Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)

1872-11-08 / nr. 87

Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Faia, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri este de 12 fl. v. a. pe unu anu seu 27s galbini mon. sunatoria. Anul ii XXXV. Brasiovn 2018 Novembre Nr. 87. Se prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. ■137 MONARCHIE AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. Braslovu 19 Not. 1872. Astadi dupa cultulu divinu in onomasea Mai. Sale imperatesei si reginei Elisabeths, patron’a reuniunei femeiloru romane, cu rugatiuni inaintea altariului pentru dorit’a fericire a mamei poporaloru Monarchiei, se tienu o adunare generala a Reuniunei femeiloru romane, despre a cărei resultatu nu ne aflamu in pusetiune a da sama publicului, pentruca inca nu se presentara socotelele fondului descurcate din caus’a incidentului cumpărării unei case, ci asteptamu totusi unu reporta detaiatu despre dispusetiunile adunării generali luate in consultările de adi si inca catu se pote de detaiatu despre intrega activitate a on. comitetu sub decursulu anului trecuta. Trebue se ne interesamu cu totii mai multa de starea unui instituti associativa, care are cea mai importanta missiune dintre toate missiunile. Crescerea mai solida a Sexului femeescu romanu, cu respectu la sacrificarea filantropica spre resolvarea acestei probleme, care pe catu e de importanta, pe atatu de urgenta pretende ajutoriu si atentiunea cea mai desteapta, ca se nu langedieze actiunea ei neci pe unu momenta. — Vomu publica reportulu lucrariloru comitetului, indata ce lu vomu primi. — In 15, candu se afla locuitorii departati la marturiia Brasiovului foculu casiunatu de unu copita sasu cu aprindiere, mistui in satulu vecinu Sanpetru averile la 250 de familie, marea parte, mai toate romane, dintre cari numai 11 se aflara asecurati se intielege, ca dintre sasi. Sermanii locuitori la inceputuluernei, se afla despoiati de tota sudoarea osteneleloru de o vara si tómna, de tóte cerealele si nutretiulu adunatul Copilulu dispăru si mosiu seu unu sasu betranu apucata de rapiditatea focului in siura arse in catu in scurta si mori. Apellamu la simtiulu crestinescu alu confratiloru spre a intende nenorocitiloru potentiosele ajutorie, or in regimu, credemu, ca nu-si va uita de oblegamintea de a porta grigia de alinarea sortii nenorocitiloru contribuenti la sarcinele statului. — Avemu si noi institutii de creditu si economii, care dor’ -si va extende activitatea si preste asecurare de focu si grandina, si de ce se nu consilieze preotii romani poporului asecurarea de focu, cum făcu sasii, cari cati arsera mai toti se afla asecurati si mane se voru afla er’ acolo, unde era inainte de focu cu ajutoriulu de asecurare. — Confluxulu universității. In 14 dupa formalia si cetirea protocolului sied, trecute Pildner reportaza despre examinarea credentionalialoru deputatiloru si propune, ca deputatii se se primeasca verificati. Elia Macell ar indice, ca n’a aflata in unele credentionali de alegere observarea, ca alegerea s’a intreprinsu in modii legale si ca literele de alegere s’ar’ fi datu pre basea maioritatii absolute de voturi, der’ universitatea primii verificările de bune, a la maioritatea deakiana din Pest’a, — si Presied. Conradu dechiaru confluxulu constituitu dupa lege. Apoi urmă consultarea asupra alegerii comisiuniloru si a propunerii lai Schneider de a se imparti opulu lai Seiwert intre membrii dietei Ungariei, care opu cuprinde documentele drepturiloru sasiloru. Macellariulu (nu scimu, deca vorbi sasesce ori romanesce, cum i se cuvine, si cum pretendemu dela toti deputatii romani, ca si cum se face prin municipiale comitateloru petutindene, despre ceea ce asteptamu a fi avisati)si areta dorinti da a vedé, cu ce argumenta -si sprijinesce propunetoriulu propunerea. Schneider relega respunsulu la cele dise in precuventarea propunerii, unde se afla argumentele. Macellariu nu e multiamitu cu atata, ca-ce acele nu potu resfira îndoielile in privinti’a autenticitatii documenteloru culese de Seiwert, deacea se se incungiure pasii prea grăbiți; ca ce cercuspectia impune detori’a de a lipsa inainte de toate autenticitatea aceloru documente; ca déca e necessariu, ca membrii dietei se fia informați chiaru despre cerculu activitatii universității, le sta la dispusetiune opulu autenticu alu academiei scientifice r. ung. despre fundulu regiu; cr’ déca totusi voru urgita impartirea collectiunei lai Seivert, atunci face propunere, ca collectiunea se se concreda unei comissiuni speciali de 7 m. spre a-si da opiniunea in privinti’a defigerii autenticitatii dateloru. Müller nu se invoiesce la propunerea lai Macellariu fiinduca si condusulu universității trecute afla cu scopu a scoate la folosire opulu acesta pentru eminentea tai adjustare; apoi s’ar’ face illusoria impartirea tai la deputatii din Pest’a, ca ce comisiunea speciale ar’ poté se nu gate reportulu paoa se mai afla confluxulu adunata, deci se se primesca propunerea tai Schneider. Manea e parata a se alatura la propunerea lui Schneider, deca se va dovedi, ca se afla condusu din universitatea de anu, prin care se enuncia autenticitatea cestionateloru documente. — Scriitoriulu cetesce concusulu de anu, prin care universitatea exprimă multiumita senatorului Seivert pentru compunerea opului, inse fara a accentua autenticitatea. In fine in generale se primesce propunerea lui Schneider si dupa ce d. Macellariu, mai întrebă, ca ce intrelese Schneider prin conferintia sasesca, clubulu deputatiloru ori conferinti’a din Mediasiu, cărei se se de 80 exemplaria spre împărțire? i se respunse ca s’a intielesu clubulu sasu dela Pest’a si priminduse tote si toate s’a inchiatu sied. Se treceau la unu ora cuu alu partitei germane austriace. Dr. Hans Kudlich, suditu americanu, dupace publicările tai politice despre nevoile austriace se priviea pana acum ca nesce profesie afundu petrundietorie, publică acum in „Deutsch. Volksbr. f. Mähr.“ una epistola ultra politica, in care da consiliu partitei germane austriace, ca in casu ce dorinitele loru nu si le voru poté realisa cu sustarea statului Austriacu, se-si ia de parola destrămarea Monarchiei. Eccai cuvintele: „ Facla cu Adutulu, cu care totu amenintia locurile decidetoria, ca ministeriulu germanu constitutionale se va departa si in locui se va pune alui Falkenhayn, Philippovich sau o adoua editiune a lai Hohenwart, germanii au la mana unu adutu si mai tare. Ceea ce cucurigéaza Palacky dela melancolicii tiermi ai Moldei (buu in Bohemi’a) e lucru de Hsu si de banjocu... Dér’ deca germanii austriaci voru striga: Noi neamu retacitu! Noi vedemu, ca din Austri’a acesta nu poate esi nemica cu creeri, neci noi nu mai credemu mai multu in sustarea ei, preste acésta nu se va mai zimbi, asta ar’ fi nenica, canteculu funebrale seu de immormentare a Monarchiei austriace. — Si de óarace acésta se si scia in loculu normatoriu, mai inaltu, atunci nu se va lasa ca se creasca copaciulu Clericalofeudalu pana in ceru. In toata intemplarea — se va vede in scurtu — ca cu concederea sistematica si cu incovoirea nu se castiga nemica. E de lipsia, ca ici cole se se arate omulu si incatuva rabiatu, pentruca cei de susu se capete mai multu respectu, pentruca si aici din cace pe Leitha se se intr’oduca usulu urbanu, ca ministrii nu intreba mai antaiu si exchisivu, ce se doresce colo susu, ci inainte de tóte, la ce vrea si póate lua responsabilitatea asupra si partit’a stapanitoria.“ Ati mai auditu din vre o gura mai agera in tóata Austri’a asemene consilia, ce da Kudlich nemtiloru? Si deca elu fu atatu de respectata de partit’a germana pana acum, oare voru trece cuvintele tai in desiertulu americanu fara se aspreasca portarea partitei germane? Unu cive de statu cu sentiuri patriotice s’ar indoi a si citi asia ceva, ce se consiliasa si propaga ca atare prin diurnalele germane, capitale si provinciale. Atențiune si apoi manunchiu de aperare in contra defaimatoriloru civiloru leali! — E unu presemnu acésta publicare, ca suprematistii nostri voru cutedia a reîncepe chiaru si cu încordările bachiane de a germanisa tóté, pana a nu se încuiba maghiarismulu in popóarele loru privite de elete si de machine la planele loru bismarkiane, cari se lungescu cu sprijinulu in ajutoriulu Germaniei, apromisu mai antiert, pana colo catra marea négra. Apropos cu cerbicesa tactica recomendata de Kudlich. Candu se sfarima organele maghiare, ca se niveleze si sachsenlandulu, ca se nu fia stata in statu cu dieta propria, atunci a la Kudlich mi se apuca municipiulu sasu alu Sibiiului, si respinge in adunarea sa scaunale din Nov, ordinatiunea ministeriale, urmata in contra representatiunii ce o dedera sasii in contra legii comunale, ca se naiba valore si in sasime, si otarescu tocma acum, ca in cause de aceste neci se nu se mai faca neci unu pasu la ministeriu din sasime, ci universitatea nationale cu dispuitaria nationale in fundulu regiu se dispună si de trebile inferiori comunali in poterea statutului loru, care se lu sustiena, ori comunicatele hartii se se retramita magistratului cu nein Kudlichianu. A sositu timpulu, candu trebue se ne impulpamu si nei a ne apara cu pitiorulu in pragu dreptulu nostru de egalitate perfecta si de nedependentia politica nationale in patria, pe care a proclamat’o naţiunea in campulu libertății si in 1863 s’a sanctionatu fara a fi desfiintiatu acesta dreptu pana adi prin legislative, prin care s’a prefăcutu in lege obligatoria. Numai pe acestu terenu potemu fi tari in storcerea pretensiuniloru. prescriptele ministeriali, cari abrogara pe 1863, suntu mesure numai maghiare, a caroru validitate depinde dela legislative tierii nóstre, nu dela arbitriulu Andrasianu ministeriale, déca nu suntemu sub absolutism. Ergo 1863 Schmerlingianu ori ecuivalentu fraternisatoriu maghiaru, lipituri ignorate si exploatate nu mai potemu fi neciodata mai multu.