Gazeta Transilvaniei, 1874 (Anul 37, nr. 1-95)

1874-09-12 / nr. 67

Gazet’a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Fai'a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri este de 12 fl. v. a. pe unu anu seu 21/g galbini mon. sunatoria. Nr. 67. Am­in VMISI. Brasiovu 2412 Septembre Se prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 ev. de fiacare pu­blicare. 1874. Brasiovil 23 Sept. n. 1874. încordările la arondare. Amu vedintu, cu cata tenacitate se incordara maghiarii preste totu asi atrage la sene atata din elementele străine vecine, pe catu socotescu, ca voru fi in stare ai tiene in tienu si ai amalgamisa. Germanii inca făcu asia d.­e­ cei din 16 lo­calități in Scepusiu (Zypserstädte) tienu cu mani cu petióre de autonomi­a naţionala, fara respectu, sa­­sii din Transilvania, cu unu cugetu si cu o anima, purtate de spiritulu unitariu alu nationalitatii loru, in adressele tramise catra ministeriu din consultă­rile tienute pentru arondare pretindu unitatea na­tionale a fundului regiu seu a sasimei, fara res­pectu la nationalitatile conlocuitorie, si acesta sub auspiciale dispuitorie ale universității loru. Cine imparte inse parte-si face. Secuimea inca premerge cu exemplu intru arondarea nu numai a conationaliloru sei, ci cu dinsii fora respectu si fara intrebare si a romaniloru locuitori in enclavele loru. Secuii in adunarea loru din Treiscaune (Három­szék) trenuta acuma in Septembre pretendu, din privintia atatu topografica catu si de economia na­ţionala, adeca pentru asi spori si înmulţi naţiona­litatea cu imbucarea altora, secuii din Treiscaune dicu pretindu o arondare hypernationale dicundu in adressa catra ministeriu. Triscaunele nu suntu singuru numai unu tie­­nutu la marginea tierei, care prin strimtur’a dela Ujtuzu intr’o linia drepta catra Galati (din Roma­nia) midiulocesce comercialu orientale, ci totodată e si vecinulu marginasiu alu districtului sasescu alu Brasiovului, la care mai multe comune de soiu ma­­ghiaru, cari se tieneau odata de Treiscaune, se afla incorporate. Au venitu acuma timpulu, asia cre­­demu noi, ca se ceremu la arondarea Triscauneloru anexarea si a comunitatiloru: Satu lungu, Turkesiu, Bacsfaleu, Cernatu, Terlungeni, Purkereni si Zizinu, cu atatu mai vertosu, ca si ele siau descoperitu la locurile competinte asemenea dorinita. Asemenea Hidiculu (Hidvég) si Apátia din districtulu Brasio­vului , apoi Ürmös, Agostonfalva, Rákos inferioru si superioru, Mátéfalva, cari tóate după natur­a loru se léga de Treiscaune, ba si scaunulu Bardocz, Kézdi Vásárhely, Torja, Bikszád, Baczon, Baroth, si alte comunități din Alba superiora Peselnek, Sárospa­tak s. a., precum si din Ciuculu de josu mai multe localitati in casa, candu Ciucu nu ar’ remane de sene. Scopulu arondarei acestei grandioase se pune de temeiu. Acela e, ca aceste tete întrunite ar’ da putere si materiale si nationale Treiscauneloru, poterea reclamata si de paginele nationale, care are missiunea a servi de forta de aparare elemen­tului maghiaru in partea sudu orientale; numai asia se potu controla aici — dice adress’a — în­cordările cele contrarie statului maghiaru ale veci­­niloru străini. Acesta pretensiune hypernationale va fi plăcută si poate si sprijinita colo susu, deca se va pune ceva base pe respectarea pretensiuniloru municipialoru, trebue inse se protestamu din capulu locului, in contra argumentului din urma, ca elementulu ro­­manu ar’ fi dusmanu si cu încordări contrarie sta­tului, in catu ar’ avé lipsa statulu de controlarea lui prin unu asemene arondamentu grandiosu; is­­tori’a da de minciuna assemene asserte duse la tergu pentru maghiarisare. Romanii intocma voru si, după exemplulu celu veciu înaintea ochiloru si la sasi si la maghiari, si secui in Treiscaune, ar’ trebui, ca se pretenda pe­­tutindenea si ei arondare nationale vecinasia in mu­­nicipiu naționali, cari apoi se se unosca toate sub universitatea nationale romaneasca (universitas Vala­­chorum in Transilvania) dreptu istoricu vechiu, re­­stauratu si recunoscutu si in a. 1863 — 5, intocma, cum vedemu universitatea saseasca. N’am cetitu a­­dressele municipialoru romane, inse acesta incordare de arondare e înscrisa in animele tuturoru comune­­loru si cercuriloru romane, si fara cointielegerea loru orce alta arondare unilaterale romane una ficţiune politica reaplicata in pericululu vieţii naţionali a ro­manului, care e doveditu prin istoria, ca a fostu si e celu mai bunu si mai sacrificatoriu patriotu, care n’a avutu, n’are si nu va avé lipsa de neci o controlare din caus’a atitudinei lui, are inse abso­luta necessitate a i se recunoasce asemene dreptu de arondare, ca si celoralalte nationalitati sorori, con­­ditiune, fara care multiumire nu poate inverdi. — Eotvesiu, sciți bine, ca a disu. Vai de statulu acéla, a cărui durare sta in contradicere cu cele mai nobile sentieminte ale concetatianiloru sei.“ In adeveru nobile suntu si sentiementele poporului ro­­manu, candu se lupta pentru apararea vieţii natio­nale, mai nobile decatu ale maghiariloru si sasiloru, cari ca egoişti trecu limitele dreptății in lupt’a loru de asemine natura. — Diurnalele din Pesta, luandu occasiune dela repres. oraş. Keszmark, desbatu cu patima cestiunea denumirei pe viitoriu a tuturoru officialiloru munici­pali deadreptulu prin Regimu, fara alegere, care e plina de coruptiuni, nepotismu, clientismu s. a. si Toldy adauge, si ignoranti’a celoru alesi» — Maj. Sa. veni la Aradu spre a inspectiona ma­nevrele ostasimei din sudu pana la confinia. Romanii gr. or. se ocupa cu alegerile de metro­polis. In dieces’a Aradului si Caransebesiului voru urma in 19 si 22 Sep. v., in 19 aleg. preutiesci in 22 ale dep. mireni. Asta­ si prin Ardealu e la ordinea dilei. In Romani­a in 6 se serba cu una distinc­­tiune regale primirea osementeloru marelui patriotu Stefanu Golescu mai antaiu la gar’a Tergovi­­stei, unde d. Urechia intempina sicriniulu cu o a­­locutiune patrundietoria, d. istoricu Hasdeu cu al­ta discursu. Academi’a cu nestorii Poenariu, Laurianu profes. si junime, delegatiunele din tota tiar­a, cu cunune aduse pentru încununarea mormentului. După cele divine la S. Gheorge mai cuventara dd. Co­­galniceanu, Al. Romanu, Ionescu, Pleva, Troteanu. Una pompa splendida, imbracata totu in gele, după meritu. SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA. Siedinti’a dela 14/26 Augustu, 1874. D. Ionescu. Avemu se purcedemu la o luc­rare pentru care m’avemu unu regulamentu speciale, deci se intramu numai decatu in discusiunea. Pre­cum a facutu D. Sturza, totu asia si D-sa vré se reducă la modeste proportiuni discusiunea. S’a disu câ se ne adresamu D-lui Cipariu pentru câ se ne tramita dictionariulu de cuvinte vechi ce D-sa lu­are gafa, ne vomu adresa pote si catra altii, vomu face, — dice D. Ionescu, —­ dér’ cu constatarea chiaru a tesaurului nu ne vomu ajunge scopulu. Se nu subordinamu dér’ lucrările nostre la nici o luc­rare, nici chiar’ la a D-lui Cipariu, ca­ci nu ajun­­gemu la scopu, ci deca D-nii calaboratori insisi re­cunoscu necesitatea revisiunii, urmeza cu toti con­trarii dicţionarului, si cei ce se făcu echoulu cri­ticei din afara in sinulu societății, se vie se se puna la lucru. Se luamu la revisiune dictionarulu dela inceputu. Prefatiunea se o lasamu de o parte eu nu intru in critic’a ei, ci lasu la tempulu candu se va face editiunea cea noua. Intru dér’ in ma­teria. Cuvintele noue latine si cuvintele vechi străine d. e., luandule la revisiune, credu ca vomu face bine se nu le impunemu, ci se le enumeramu, asia resbelu, compositiune gresita din belu si res, regimentu­l legiune, etc. Se se constate deca acestea si altele asemenea se gasescu in cărțile vechi si deca se potu admite, ori ba. — Asia dori, a dice apoi D. Ionescu, ca cuvintele din glosariu se intre in dictionariu, or’ neologismii neusitati se se omită. Totu asia si cu formele, apoi se nu damu carte de nobilitate aceptiunii dubie a cuvinteloru, d. e. rostuire in locu de esprimere, etc. Catu pentru aceptiuni, se ne damu bine sem’a de însemnătatea cuvinteloru, se vedemu ce este seriosu, gravu si glumetiu, etc. Cestiunea ortografiei inca, cu tote cele-lalte, se se iee intr’unu modu practicu. Se purcedemu la revisiunea practica, pentru ca astu-feliu vomu ajunge a resolve si cestiunea prin­cipale, abstracta. D. Baritiu. S’a disu ca nu avemu regula­mentu. Da, formale nu avemu; avemu inse unu punctu scurtu, der’ forte indesatu (citesce § la res­­pectivu din regulamentu). Apoi avemu procesele verbale ale discusiuniloru din an. 1869, mai avemu si unu regulamentu, prin care se impartise lucrarea intre 13 insi insarcinati a colabora. Cari au luc­­ratu, au urmatu după § citatu. In fine s’a cerutu dela inteliginti’a naţiunii si dela membrii societăţii materialu, chiar’ si in sensulu propunerii D-lui Sturza, apoi colectiuni de cuvinte, ce nu se afla in dictionarele aparute, n’a venitu inse nimene ca se ne presinte acelu materialu, cu tote ca s’a datu si remuneratiune. — D. Cipariu insusi a propusu, mai departe D-nii Urechia, Baritiu, Caragiani, etc., dar’ afara de D. Caragiani, inca pre pucinu, n’a datu nici unulu. Pentru ce nu s’au datu nici criticele? Pentru ca mai toti ne-amu ocupatu de traiulu vie­­tiei si amu avutu, cu cuventu, ocupatiuni multu mai importante, etc. Trebue se recunoscemu meri­­tulu redactoriloru dictionariului, cari au deschisu tesauru mare, se nu amintescu altele, numai pro­verbele cele multe suntu de mare pretiu. Catu pentru definitiuni, pote se nu fia peste totu esacte, dar’ aceste nu suntu uniforme nici la străini; in asta privintia ne vomu invoi. Avemu omeni de specialităţi chiar’ in sinulu nostru, asia D. Aurelianu pentru sciintiele naturale. Nu portu nici o grija ca ne vomu incurca in certe personale, cari la 1869 au fostu mai alesu pentru precuventare. Nu ne place lucrarea? Dar’ bine, D-loru, deca nu ne-a placutu, de ce n’­am luatu oper’a din man’a redactoriloru? pentru ce nici unulu nu s’a imbul­­situ la lucru? Audiu plansori din causa ca nu li s’a primitu oper’a, ca, deca s’a si primitu, n’o mai cunoscu. Ei, D-loru, eu inca amu lucratu, — dice D. Baritiu, — si asiu avé a me plange pote mai multu decatu altii, pentru ca mai pucinu cunoscu oper­a mea, decatu D. Odobescu reportulu seu. noi

Next