Gazeta Transilvaniei, 1873 (Anul 36, nr. 1-99)
1873-08-02 / nr. 59
Gaze’a ess de 2 ori: Joia si Dumineca, Fai’a, candu coacedu ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe Vj 3 fl. v. a. Tieri este de 12 fl. v. a. pe unu anu sau 21/3 galbini mon. sunatoria. Nr. 59. Brasiovu 142 Augusta Se prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. 1873. Amin Capitular« greco-catolicu Oradanu, cuprinsu de doliu profundu, incunoscintioza cu anima întristata, in numele seu si alu Clerului diecesanu intregu, procurau si alu consangeniloru respectivi, gelnic’a mórte a Archi-Pastoriului JOSIFU PAPP-SZILÁGYI (Selagianu) de Illyésfalva, (de Basesci), Episcopu diecesauu gr. cat. de Oradea-Mare, Asistinte de Tronulu Papalu, Doctoru in SS. Teologia, Consiliariu alu Maiestatii Sale Apostolice Cesareo-Regesci si Cavaleriu alu Strălucitului Ordu Franciscu-Iosifu I. s. c. I. s. c. I. intemplata in urmarea unui morbu indelungatu si după primirea devota a SS: Sacraminte ale moribundiloru in 5 Augustu a. c. la 8l/2 ore antemeridiane in anulu 61 alu vietiei si 11-le alu guvernării Diecesei concredinte grigii sale archieresci. Remasitiele pamentesci ale acestui mortu mare encomiatu atatu pentru zelulu seu apostolicu, catu si pentru iubirea-i de patria, carele a fostu totudeauna angerulu paditoriu alu credinciosiloru sei, după sieri’a propritiatoria aretanda Creatoriului in 9 Augustu la 7 óre demaneti’a, la 9 óre se voru transportă solenu in beseric’a Catedrale, de unde apoi se voru asiediă spre repausu, după ritulu besericei gr.-catolice, in cript’a contigua. La care trista solenitate suntu invitaţi cu toata onorea, toti veneratorii marelui Archiereu. Oradea-Mare 6 Augustu 1873. Eterna fia amentirea lui Repausatulu, d. „Fed.*, se tragea din latît’a familia a Popesciloru din Selagiu, precumu se vede din predicatu, părintele seu inse venise, ca multi altii, sub episcopatulu lui S. Vulcanu, in Ungaria, si ca preotu se asiediă in comunitatea rom. Poceiu, unde la 13 Apriliu 1813 s’a nascutu Iosifu, carele finindu scólele gimnasiali cu successu emininte, fă tramisu la facultatea teologica de Vien’a că alumnu in convictulu imp. numitu la „S. Barbar’a.* Terminandu cursulu teologiei, intră in institutulu superiore „la S. Augustinu* totu in Vienna, unde fece doctoratulu din sciintiele teologice. Retornandu in diecese fă aplicatu in curtea episc., curendu apoi deveni secretariu eppului Erdeli, si asemene de teneru, ajunse canonicu a latere, mai tardiu Rectoru seminariului domesticu, Directoru preparandiei diecesane, Inspectoru sceleboru nat. rom., Consiliariu reg. si in fine la 1863 fă numitu episcopu. Că atare fă decoratu cu crucea de cav. ord. Franc. Josifu si dela Scaunulu Romei cu demnitatea de assistente tronului ponteficiu. Sciintiele, mintea agera si essemplari’a portare moralelu innalitara iute la demnităţile besericesci. Romanii din dieces’a Oradiei M. salutara cu bucuria pre noulu pastoriu, nutrindu mari sperantie in venitoriu, dela a caruia activitate, atatu pre terrenulu natiunale, catu si besericescu asceptau mari resultate. Inse Repausatulu se margini la cele preutiesci, de politica este departe, si astufeliu de una parte si atrase disgratiia stapaniloru, or’ de alta parte romanii diecesari se instrainara de densulu, ceea celu disgustu si fece de in anii din urma duse viétia cu totulu retrasa. Inca fiindu Canonicu scrise in limb’a lat: „Enchiridion juris eccles.* carte, ce trase attentiunea eruditiloru contimpurani. — Repausatulu ardeă de zelulu besericei catolice, iubirea lui pentru Rom’alu îndemnă a suscepe caletori’a in etern’a cetate, de unde se intoarse incantata de monumintele străbune si de primirea la S. Părinte. Candu merse de a doua oara, spre a luă parte la conciliulu ecumenicu se face propugnatoriu infalibilitatii, ceea ce nu placă acasa. Naţiunea sa romana au iubitu-o cu ardoare si devotamentu si adeseori facea allusiuni la fapte, cari i voru asecura inmortalitatea. In viétia inse, binefacerile lui, de altmintre considerabilele, n’au esitu din sfer’a strinsu besericésca. Dér’ scirea electrica, ce primiramu, ni anuncia ca Repausatulu au facutu Testamentu epocale, ceea ce i- as secura immortalitatea. Din 5 Augustu pana asta di nu ni-a venitu neci una corresp. dela Oradea-M. — afara de doue telegrame, — si numai din dinariele străine aflamu unele positiuni mai însemnate ale testamentului, anume: gimnasiului rom. de Beiusiu 20.000 fl. v. a. fondului preutiboru deficienti: 20,000 fl. v. a. pentru scoal’a de fete: 10,000 fl. Seminariului domesticu: 3,000 fl. etc. Sum’a legateloru trece preste 100,000 fl. v. a. Donatiuni intru adeveru considerabile pentru institutele nóastre de cultura si scopurile umanitarie in diecesea de Oradea-Mare. Sub impressiunea acestei sciri imbucuratorie dicemu: Fia-i tierin’a usiera si memori’a binecuventata! UrasiOYU 13 Augutu n. 1873. Adunarea de ass. in Satulungu. (Capetu). La 5 ore d. a. redeschidienduse siedinti’a, presidiulu provoca comissiunile 86 reporteze. înainte de acésta inse notariulu face cunoscuta, cumca a incursu la siedintia una scrisoare dela collectorulu Associatiunei patentele Bartolomeiu Baiulescu din Brasiovu, privitoria la agendele adunarei. Se da dér’ mai antaiu cetire acestei scrisori. Din acesta se vede, ca in Brasiovu suntu preste totu inscrisi 87 membrii la Associatiune. Din aceia 15 au repausatu, 10 au trecutu cu locuinti’a in Romania. Intre cei remasi 5 suntu membrii fundatori, ceialalti ordinari. Taxele pre anulu curentu le-au solvitu 16 insi. Se provoca apoi comissiunea censuratoria si de bugetu se reporteaza. Acesta prin reportatoriulu seu Iosifu Popu, refereaza ca atatu actele catu si ratiociniulu comitetului l’a aflatu in cea mai buna ordine, deci propune a se votă comitetului multiumita protocolaria. Acesta se si primesce. Propune comissiunea mai departe, că din taxele incurse dela membrii ajutători si din collecte se se intrebuintieze pre anulu administrativu 1873/4 pentru scopuri de ale despartiamentului 120 fl. v. a. si anume din acestia se se prelimineze a) pentru acoperirea speseloru de cancellaria 20 fl., b) pentru de a se cumpără pre sémna scóleloru romane serace din despartiamentu cârti si instrumente de invetiamentu 50 fl. si c) pentru ajutorarea invetiaceiloru seraci romani dela meserii 50 fl. v. a. Bugetulu astufeliu propusu adunarealu primesce. Comissiunea insarcinata cu înscrierea membriloru noi si incassarea taxeloru reporteza, ca la densia a incursu dela membrii ordinari si ajutători 193 fl. 50 cr. in carea suma figureza parentele Radu Popea cu una suta fiorini. Se ia spre solintia. Venindu la ordine alegerea noului comitetu, se prochiama de directore alu despartiamentului din nou protopopulu Ioanu Petricu, or’ membri in comitetu cu pucine schimpari, se alegu totu cei vechi. Noulu directoru primindu dela presiedintele provisoriu scaunulu presidialu, multiumesce adunarei