii La revedere in Dev’a! — C­uventulu de deschidere alu Escelentiei Sale dlui presiedinte alu Asociatiunei LADISLAU BASILIU POPP, cetitu cu ocasiunea adunarei generale dela Sebesiu, tienute in 5—6 Augustu 1872. Strălucită adunare! Me semttu fericitu, dolloru, candu a patr’a óra amu onare a cuprinde scaunulu presidiale spre a con­duce afacerile adunarei gen. a Asoc. pentru litera­­tur’a romana si cultur’a poporului romanu! Multu amu regretatu dd., ca in anulu trecutu nu -mi a iertatu starea sanetatei se potu lua parte la adu­narea gen. din Fagarasiu, prim’a óra cu presiedinte realesu; dér’ de trei ori me semtiu fericitu astadi, candu amu ocasiune a me convinge, ca din partea p. o. membrii ai Asoc. trans. intruniti aici in par­tile meridionali ale patriei cu aceleasi simtieminte de simpatia si bucuria sum intempinatu, cu cari m’au intempinatu fratii nostri membri ai Asociatiunei din partile patriei nordice in anulu 1870 realegandu-me de presiedinte alu Asociatiunei! Me semtiu pre ferice dd., candu vediu catu de tare s’a latitu si s’a intaritu simpati’a catra insti­­tutulu, a cărui representante sum, catra Asociatiunea trans. etc. — nu numai la barbatii natiunei nó­­stre, ci si la secsul celu frumosu! pentruca ce in­­semnéza alfa dd.! cunun’a acést’a frumósa de dame romane, cari ne infrumsetiadia adunarea nóstra si ei redica splendoarea ei prin preplacut’a si simpa­­tic’a loru presentia, decatu ca damele romane inca se intereséza de progresarea Asociatiunei nóstre, de promovarea scopuriloru ei, — ele suntu demnele urmatorie ale femeiei romane, ele acurgu acolo unde, unde suntu barbatii, fraţii si părinţii loru intruniti spre înaintarea scopuriloru publice; ubi tu Cajus ibi ego Caja! Damele romane­­si implinescu cu scumpetate oblegamintele impuse secsului loru in pregiurulu ca­sei si a familiei, inse nu -si uita nici de afacerile publice, ci acurgu spre a ne anima pre noi bar­batii, si spre a redica splendorea si valoarea lucra­­riloru nóstre prin presenti’a loru! Se nu créda cineva, ca numai curiositatea a adusu pre damele nóstre la acestu locu, nu doi­, de siguru nu, ci simpati’a si iubirea cu care im­­braciosiasa densele întreprinderile noastre salutari, — si acéstea ne da garantia, ca Asociatiunea noastra va prospera. Diece ani s’au implenitu doi. in 5 Novembre 1861, de candu s’a constituitu Asociatiunea noastra, — unu siru de ani destulu de frumosu pentru ca din cele ce s’au petrecutu in acei ani se ne pu­­temu face o icona chiara atatu despre trecutulu, catu si despre venitoriulu Asociatiunei nóstre! De si cu ocasiunea adunariloru gen, in totu anulu s’a facutu reportu preste cele ce s’au petre­cutu in decursulu flăcărui anu — de si tote aceste reporte se afla tipărite mai antai in actele adunariloru gen. — or’ dela inte­­meiarea fetei Asoc. in „Transilvani’a“, prin urmare ori si cine ar’ dori a cunósce progresulu si resul­­tatele Asociasiunei nóastre in decursulu acestoru 10 ani si mai bine, ar’ pute­ o face acest’a cetindu protocóalele adunariloru gen. si a siedintieloru comi­tetului Asociatiunei! totusi fiinduca, — precum s’au esprimatu unii membri ai Asociatiunei in adunarea gen. dela Alb’a Iulia si in cea dela Fagarasiu — acele protocóale, resp. fat’a Asociatiunei, in care se afla tipărite a­­cele protocóale, durere! nu se pre citescu, de o parte, era de alta pentru ca din o asia massa de protocóale totusi ar’ fi greu, si ar’ costa multa oste­­néala — la care pucini voru avea voia a se supune — ar’ costa multa ostenéala din a-si scoate din ele o icoana chiara a resultateloru produse prin Asocia­tiunea noastra intru promovarea scopuriloru, cari si li a propusu, — credu ca nu voiu întreprinde lu­cru superfluu, nici voiu abusu de patienti’a strălu­citei adunari gen., déca pre scurtu, asia dicundu in summis apicibus, voiu enum­era si descrie resul­­tatele Asociatiunei nóstre in decursulu celoru 10 ani, adica dela constituirea ei in 4 Nov. 1861 pana in Octobre 1871. A fostu dd.­ o idea foarte fericita si salutaria a intemeia Asociatiunea pentru lit. si cult. pop. rom. si barbatii, cari ne au desteptatu, cari au a­­lergatu si esoperatu infiintiarea acestei Asociatiuni­­si au facutu merite nestergibile pentru naţiune! Ca icon’a, ce amu se vi o presentezu doi. de­spre activitatea Asociatiunei, se fia mai chiara, voiu se atingu înainte de toate partea finantiaria, care e fundamentulu edificiului, ce -si a propusu Asocia­tiunea a lu redica­t, voiu trece apoi la dispuse­­tiunile si mesurile ce a luatu Asociatiunea intru promovarea scopuriloru ei, si in fine voiu enumera productele literarie ca eflucsu alu activitatei membri­­loru Asociatiunei! Cu cata simpatia si zelu a fostu imbraciosiata Asociatiunea de catra inteligenti’a romana se pote vedea de acolo, ca indata la constituirea Asocia­tiunei, in 5 Nov. 1861, intr’o dî s’au subscrisu si adunar o suma respectabile de 7040 fl. v. a.

Next