Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)
1872-08-02 / nr. 60
Gazet’a esc de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe '/î 3 A- a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu seu 273 galbini mon. sunatoria. Nr. 60. Anula XXXI. Se prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 cr. Tacs’a timbrata a 30 cr. de fiacara pun.re. Brasiov, 142 Augustu 1872. MONARCHIC AUSTRO-UNGARIC A. Transilvani’a. Adunarea generate a Asociatiunei trans. romane inSebesiu, 5 si 6 Augustu 1872. Ca întregire si continuare la cele impartesite in Nr. tr. in frunte, din alta pana referitoriu aflamu, ca presiedintele Asociatiunei fu intempinatu de poporu, betrani si teneri călări si pedestri, cu flamure naţionali, si la sosire cu „Desteptate romane“, acompaniatu de banda musicale intre salutari entusiastice de: Se traiesca! si incungiurandulu bineventara lu cu cele mai viue espresiuni de iubire si stima, er’ resalutulu si dulcea conversare cu descendenta parintesca a rapitu animele numerosului concursu si din inteligenti’a natiunei romane. La sied. I mai adaugemu, ca de secretari la adunare se alesera dd. I. M. Moldovanu, Augustinu Horsia si Claudiu Vladu; or’ după discursu la propunerea presiedintelui se alesera cu aclamatiune membrii comisiuniloru consuratorie, conscriitorie de noi membri, bugetarie si pentru moțiuni, toate cate de 5 membri. Secretariulu alu Il-le alu Asociatiunei reportaza despre activitatea comitetului Asoc. 1861/2 — din care se vede, ca comitetulu Asoc. a corespunsu indeplinu datorintiei sale si a facutu tóte, cate s’au potutu face in interesuri si spre onóarea Asociatiunei. Se traiasca! Din reportulu cassariului pe scurtu atata, ca fondulu Asoc. trans. adi este: 57.077 fl. 77 cr., fondulu academiei romane 7583 fl. 82 cr. De oarace fostul bibliotecariu alu Asoc. a repausatu, in loculu seu refereaza secr. alu II, or’ adunarea alege pe venitoriu de bibliotecariu pre dlu I. Cretiu. Toate aceste se predau apoi comisiuniloru respective. Siedinti’a prima după discursuri d. prof. Stefanu Iosifu se sfini la 3 ore. După siedintia urmă unu stralucitu banchetu in gradin’a otelului dela „Leu“. Intre toaste mai însemnate sunt alu presiedintelui pentru Mai. Sa, care fu urmatu de vivate, ce nu mai vrea se încete, ceea ce dovedi netiermurit’a aderintia si iubire catra Mai. si preanalt’a dinastia; alu d. Hodosiu pentru limb’a romana; apoi alu.diurnalistului m. Bekessi, care si arată dorinti’a de cultura si libertate mai moderata si cucernica (?) si toasta apoi pentru dame. — Siedinti’a a Il-a in 6 Aug. inca fu cercetata de unu publicu numerosu, si din secsuri frumosu. — Deschidiendu presiedintele siedinti’a si verificanduse prot. sied, de eri — se dede cetire la doue telegrame, un’a dela Betleanu, in care se invită adunarea generala pe veritoriu la Regina si alta dela Dev’a cu asemene invitare. Se urca pro tribuna dlu Mihaltianu referintele comisiunei censuratorie, si ne spune, ca comisiunea a aflatu tóte in ordinea cea mai buna, — deci face propunerea, că comitetulu se fia absolvitu. Se primesce unanimu. La reportulu referintelui comis, bugetarie, dlui Dr. I. Mihali, se încinge o desbatere mai interesanta la unele puncte si se inchia cu cea mai buna intielegere. Pentru remuneratiuni, stipendia s. a. se primi in bugetu suma de 4500 fl. u. a. pe anulu viitoriu. Asemene se primescu si referatele celoralalte comisiuni. Finindu aceste, adunarea trece la alegerea presied. sectiunei istorice, de orace I. Munteanu a repausatu. Se alege cu unanimitate Georgiu Baritiu. In fine adunarea decide tienerea adunarei generale in veritoriu la Dev’a pe lunea prima din Aug. 1873. Se mai alege o comisiune pentru verificarea protocolului de adi. — apoi după cuventulu de despărţire alu presiedintelui si alu dlui protopopu I. Tipeiu intre stringed de mana, ne despartimu — pana la revedere in Dev’a! — (La fond. Asoc. au incursu 931 fl. La alu academiei 268 fl.) Inca cateva cuvinte? Preste totu adunarea dela Sebesiu a fostu un’a din cele mai interesante — desi n’au partecipatu multi, mai alesu din giuru — caci numerulu celoru din depărtare a intrecutu pre alu celoru de aprope. Tinerimea inca a fostu cam slabu representata. Precum observaramu damele romane se intereseza mai multu decatu tinerii romani de innaintarea si redicarea splendoarei Asociatiunei, — ca ce ele formara o frumoasa cununa la adunarea de estu tempu. — Celelalte tóte multiumira pre oaspeti. De ceriuri, ca Asociatiunea nóastra si in veritoriu se infloresca si se prospereze, or’ cei ce o conducu cu atata zelu se ni ii tiena Ddieu la multi anii La revedere in Dev’a! — Cuventulu de deschidere alu Escelentiei Sale dlui presiedinte alu Asociatiunei LADISLAU BASILIU POPP, cetitu cu ocasiunea adunarei generale dela Sebesiu, tienute in 5—6 Augustu 1872. Strălucită adunare! Me semttu fericitu, dolloru, candu a patr’a óra amu onare a cuprinde scaunulu presidiale spre a conduce afacerile adunarei gen. a Asoc. pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu! Multu amu regretatu dd., ca in anulu trecutu nu -mi a iertatu starea sanetatei se potu lua parte la adunarea gen. din Fagarasiu, prim’a óra cu presiedinte realesu; dér’ de trei ori me semtiu fericitu astadi, candu amu ocasiune a me convinge, ca din partea p. o. membrii ai Asoc. trans. intruniti aici in partile meridionali ale patriei cu aceleasi simtieminte de simpatia si bucuria sum intempinatu, cu cari m’au intempinatu fratii nostri membri ai Asociatiunei din partile patriei nordice in anulu 1870 realegandu-me de presiedinte alu Asociatiunei! Me semtiu pre ferice dd., candu vediu catu de tare s’a latitu si s’a intaritu simpati’a catra institutulu, a cărui representante sum, catra Asociatiunea trans. etc. — nu numai la barbatii natiunei nóstre, ci si la secsul celu frumosu! pentruca ce insemnéza alfa dd.! cunun’a acést’a frumósa de dame romane, cari ne infrumsetiadia adunarea nóstra si ei redica splendoarea ei prin preplacut’a si simpatic’a loru presentia, decatu ca damele romane inca se intereséza de progresarea Asociatiunei nóstre, de promovarea scopuriloru ei, — ele suntu demnele urmatorie ale femeiei romane, ele acurgu acolo unde, unde suntu barbatii, fraţii si părinţii loru intruniti spre înaintarea scopuriloru publice; ubi tu Cajus ibi ego Caja! Damele romanesi implinescu cu scumpetate oblegamintele impuse secsului loru in pregiurulu casei si a familiei, inse nu -si uita nici de afacerile publice, ci acurgu spre a ne anima pre noi barbatii, si spre a redica splendorea si valoarea lucrariloru nóstre prin presenti’a loru! Se nu créda cineva, ca numai curiositatea a adusu pre damele nóstre la acestu locu, nu doi, de siguru nu, ci simpati’a si iubirea cu care imbraciosiasa densele întreprinderile noastre salutari, — si acéstea ne da garantia, ca Asociatiunea noastra va prospera. Diece ani s’au implenitu doi. in 5 Novembre 1861, de candu s’a constituitu Asociatiunea noastra, — unu siru de ani destulu de frumosu pentru ca din cele ce s’au petrecutu in acei ani se ne putemu face o icona chiara atatu despre trecutulu, catu si despre venitoriulu Asociatiunei nóstre! De si cu ocasiunea adunariloru gen, in totu anulu s’a facutu reportu preste cele ce s’au petrecutu in decursulu flăcărui anu — de si tote aceste reporte se afla tipărite mai antai in actele adunariloru gen. — or’ dela intemeiarea fetei Asoc. in „Transilvani’a“, prin urmare ori si cine ar’ dori a cunósce progresulu si resultatele Asociasiunei nóastre in decursulu acestoru 10 ani si mai bine, ar’ pute o face acest’a cetindu protocóalele adunariloru gen. si a siedintieloru comitetului Asociatiunei! totusi fiinduca, — precum s’au esprimatu unii membri ai Asociatiunei in adunarea gen. dela Alb’a Iulia si in cea dela Fagarasiu — acele protocóale, resp. fat’a Asociatiunei, in care se afla tipărite acele protocóale, durere! nu se pre citescu, de o parte, era de alta pentru ca din o asia massa de protocóale totusi ar’ fi greu, si ar’ costa multa ostenéala — la care pucini voru avea voia a se supune — ar’ costa multa ostenéala din a-si scoate din ele o icoana chiara a resultateloru produse prin Asociatiunea noastra intru promovarea scopuriloru, cari si li a propusu, — credu ca nu voiu întreprinde lucru superfluu, nici voiu abusu de patienti’a strălucitei adunari gen., déca pre scurtu, asia dicundu in summis apicibus, voiu enumera si descrie resultatele Asociatiunei nóstre in decursulu celoru 10 ani, adica dela constituirea ei in 4 Nov. 1861 pana in Octobre 1871. A fostu dd. o idea foarte fericita si salutaria a intemeia Asociatiunea pentru lit. si cult. pop. rom. si barbatii, cari ne au desteptatu, cari au alergatu si esoperatu infiintiarea acestei Asociatiunisi au facutu merite nestergibile pentru naţiune! Ca icon’a, ce amu se vi o presentezu doi. despre activitatea Asociatiunei, se fia mai chiara, voiu se atingu înainte de toate partea finantiaria, care e fundamentulu edificiului, ce -si a propusu Asociatiunea a lu redicat, voiu trece apoi la dispusetiunile si mesurile ce a luatu Asociatiunea intru promovarea scopuriloru ei, si in fine voiu enumera productele literarie ca eflucsu alu activitatei membriloru Asociatiunei! Cu cata simpatia si zelu a fostu imbraciosiata Asociatiunea de catra inteligenti’a romana se pote vedea de acolo, ca indata la constituirea Asociatiunei, in 5 Nov. 1861, intr’o dî s’au subscrisu si adunar o suma respectabile de 7040 fl. v. a.