Gazeta Transilvaniei, 1873 (Anul 36, nr. 1-99)

1873-11-08 / nr. 85

sum num Gazet’a ese de 2 ori: Joi’a si Dumineca, Fai'a, candu concedu ajutoriale. — Pretiuiu: pe 1 anu 10 fl., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu sdu 2'/s galbini mon. sunatoria. Annin AWVI. Hr. 85. Brasiovn 20 18 Novembre 1873. Se prenumera la postele c. si ii p DD. corespondenti. — Pentru i 6 Tacs’a timbrala a 30 cr. de blicare. â pe la cr. are pu» Telegramulu „GAZETEI TRANSILVANIEI*. La propunerea advocatului Romanu, cercetarea contra amploiatiloru suspendati cu 49 voturi contra 4 si statu. penale. Au doveditu vnse, cum arata telegramulu de susu, ca „non omnis moriar, ci ca in lupta e viati’a.* — Brasiovn 19 Noembre n. 1873. Astadi se serba Onomasea Maiestatei Sale imperatesei si reginei Austro-Ungariei, mamei poporeloru si patronei orfaniloru Elisabeta. Damele „Reuniunei femeiloru romane* semnalisandu acésta serbatoria o serbara cu cultu divinuu si cu actulu celu mai insemnatu alu affaceriloru respectivei reuniuni. Confugira înaintea altariului si in unire la rovocarea spiritului santu inaltiara rogatiuni la ceru pentru indelung’a si fericit’a viatia a mamei comune si a intregei familie Domnitorie. După cultura divina la care lua parte si partea barbatesca se adunara in sala gimnasiului si sub auspiciale Maiestatii Sale a patronei reuniunii inaltianduse intreite urări de fericire trenura adunarea generale si restaurarea electiva a comitetului pe 3 ani viitori. La 10 ore se serba acesta onomase preainalta in beserica rom. cath. cu cultu divina, la care accurse tenerimea cu professorimea in frunte. Fia ca rogatiunile întrunite se pătrundă la ceru, de unde se maneza fericita domnire preste capetele incoronate, ca se pota ferici si multumi tote popoarele fara osebire, si se se repareze si sórtea poporului romanu, ca se nu mai fia ignoratu si respinsu, expusu volniciei indiscretilorn!!! — 9 Decembre viitoriu inchia una cununa de ani 25, unu patrariu de seculu, decandu Maiest. Sa im- peratulu si regele Franciscu Iosifu I purta blandulu sceptru alu imperiului. In restempulu a cestei domnie natiunea romana din Transilvania, după dovedile date de neclatita credentia catra tronu ! in timpii cei furtunosi, cari cerura atatea sacricia de viatia si avere, ajunse a fi insirata in ordinea natiuniloru patriotice cu asemene drepturi de viatia nationale politica, garantata prin actu legislativa si preanalta sanctionare. Acesta reparare in dreptu politica meritata o atribuimu justitiei si ecuitatiii Maiest. Sale, ca o prenalta recunoscientia si iubirea egale de popora. In restimpulu finei acestui pa trariu de seculu ne vedemu ori ignoraţi si respinsi dela drepturile si beneficiale nationali politice, pentru a carora aperare si pretendere trebue se si suferimu, nu dela capulu incoronatu, ci dela stapanii dilei, cari nu respectară neci sancţiunea, neci egalitate perfecta, ci ne strimptorara aici, unde ne aflamu, supusi arbitriului, ascrendune de crima apararea dreptului sanctionatu. Deci tramiterea de adrese de felicitare monarhului pentru diu’a cea alesa de 9 Decembrie e dorinti’a generale, precum e si aderinti’a nestramuta a romanului catra justulu părinte alu poporeloru inaltu, care dovedi, si speramu, ca va sustiene la timpulu seu susu si tare acele dovedi de părinte cu egale afectiuni si catra credentiosii sei romani, cari sufera si adi pentru apararea dreptului politicu nationale, la care nu vomu renuntia neci odata, ci nu vomu apera cu orce sacrificia. Fagarasiulu e oglind’a distugerii si a ignorării drepturiloru nóastre politice naţionali, cace si Alta conversaţi tine cu diarhilu comitelui Al. Lonyai. Ne place a conversă cu diariulu „Reform,* carele este organu politicu si exclusivu nationale maghiaru alu comitelui Lonyai si alu partitei sale. Raţiuni grave ne îndemna la acesta. Nobilele comite mai înainte de a se inaltia in regiunile in care se afla astadi, trecea de mnulti din cei mai buni publicisti ai Ungariei, era acestu renume ’ia remasu cu totu dreptulu, si dupace a cadiutu din ministeriu. De atunci pan’a nobilelui comite se perfectiona cu atatu mai multu, cu catu anii functiunei sale ’iau datu ocasiunea cea mai bine venita de a cunosce toate afacerile tierei din fundamentu, de a se informă si asupra unoru cestiuni, la care excel, sa nu reflectase mai înainte; anume afacerile Transilvaniei nu le cunoscea de locu. Mai avemu si alta causa de a ne adressă catra „Reform.* Acelu diariu se ocupa desu de romani, de besericele, inca si de moralitatea loru, inse astă, ca din ceea ce scrie despre romani, se vede curatu, cu mu ii cunósce de ren din tote punctele de vedere.. Dicemu, ii cunósce reu, pentru ca a presupune aci reintia, ar’ semnifica, ca punemu in cestiune lealitatea unoru cavaleri moderni. In nr. 301 din 1 Nov. diariulu susu numitu tractodia in articlu de fondurasi relatiunile dintre beserica si statu, isi desvolta ideile asupra căsătoriei civile, vorbesce despre matricole si despre abusurile, care se dice ca committu preoţii la conducerea loru mai virtosu in interessulu aceloru juni, carii Voiescu a scapa de recrutatiune. Cu aceeasi ocasiune „Reforma arunca in publicu inca si una din themele cele mai scabrose. Dupa ce adeca lauda in totu modulu, foarte frumosu, si foarte cu temeiu, casatorita cu toate virtuțile si foloasele care le are ea pentru omenime, națiune, statu, pentru moralitate, economia politica si preste totu pentru progressu, apoi se intorce la concubinatu si’lu bate cu vergele in piati’a publica a Europei. Pana acilea expectoratiunile longaiane ar’ fi minunate, incatu ele ar’ merită se se traduca in limbile patriei si se se impartia in una suta de mii de exemplarie. „Reform* nu se afla, ca concubinatulu, acesta gangrena sociale, la „poporulu valachu* ar’ fi latitu mai tare decatu la oricare altu poporu din monarchia, caci adeca „in districtele romanesci, unu procentu considerabile alu poporului traiesce in concubinatu permanente, din causa, ca elu saracu, nu poate, sau nu Voiesce se platesca popii stol’a.“) In originalu asiă: „Különösen, oláh vidékeken a népnek jókora százaléka él állandóan házasságon kívüli szerelmi vissszonyban azért, mert szegénységében nem tudja, vagy nem akarja papjának a stólát meg fizetni.* „Reform,“ in nr. 301 din a. 1873. Noi avemu unu proverbiu, care tiene ca: Este urîtu lucru, candu femeile isi spala camasiariile pe la vecini.“ Adeveratu urltu lucru; noi vise cunóscemu altulu si mai urîtu, candu adeca vecin’a merge, ca se spele ea cămeşile vecinei. Acesta o face „Reforma cu romanii. Din tóate poporale numai la romani afla de spalatu, numai pe poporulu romanescu ilu infara cu infami’a concubinatului, ara din celelalte popoara nu mai numesce pe nici uniculu, ci trece prin comunele si pe la portile loru, ca si prin satulu lui Cremene, cumu dice unu altu proverbiu romanescu. Este unu mare punctu de onóare pentru romani, ca se cara dela organulu lui Lonyai date statistice authentice in acesta materia de rusîne si de prostitutiune publica, era acesta cu atetu mai virtosu, caci din datele statistice si din toate informatiunile pe care ni le amu culesu noi de mai multi ani, chiaru si cu respectu la acesta blastematia, lucrulu stă cu totulu din contra, intru atata, in catu catediamu a provocă nu numai pe „Reform,“ ci pe tóate poporale din imperiu cu vorbele sântei scripturi: Toti cei cari se sciu mai innocenti, de catu romanii, se ridice patra si se’i tace in capu. Ce ? Concubinatulu este mai latîtu la romani decatu la alte popora? Ati cutediatu se esiti in facl’a Europei cu acesta scarnavia ? Nu v’ati genatu a trage la parte velulu Venerei? Apoi fia, se punemu si noi pe unu momentu rusînea la o parte, sau mai bene, se dicemu cu călugării spirituali (carii asculta mărturisirea pecateloru in scaunulu de mărturisire). Castis auribus omnia casta, adeca omulu de omenia nu se scandalesce intru nimicu; după aceea se luamu datele statistice care se aduna ex officio; se punemu de înaintea nóstra matriculele Botezatiloru dela tóte besericele tuturoru confessiuniloru, catholica, greco-resaritana, helvetiana (calvina), augustana (luterana), unitariana (sociniana), mosaica, se comparamu in rubrice paralelle numerulu totuloru prunciloru născuti din patu nelegiuitu, adeca din concubinatu, din relatiuni amoroase transitorie intre persóne independente, si chiaru din adulteriu (preacurvia); se intramu pe la cetati in asulele de nascere, pe la care se retragu femeile cele cadiate, se le intrebamu pe tóte de naţionalitatea loru; in fine se nu ne sfiimu a merge si pe la prefecturele sau direcţiunile de politia, se le ceremu cathalogele femeiloru publice, de bordellu, pentru ca se ne convingemu arasi după nationalitati si se vedemu, cate sunt unguraice si secuience, cate nemtioice, si jidovaice si cate romance. Nu credemu ca redactorii si collaboratorii dela „Reform“ se aiba curagiulu de a face acesta esperientia alăturea cu noi. înainte de a plecă, ii vomu face ca se arunce ochii preste cunspectele hebdomadarie si menstruali de acolea din capitala loru, in care se arata curatu, ca intre pruncii botezaţi, pana la a treia parte sunt de regula născuţi din patu nelegiuitu, si apoi vom sei, ca intre 250 mii de locuitori ai capitalei ungurene, romani nu suntu nici doue mii *). Le vomu reflectă mai departe, ca in imperiulu Austro-ungurescu sunt, ca si in Germania, tienuturi intinse, in care multime de fete, chiaru tierance (dela sate), nu se cununa cu amanţii loru, decatu dupace au avutu cate unulu si doi prunci in concubinatu, ceea ce ei nu voru afla in nici-unu districtu romanescu, ci voru afla ici colea numai esceptiuni, din ceea ce pe aicea este regula. *) Conspectulu celu mai nou alu botezatiloru din Pestea ilu arata insasi „Reforma din 8 Nov. pe septeman’a trecuta asia: 200 botezati, din carii 60 din patu nelegiuitu (pe unsuresce bitang, fattyú)!!