Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)
1872-10-18 / nr. 81
Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai a, candu concedii ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 ani 10 fl., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu seu 21/3 galbini mon. sunatoria. Amnin Se prenumera la postele c. si r si pe la DD. corespondenti. — Pentru sc 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de 1 m are publicare. Nr. 81. Brasiovu 3018 Octobre 1872. MONARCHIE AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. Brasiovu 28 Oct. 1872. Tragemu atentiunea romaniloru la urmatori’a provocare ce taia in faculu celu mai neaperatu de lipsa si poporului nostru. Scól’a pentru meserie si se infiintiasa in Brasiovu. Sau denumitu totu personalulu diregerii si alu ingrijirei de ea, intru care inse nu vedemu neci unu romanu, deacea ne si miramu, ca ne aflamu invitaţi a reproduce provocarea respectiva. O facemu inse spre a trage atenţiunea la instiintiele cele încordate catra cultura: „Provocare. Catra meseriasii din Brasiovu. In 3 Noembre a. c. se voru deschide ambele classe pregatitorie si primulu cursu alu scólei de industria in cercandariulu Brasiovului si deodata se va include scóla de dumineca sustienuta pana acum de reuniunea industriaria. Problem’a scólei industriarie se poate lua dintrei puncturi de vedere: 1. Ca se se conserve cunoscientiele teneriloru castigate in scól’a poporale si respective in scól’a reale, prin urmare se se exercite, se se aplice si după potentia se se estenda. E vorb’a, a astupa lacunele aflate, a versa lumina in cele neprecepute si unde numai se pute a deschide perceperi noue si mai fundamentali. 2. Scopulu principale alu acestei scele e ajutorarea invetiaceiloru meseriasi in chiamarea loru. Din campulu cunoscientieloru de lipsa in speciale se primesca ceea, ce le vine mai indemana spre a-si invatia si ecsecuta bine meseri’a sa: desemna, fisica si chemia si aplicarea loru in technologia. Scol’a de industria se fia der’ adiutricea teoretica a măiestrului si catu e posibile se latieasca instruire invatia cerului la chiamarea sa prin cunoscientiele scientifice, punendulu pe temelia tare. 3. Scopulu acestei scele e in fine a destepta pofta si iubirea la activitatea spiritului si a îndemna la cultivare ulterioara de sene si a sustiene o viatia in ei pentruca aplicarea la scientia si arte, la reala si frumosu, se se excultive si intaresca. După tempu prim’a problema trebue se preceda, după cerinti’a de tempu a dou’a trebue se prevaleze, or’ catu pentru însemnătate cea din urma —e resultatulu celu mai bunu alu culturii scolari. — Una scóla in sensulu si spiritulu acesta vre si trebue se fia scól’a nostra industrialia. La cercetarea ei suntu deopotrivă indreptatiti toti inveti aceii de meseria fara privire la nationalitate si confessiune, pe catu possedu pregătirea receruta. Cei intrati suntu oblegati a cercetă, scól’a regulatu. Pentru intrare in prim’a classe a scólei pregatitorie e deajunsu pregătirea primitiva in scólele poporali, cum le prescrie statulu. (Dar’ limb’a ?! R.) Elevii absoluti de scóal’a reale inf. scu carii la «examenu dovedescu acelesi cunoscientie, potu indata intra in scóal’a anumita industriaria (classa III.) Banii de scoala, didactrulu, e 4 fl. pentru pamentenii din cercurile cele 11 istorice ale sasimei, ^r’ pentru pamentenii din afara de sasime 8 fl., pentru pauperii din Brasiovu inse diligenti platesce didactru cass’a orasiului. Se depune in rate treilunarie cate 1 resp. 2 fl. înainte la Directorulu. Părinții, tutorii si maiștri, cari voru a li se primi fii, clienții sau inveti aceii in scóala sub conditiunile de susu se provoca, cu duminica in 27 Oct. a. c. înainte de am. dela 10—12 ore, si in dilele urmatorie pana la deschiderea scólei meseriasie, ser’a dela 6—7 ore in cass’a de lectura a reuniunei industriale (strat’a caldarariloru nr. 518), se se insinue cu elevii la directoru, se le producă testimoniele despre cercetaturu scólei pana acum si se depună prim’a rata din didactru. Meseriasiloru nostri prin midiulecele oferite de catra inel, universitate sasesca si comun a Brasiovuvului destulu de marinimoase spre redicarea si sustienerea acestei scele, li se deschide multu favorabilea occasiune a-si arma eredit chiamarii sale cu cele mai bune arme pentru lupta, ce le sta innainte cu finirea calei ferrate, frunte cu industri’a apusului departe propasita. Legea statului, ordinea industriei (Art. de lege VIII din 1872 § 42 c.) ii mai deobliga apiiatu a -si siliinveti aceii la cercetarea scelei industrialie. Macaru de s’ar folosi părinții, tutorii si maiștrii de timpu si de occasiune, timpulu nici odata nu se va mai repara, ocasiune mai favorabile cu greu se va da vreodată. Brasiovu in 25 Octobre (1872) Comissiunea industriale Dr. Trauschenfels Presiedentele.“ E in adeveru favore pentru plass’a meseriasiloru, dar si a poporului, care nu are pamentu se se sustiena, redicarea de scóala ca acesta, pentru a se perfectiona in meserie; inse daca limb’a institutiunii e numai german’a si in scólele poporali romane nu se poate invatia nicairea germanesce, nime nu poate trage folosut din ea decatu or’ numai sasii. Asia aici sasii, colo maghiarii -si făcu scoale in limb’a loru din averi comune si romanulu se remana astfelin bataia de jocu ?! Partea de avere comuna a proportiunea sarcineloru se se de romanului, ca se-si inlesneasca si elu asemene cultur’a in limb’a lui, atunci va fi justiția, nu cum dice Palacky după. S. Aug. „Remota justitia, quid sunt regna, nisi magna latrodnia.* — Rape (Cohalmu) 26 Oct. 1872. Credu Die Redactore ca, atatu D.Vostra catu si publiculu cetitoriu intregu va fi curiosu a sei ce s’a intemplatu cu bravulu preutu romanu Popescu de aci in urm’a actului seu oficiosu din nr. 78 alu Gazetei de sub titlulu: „asia se faca toti preutii“! Pentru aceea m’am decisu a se informă pana la fine totu ce va urma in acest’a causa. — După ce amentitulu preutu a respinsu blanchetulu maghiarogermanu precum si comitiv’ai, — asia antisti’a opidana scrise oficiolatului, si acestea provoca de nou pre paroculu P. ca in terminu de 3 dile se pregatesca acelu blanchetu tramesu a dou’a óra de catra oficiolatu; apoi ce a mai urmatu lasu se vorbesca alu doile actu urmatoriu alu parocului P. „Nr. 33 1872. Prea onoratu oficiolatu scaunale! După ce subscrisulu primitu scrisorea Prea on. oficiolatu scaunale cu Nr. 2628, data in 21 Oct. a. c. si neprecependu-o, fiendu in limb’a germana, ma nepotendu-o neci ceti din causa, ca e scrisa fórte reu, — asia a trebuitu se me ducu pre strade, ca se aflu pre ceneva se lu rogu s’o cetesca si se-mi esplice cuprensulu ei, si de si o am dat’o unui germanu s’o cetésca, chiar’ si acel’a nu poth a o ceti regulatu, ci după cum a intielesu elu, cuprinsulu acelei scrisori aru fi ca: după ce onorabil’a antistia opidana a comunicatu sub Nr. 599, 17 Oct. responsulu mieu din 15 Oct. Nr. 31, prea onoratului oficialatu scaunale, relativu la blanchetulu destinatu pentru scrierea teneriloru născuţi in 1853, si prin care responsu alu mieu am responsu acelu blanchetu din causa, ca e facutu numai in testu maghiaru si germanu, si am pretensu a mi se tramete in testu romanu, — asia prea onoratulu oficiolatu scaunale prin mentionat’a scrisore de sub Nr. 2628 m’ar’ recerca de nou in acestu respectu si me provoca ca in terminu de 3 dile se-i asternu blanchetulu pregatitu, adeca acelu blanchetu ce l’am fostu respensu in 15 Oct., si lu respengu si acuma a dou’a óra. — Mi pare fórte reu, ca prea onoratulu oficiolatu scaunale vre a combate CU § 16 din ArL de lege 44 din 1868 pre § 1O si ldl din acelu Art. si pre basea caror’a eu am respensu blanchetulu desu memoratu; caci atunci, candu cu unul s’ar’ combate altulu totu din un’a si aceea lege, toata legea ar’ fi numai una frasa neintielesa, una satira si unu chausu ce numai unu arbitriu anarchicu l'ar’ poté practisu si neci de catu unu constitutionalimu adeveratu. — Mi pare fóarte reu mai departe, ca prea onoratulu oficiolatu scaunale confunda limb’a oficiósa a municipiului (precum intielegu din aceea scrisore . . . .) cu limb’a oficiósa a besericei romane, si vobiesce a postpune pre acest’a celei alalte! Municipiulu -si eserce limb’a lui oficiósa in afacerile si administratiunea lui politica interna, dar’ candu vene in corelatiune si corespondentia cu alta corporatiune si chiaru cu beseric’a romana, carea are eschisivu numai limb’a romana de oficiósa, atunci municipiulu, respective oficialii municipiului au a respectă limb’a oficiósa a acestei’a! De unde se intielege, ca amploiaţii politici, ca celi ce au de a face cu corporatiuni de diverse nationalitati, aru fi datoria sei limb’a acelei corporatiuni, si chiaru, candu municipiale in sasime ca si in toata Transilvanii suntu impopulate cu majoritate romana cu putina exceptiune, ar’ fi ecuitabile ca ori care amploiata se scie limba romana . . . Deca prea onoratulu oficiolatu prin scrisorea desu amentita aduce si aceea impregiurare înainte, ca adeca eu in anulu trecutu totu unu asemenea blanchetu in testa germanu Taru pregatitu fora alu respinge, — nu urmaza ca, daca una data am amblatu pre strade, se cautu unu esplicatoriu, a-si fi oblegatu a cauta totu de un’a — de cate ori mi tramete prea onoratulu oficiolutu scaunale scrisori in alte limbe ce nu-su ale mele — atari tălmăcitori; apoi prea onoratulu oficiolutu scaunale sole, ca preotii romani nu suntu in pusetiune de a plati translatori, ma abia subsistamu si insine, caci de esemplu, desi subscrisulu porta procesu de vr’o cativa ani pentru castigarea portiunei canonice, si carea am dereptu a o castiga — intre alte s pre basea § 23 alu Art. 53 din a. 1868, si desi Innaltulu ministeriu regescu ung. de culte si instruc-