Gazeta Transilvaniei, 1874 (Anul 37, nr. 1-95)
1874-02-14 / nr. 12
se prenumera la postele c. st r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er, Tacs’a timbrala a 30 er. de fiacare publicare. GAZETA Gazet’a ese de 2 ori: Joia si Dumineca, Fai'a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe V* 3 fl- v. a. Tieri este de 12 fl. T. a. pe unu anu adu 20/1 galbini mon. sunatoria. TUlffiYMI Annin mill. Brasiovn 26114 Febroarin Nr. 12. 1874. Brasiovu. (Siedentia memorabila). Dela inaugurarea sisthemei dualistice, adeca delaa. 1867 incóce, nu ne aducemu amente, ca se se fia tienutu de catra consiliulu municipale alu Brasiovului siedentia mai memorabile si mai demna de a fi trecuta in anualile acestei cetati, de cumu a fostu siedenti’a de Sambat’a trecuta, adeca din 21/9 Febr. Presupunemu ca aceia, carii voicescu a’i apretia inportanti’a acelei siedentie, tienu a mana firulu evenimenteloru, care se desfasiura de inaintea ochiloru nostrii, si ca mai de aprope cunoscu bine representatiunea universitatiei sasesci dela Sibiiu, înaintata in 14 Dec. a. tr. catra ministrulu de interne in contra proiectului de inpartirea tieriloru, — de aci incolo fulgeratoriulu decretu alu ministr. comite Szapáry, rapeditu asupra disei representatiuni cu data din 27 Ian. 1874, in fine prepararea sasiloru cu alti pasi energiosi, dela care inse fusera strinsu opriti, in catu intraceea 34 deputaţi ai loru dela universitate numai câtu apucara a subscrie si a publică unu protestu cu dat’a din 16 Febr. a. c., atatu de energiosu si infruntatoriu, precumu poate se essa numai din penele unoru ómeni si din pepturile unui poporu, care de si micu la numeru, dar’ se scie membru alu unei natiuni insutitu mai mare decatu este elu, si se simte ajutatu in regiuni inalte. Acelea acte au petrunsu iute cu fulgerulu pana la celu din urma professionistu si satenu, pentru ca sasii trecuti prin scele inalte au acelu vechiu usu fórte lăudabile, de a comunică de timpuriu binele si reulu ce astepta pe poporu, la tóte classile societatiei, pentru ca nici-odata se nu fia surprinsi. Asia s’a intemplatu si asta-data. Numai asia se pote esplica, cumu adunarea municipala in siedinti’a sa de demnadi adoptă in unanimitate protestulu speciale compusu totu in cestiunea nouei împărțiri. Dupace ajunse protestulu deputatiloru sasesci la cunoscinti’a publicului de aici, in siedenti’a representantiloru comunali tienuta la 18 Febr. se adoptă cra si in unanimitate propunerea motivata, ca se se tiena una siedentia asia numita amestecata, la care adeca se participe si organulu executivu, care la noi se numesce magistratu si e compusu din 12 senatori; or’ in acea siedentia se se puna la ordinea dilei decretulu ministeriale din 27 Ianuariu, care din capulu locului ffi declaratu de illegale. Acea siedentia se tienu, precumu arataramu, in 21 Februariu. Premitemu, ca membrii adunati in numeru ca de siesedieci, era mai toti sasi, unii asia numiţi nemţi (adeca catholici) si numai unu romanu, inse si acela mai multu ca simplu reporteru alu Gazetei, pentru ca se poata scrie ceea ce vede si aude elu insusi, or’ nu cumu se spunu lucrurile pe strate, sucite si falsificate mai totudeauna. După terminarea unoru alegeri de prea putina importantia pentru acestea dile de crisa noua, siedenti’a se suspinse intru asteptarea membriloru magistratului. Intre tăcere solemna d. prefectu si presiedente C. Schnell deschide siedenti’a mestecată prin aratarea scopului conchiamarei. Se scula senatorulu Juliu Roll si cere volia, ca se ’si poata face reportulu in calitatea sa de fostu deputatu la universitatea sasesca. Ascultare incordata, si in fine multiamita din partea adunarei. Se intielege, ca acelu reportu era in cea mai strinsa legătură cu cestiunea dilei; de aici urmă firesce, ca se fia premissu. Pe candu presiedentele era se puna la discussiune decretulu ministeriale, oratorului. Gött ii arată unu proiectu de resolutiune, constatatoriu din patru puncte si subscrisu de cativa membrii parte mare jurişti de professiune. Simburele acelei resolutiuni este: 1. Corpulu representativu alu comunei Brasiovu adhera din tóta convicţiunea sa la protestulu celoru 34 deputaţi naţionali si o adopta ca pe a sa, din cuventu in cuventu (verbotenus, era in textu), adeca decretulu ministeriale ilu declara de illegale, de lovitoriu in constitutiune si in drepturi garantate prin legi. 2. In casu candu consiliulu municipale alu districtului intregu adunatu ar’ decide, ca se se tramita in acesta causa deputatiune la tronulu imperatescu, pentru ca se ’i arate illegalitatile ministrului, comun’a Brasiovului va acordă spesele necessarie spre acelu scopu. 3. Magistraturu se compună in numele acestui municipiu petitiune catra diet’a Ungariei, in care se cera dela acesta, ca pe temeliulu legei de responsabilitatea ministeriale Art. III din an. 1848 ministrilui c. Szapáry se fia data in judecata criminala pentru illegalitatile sale, or’ intr’aceea diet’a se declare decretele lui cele illegali de nuite si ne venite. Petitiunea se fia substernuta la dieta prin deputatii dietali din aceasta urbe si din districts 4. Petitiunile respective fiendu gafa in proiectu, representantii comunei se fia conchiamati catu mai curendu, adeca de urgentia. Presiedentele puse fiacare punctu in desbatere speciale. Luara cuventulu mai multi, cumu senatorii Roll et Brennerberg, membrii Klockner, Lassel, Jos. Dick, Hintz senior, Dr. Fabricius, advoc. Schnell s. a.; dar’ nici unulu nu se iuti, toti vorbia ca si cumu s’ar’ prepara la unu drumu fórte departatu, toti inse, afara numai de vreo duci, in tonu fórte determinatu, ca si cumu ar’ voii se dica. Pana aici amu sufentu, mai departe — odata cu victima. Punctele 1, 2, 4 fusera adoptate in unanimitate; celu pucinu nimeni nu a ridicatu vocea sa in contra. Punctului, care coprende darea in judecata criminala, după discussiuni petrundietorie, intre care s’a cititu si susu citatulu articlu de lege, fu adoptata cu majoritate preponderanta, caci adeca numai unii din senatori respunsera la apellulu nominale: »Nein.* Mai este ceva, ce bate la ochi in aceasta siedentia, ca si in acele doue de înainte, in care se pertractase aceasta cestiune, ca in fruntea oppositiunei celei mai cerbicase stau tocma acei sasi, carii intre anii 1863 si 1871 trecea de maghiaronii cei mai înfuriaţi, si carii tracta pe betrani de trădători, caci aceştia nu voiiu se -si vendia convicţiunile, nici pentru funcţiuni, nici pentru scaunu de deputatu sau de membrii ai consilieloru administrative dela calile ferate, si nici pe bani. Se vede, ca asia numitea partita a sasiloru teneri a facutu experientia bogata si foarte amara in acesti siepte ani. Este inse foarte frumosu dela ei, ca -si calea pe vanitate si isi marturisescu errarea intru atata, in catu impacarea loru cu tretranii se poate considera de perfecta. Asia invetia poporale, ca si individii, cu paguba propria. Abstracţiune făcută de orice divergentia a interesseloru romanesci de cele sasesci, atata sta, ca resolutiunea de sambeta face onoare sasiloru din Brasiovu. Ne va intreba inse cineva de resultatu. Oh, acela este sciutu. Respunsulu comitelui Szapáry póte se fia fórte scurtu. Am dela dieta si dela coroana mana libera, se taiu, se restaiu in Transilvani’a cumu voiu sei eu. Pre catu tempu legea manei libere adusa in 1867 nu e delaturata, eu in Transilvania orice voiu face, nu committu illegalitate. Szapáry póte se aiba dreptu, poporale inse au dreptu de una miie de ori mai mare, si in fine, voiu învinge totu ele. Brasiovu 25 Fauru 1874. Yedi asia, cum vediuramu, se sciu resolvi sasii toti pentru mnulu si unulu pentru toti si la păsurile extreme, la frângerea panei pentru aperarea privilegiului loru. Deputaţii dela Universitatea din Saliiu au insoiintiatu pe toti comitenţii si sasii loru, ca acum face lipsa, ca protestatii universității selu reinnoiasca tóate jurisdictiunile din fundulu regiu, er’ dela frații dep. romani inca neci o avisare nicairea, ca ce tienuta se continuă romanii loru facia cu aceste manifestatiuni, cari se voru face dóar’ si prin sate pe întrecute ca se dovedasca, ca tótu poporulu e de asemene opiniune resolutu pentru acesta causa a supremației loru. — Acum deca romanii neavizati voru absenta ori voru incuviintia, voru subscrie asemenea protestu, ei -si subscriu condamnarea, deca nu -si voru da dechiaratiunea franca, ca romanii nu potu incuviintia unu protestu unilaterale, facutu pe basea exclusismului numai de dep. sasi, numai in numele universității sasesci, numai in contra divisarii Sachsenlandului, numai pentru averea natiunei sasesci, adi. numai pentru aperarea supremației natiunei sasesci si acesta numai din causa, ca si ar’ subscrie ei insii condamnarea la sartea, sub care au gemutu de secuii; cr’ deca voru tace insemna totu atata, catu a adera si a nu se opune restitiurei privilegiului de a ne tracta după volnici’a loru, cu stapani preste: Ticăloși maria Ta.* — Principiulu luptei naționali politice a romaniloru e: perfect’a egale îndreptățire nationale politica intru tóte; totu ce e contrariu acestui principiu, romanulu trebue se respingă cu franchetia Fabriciana fora respectu la adulatiunile si metaniele pentru nesce câştiguri parţiali si temporarie ad. pana candu ne voru resupune volniciei loru. Cine au facutu aici minciuna de epure, reu a facutu. — Nu pentruca se strigamu osana celoru din inaltime se ne dechiaramu asia, ci numai pentruca asia pretende principiulu causei nóastre, dreptulu de perfecta egale îndreptățire nationale politica la tóte si pe fundulu regiu, ca si orsiunde. Drepturile comune nu se potu exercisa si apera cu complemente, ci cu constantia resoluta si neînfrânta, de care capeta respectu si antagonii. Virtus etinhoste laudatur. Tóte diariale maghiare se sculara in contra protestului sasiloru, decolandulu in fundulu si presumptiunea lui si numindu pe sasi atacatori traditionali ai constitutiunii maghiare; sasii inse sciu pentruce nu e tempulu dea cede, si nuabandoneaza