Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)
1872-11-22 / nr. 91
Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu, pe 1 anu 10 fl., pe zt 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu sdu 2/3 galbini mon. sunatoria. Amilii mi. Se prenmnera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. Nr. 91. Brasiov, 4 Decembre 22 Novembre 1872. MONARCHI’A AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. Telegramulu „GAZETEI TRANSILVANIEI“. Fagaraslu, 2, 10 ore 30 min. a. m., sositu 2, 10 ore 36 min. a. m.. Din ans’a unei demonstratiuni nejustificate, înscenate de poeinii partisani ai lui Benedek Gyula, la 400 cetatiani de frunte din Fagarasiu, adusera pentru Alesandru Maday, a cărui alegere de ablegatii dictate cu majoritate (relativa?) eclatante este asigurata, cea mai solemne ovatiune. C o m i t e ru u (care ?) Brasiovn 3 Dec. 1872. Scandalulu Csernatonyi-lonyayanu, după cum se prevedia, nu remase fara consecintiele intentionate cu elu. Ministrii -si dedera inca in 28 demisiunea si primulu presiedente Lonyay, după ce alergă, la Viena, la Gödölö si după ce in camera deputatiloru mai făcu una încercare a-si extorce voiu de încredere, fara nici unu successu, se decisse de voia de nevoia a se retrage si Maiestatea s’a regele denumi ministru presiedente pe fostulu ministru de comerciu Slavi, care -si va forma cabinetulu parte mare din fostii ministri. Se astepta deci reinchiegarea ministeriului, care er’ va fi din majoritatea deakiana, după preintielegerile acestei partite in urm’a consultării cu Deak. Se făcu multe combinatiuni prin diurnale in privinti’a portfoliatoru ministeriali, pentru noi fara picu de interesu, daca remane totu sistem’a de pana acum, care -si află toata fericirea intru a ne ignora si a ne vedé catu mai turtiti, după trant’a de pariete cea nimicitoria, ce ni o dedera, despoindune de dreptulu egale nationala politicu si deodata de autonomi’a avuta, prin simple rescripte ministeriali, dupace regele depusese juramentulu, ca va apara drepturile tuturoru claseloru. Pentru noi numai unu ministeriu neutrale nationalu cu simtiu de dreptate divina si fara predilectiune de a ingriji numai de cultura maghiara din tesaurulu comunu, pentru care inse noi portamu sarcinele cele mai marica majoritate, fara preferintia de totu numai ce e maghiaru, cu horopsirea intereseloru nóstre nationali politice, numai unu ministeriu a cărui credentia politica se fia increscuta cu deplin’a multiumire a tuturoru nationalitatiloru din poliglot’a patria si cu fortificarea acesteia prin umana si fratiasca respectare egale, poate ave interesu atragatoriu, cea ce dela oamenii^sistemei de pana acum in desiertu se astepta,? — Cu caderea lui Longay se pune capeta si desiertei asteptări a natiunei noastre dinArdealu, ca se mai poate resuscita pretractarea de învoire pe basea memorandului datu lui de catra comissiunea adunata in Blasiu. Se vede ca si acesta apucatura a lui Longay n’a fostu alta, decatu o manevra cortesitoria pentru scopulu alegeriloru, ca altufeliu pana acum se facea ceva, daca era cu intentiune seriósa. Celu pucinu scimu, ca asteptarea nu ne mai pote impedeca dela consultările naționali intr’unu congresu. . , In camer’a deputatiloru Ungariei se totu desbate proiectulu de lege pentru organisarea capitalei; la §-lu despre voturile virile se încinse o lupta infricosiata. Orban numi virilismulu rusinea si prostitutiunea soclului 19, inse deakistii cu cuventu, ca modificanduse aici votulu virile, ar’ face necessaria cassarea lui si prin municipiu, totu l’au aparatu si primitu cu majoritate de 171 voturi in contra la 108. De aceste potemu se asteptamu si mai încolo dela stapani, or’ binele pentru noi diace numai in poterile si munc’a noastra, in fortiele unite la lupta pentru drepturile avute, lapedandune de orce urgii imparechiatorie de fratii de unu sânge si de o sórte, si facundu o liga fratiasca pe facla in contra celoru, cari, vrendu a ne slabi in soldulu dusmaniloru drepturilor u nóstre, se apuca de orce pretexte de nemica, spre a redica pariete de duşmănia confessionale intre fraţi, spre rusine inaintea lumii civilisate, care trebue se ne judece, ca inca n’amu devenitu neci la atata maturitate, incatu se nesocotimu una anima, unu corpu nedivisatu in causa nationale, fara a si visa de ura si dusmanii confessionale; inca nu, ca se facemu deosebire intre căuşele naţionali, in cari suntemu toti una, toti romani dosediti, si intre cele confessionali, cari suntu numai ale consciintiei si ale popimii, si nu trebue neci pomenite, candu avemu a lupta in caus’a nationale cu poteri unite pentru drepturile perfectu comune naționali, cum vedemu, ca făcu toate națiunile si cele, cari au cate 4 confessiuni in sinulu loru, tienendu tóate una in caus’a nationale, si relegandu trebele confessionali la forulu consciintii si alu sinodalitatii respective. Cum ne vomu sera, asia vomu manca, inse aideti se damu man’a, in contra unelteloru imparechiatorie. — Pe facla maliga de fratiia neatingibile in contra dusmaniloru ei, cari voru era ne slabi prin imparechiare! Republi’a Franciei, după una lupta ferbente a monarchistiloru, se prochiama cu definitiva republica prin adunarea dela Versailles, după una telegrama in „Romanulu“, care suna asia: Parisu, 29 Noembre. D. Thiers a pusu Adunării cestiunea d’a se pronunţia intre Republica sau monarchia. D-sea a disu: suntu ingagiatu pentru Republica: daca voiţi monarchia, propuneti-o.“ La votu, majoritatea a fostu de 36 voci, in contra dreptei. Camera s’a despartitu cu strigatele de: „traiesca Republica!“ La gar’a Parisului, deputaţii au fostu primiţi de mulţime asemenea cu strigate de: „traiasca Republica!“ C. A. Rosetti. Prin urmare cestiunea cea mai ardietoria a Franciei, care preocupă, misca spiritele si turbură politic’a Europii in planele sale absolutistico-infalibilistice s’a resolvatu, cace chiaru adunarea nationale, care sta precumpanitoria din monarchisti, s’a pronunciatu pentru Republica, cu forma definitiva a regimului Franciei, ceea ce e meritulu marelui barbatu de statu Thiers, a cărui elocintia si cercuspectiune a reportatu acesta victoria, incungiurandu revolutiunea, si desarmandu machinarile monarchistiloru. Acestu evenimentu de mare importantia a reabilitatu prestigiulu Franciei in concertulu poteriloru europene. In Romania corpurile legislative se constitue, se alegu comissiuni, si se pregatescu de lupte mari ce ii astepta, cam analoge cu pasulu longayanu in causa caliloru ferate, despre care se vedeau imputările si învinuirile mai diosu. Scartu estrasu din discursulu de sambeta in 23 Noembre a. c. a d-lui deputatu dietale Ernestu Simonyi, prin carele si-a motivatu propunerea pentru o comisiune de siesse, spre essaminarea procedurei guverniului magiaru in acele afaceri finantiari, ce dedera nascere suspitiuniloru de neonorabilitate a ministriloru. D-lu E. Simonyi, din capulu locului incredintiadia ca — nu va se escite passiunile de partita, si de aceea nici nu va se polemisedie cu partea contraria, ci — trece de adreptulu la obieptu si intreba, ca — propriaminte, ce este obieptulu discusiunei? Mai de multe ori, — nu numai ca in 18. c. ci in modu inca mai aprigu, s’au facutu învinuiri si atacuri, ce suspitiniunau procedur’a gubernului in privinti’a manipularei averiloru publice. Acést’a e fapta si nu se poate nega. S’a intemplatu acest’a in Dieta si s’a intemplatu si se intempla pe fiecare di, atatu in foile noastre, catu si in cele străine; — câci, binevoiți numai aveti foile străine, in cari se scrie despre Ungaria, si intre lpartidi, 9 veti afla, ce tractedia despre acesta tema. Suspitiunile in generalu sunt îndreptate in contra organeloru guvernului, pentru procedur’a loru urmata la essecutarea lucrariloru publice si in privinti’a midileceloru de comunicatiune; dar sunt îndreptate si in contra sengurateciloru membri ai guvernului. De asemenea nu se poate nega, nici trage la indoiala, cumca suspitiunile s’au indreptatit mai adese ori contra d-lui capitalu guvernului, contra contelui LeDyay. — Cumca aceste acuse, aceste atacuri, suspitiuni surpa si au surpatu deja vadi’a guvernului, au produsu in patri’a nóastra o astfelu de nemorale stare, carea abia mai afla essemplu in intreaga istori’a tierii, — cumca va tema demnitatea parlamentului si sunt spre mare dauna pentru tiara, — acest’a — durere — inca nu se pote nega. — — Cum vomu pote noi delatura acestu reu ce amenintia tiar’a cu totale perire? — Acest’a deci este întrebarea. Eu credu ca, nainte de tóte trebue se cautamu caus’a acestui reu, acestoru suspitiuni. Se essaminamu dera cu toata obiectivitatea: are au ceva temeiu aceste suspitiuni, celu pucinu la aparintia? Ore sunt, si respective intemplatu s’au casuri, cari macar la aparintia ar’ dovedi, cumca essistu unele impregiurari suspiciose, cari pretintu o deslucire mai speciale, pe cari impregiurari, asia precum sunt, noi nu le potemu pricepe destulu de chiaru? Se reprivimu asupr’a celoru cativa ani, de candu s’a instituitu sistem’a constitiunale d’acuma, si se urmarimu cu atentiune procederea guvernului in privinti’a averii publice. Mai antaiu s’a redicatu suspitiunile atunci, candu la crearea midileceloru de comunicatiune, concesiunile s’au datu — nu pre calea concurintiei libere, ci pre cale privata, unoru consortia seu individi. A fostu lucru pre firescu, ca aceia, cari inca dorieu concesiunile, asteptandu cresci care dobenda după ele, au invidiatu pre cei ce le-au cascigatu, si au povestitu apoi fiacarui ce a vrutu s’auda, ca aceasi întreprindere s’aru fi potutu realisu asia si asia, intr’unu modu mai avantagiosu, cu mai multu folosu pentru tiara! S’a intemplatu apoi, ca fostulu ministru de finantie, dlu Lónyay, a substernutu legelatiunei o motiune in caus’a rescumperarii podului de feru. Ce a fostu primulu resultatu alu acelei moţiuni? A fostu, ca acţiunile, cari pre atunci aveau unu cursu sub 300 fl. in scurtu timpu s’au urcatu la 4—5—600 fl. si ca in fine statulu le-a rescumperatu cu 690 fl. La rescumperarea acest’a au mai intrevenitu si alte impregiurari cari au datu indemnu si ocasiune la suspiciunari. Eu marturisescu ca, atunci, candu in Dieta a fostu vorba despre acestu obieptu, asi fi doritu, ca ministrulu-presiedinte actuale se fia deslucitu deplinu, daca eru pre timpulu