Gazeta Transilvaniei, 1874 (Anul 37, nr. 1-95)

1874-10-19 / nr. 77

Gazet’a ose de 2 ori: Joi’a si Dumineca, Foi’a, candu concedui ajateriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe V* 3 fl. v. a. Tieri eeteroe 12 fl. v. a. pe unu anu sau 21/* galbini mon. sunatoria. Amilii Milli, se prenumera la postele c. si r., si pe le DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrala a 30 er. de fiacare pu­blicare. Nr. 77. Brasiovu 1 Novembre 19 Octobre 1874. Brasiovu 31 Octobre n. 1874. Camer’a representantiloru Ungariei n’a ince­­­ putu inca desbaterile meritórie. In siedinti’a dela 25 Octobre a clubului partidei lui Deacu, presiedin­­tele consiliului de ministri Bittó a facutu o espu­­nere a toturoru aceloru proiecte de legi, cari voru ave a se vota in prim’a linia in decursulu acestei sessiuni. Cu acesta ocasiune d-lu primu ministru dise, ca guvernulu si-a indreptatu privirile mai na­­inte de tóte asupr’a restabilirei ecuilibriului in fi­­nanciele statului, spre care scopu va si representa camerei mai multe proiecte de legi. Deficitulu ar’ fi acoperitu prin noulu imprumutu pana la finea anului 1875. Cu privire la administratiunea pu­blica guvernulu va propune o descentralisare mai mare, or’ pre terrenulu justiţiei va cauta a reduce numerulu tribunaleloru, insarcinandu pre officiali dela administratiune cu căuşele bagatele, cari asta­ di se tienu de competinti’a organeloru judeca­­toresci. In lini’a a dou’a camer’a va avè apoi se delibere diferite proiecte de legi, precum codicele penalu si modificatiunile făcute la procedur’a civile s. a. Inse pana ce bugetulu si proiectele legiloru financiari voru trece prin sectiuni, camer­a va avè se discute acele proiecte de legi, cari au remasu in suspensa mea din sessiunea trecuta. Si pentru ca proiectele de urgintia se nu se traganeze multu, guvernulu are se propună in camera, ca se se alega trei comissiuni financiari, ceea ce s’a si intemplatu. In conferinti’a sa dela 27 Oct. clubulu deachi­­stiloru a luatu la pertractare modificatiunile făcute de camer’a boieriloru in sessiunea trecuta la unii paragraf­ ai novellei electorali. Ministrulu de interne Szapáry arata, ca in de­­cursulu fer­eloru a adunatu date din 29 comunități ale Transilvaniei, de unde se poate vede apiiatu, ca după testulu propusu de guvernu, care prescrie unu censu de 14 fl. 22 cr., numerulu alegatoriloru din acele comunități ar’ fi crescutu dela 1872 pana asta­ di cu 2%, adeca ar’ face 5553, or’ după mo­dificatiunile camerei boieriloru, carea a aruncatu censulu la 18 fl. 48 cr., acestu numeru ar’ scade la 5027, adeca cu 8% mai putini. D-sa afla punc­­tulu de manecare alu guvernului mai justu si pen­tru aceea este de parerea, ca camer’a deputatiloru se nu accepte modificatiunile camerei de susu. Baronulu Gabr. Kemény plededia in favoarea acestoru modificatiuni, or’ Petru Mihályi róga pre membrii partidei, ca se se dechiare pentru restulu guvernului, deorace censulu in Transilvani’a este si asia cu multu mai mare ca in Ungari’a. — Astu­­feliu conferinti’a lassa acesta cestiune deschisa pen­tru fia­ care membru alu partidei, se voteze fia care după cum afla de bine. — Vomu vedé, daca intru adeveru mai esista vr’o scânteia de liberalisom in cavalerii unguresci sau ba. Organele administratiunii publice. Daca baronulu Sennyey, mnulu dintre cei mai illustri barbati de statu ai unguriloru, nu ne-ar fi prevenitu cu verdictulu seu, referitoriu la adminis­tratiunea publica in Ungari­a, atunci noi amu avu se ne luptamu acum cu mari dificultăți, pana ce amu potu se calificamu acestu ramu alu afaceriloru de statu după valoarea si gravitatea sa. Avendu vnse din fericire sentinti’a gafa, nu ne remane alfa. decatu se o decopiamu si illustramu. »Administratiunea la noi* — dise odata d-lu Sennyey in facia parintiloru patriei, adunati in parlamentu, — »este mai rea ca in Asi’a*. Nu scimu, daca dlu baronu mai adera inca la acesta convictiune a sa, pronunciata solemnu si cu sânge rece, inse noi sustienemu inca cu taria si temeiu, ca administratiunea la noi este unu monstru orribilu, care ar’ ingrozi chiaru si pre bieţii muritori din Hindustan sau Turchestan. Si ccea pentru ce: La noi domnesce in forma unu sistemu con­­stitutionalu liberalu, era in fapta unu sistemu despoticu de suprematisare, o măiestrită volni­­cia de impilare si o temeraria instiinita din partea unei rase de oameni, d’a absorbe sau d’a asimila tóate acele elemente eterogene, cari intr’o buna de­­ manóstia áru potó se córa socotÄi despre starea averei comune, si aru potó se devină periculose si chiaru implacabile facia de­­administratorii injusti si neonesti, cari au risipitu acesta avere comuna numai si numai pentru ajungerea scopuriloru loru egoistice si chiaru meschine. Astfeliu acesti suprematisatori, cuprinsi fiindu de fric­a panica, ca li se va lua cascavalulu din mana, cauta a-si assecurâ1 si intari poterea discre­ ţionara prin orce mediulece ertate si neertate. Si fiindu ca violinti’a si injuri’a nu-si afla aderinti in castrele omeniloru de caracteru si cu semtiu de dreptate si umanitate, asia ele trebue se recurgă la ceafa aceloru creature, cari nu-si făcu mustrare de consciintia din practicarea arbitriului si apli­carea illegalitatii. Ca organe demne de acestu sis­temu introdusu in administratiunea publica la noi, avemu d’a insemna in prim’a linia pre asia numiţii comiţi si căpitani supremi, sau prefecţi ai judetie­­loru, a caroru missiune este, d’a porta grige de esecutarea legiloru in favarea esclusiva a partidului dela potere, si prin urmare d’a incoragia împilarea si maltratarea poporului temutu. Era ca adjuncti fideli ai acestora siefi de administratiune publica sunt faimosii szolgabirei, sub-perfectii provinciali, cari au distinatiunea d’a străbate pana in sanctu­­ariulu familiariu, spre a progaga interessele si a esecuta ordinatiunile ce trentescu numai la intarirea potestatii unei caste, a unui soiu de oameni, cari credu a fi arendatu pentru eternitate avantagiele supramatiei. Acești mici despoti au devenitu asta­­di furarea si tertarea poporului dela sate. Ei -si permittu cele mai mari abusuri de oficiu si sever­­siescu impunitu cele mai cumplite acte de tirania, defraudéza bani publici, maltratóza si fortiéza pre poporu la robota si claca. Pentru illustrarea si constatarea adeverului tristu si durerosu, reproduceam aici ca de esemplu nisce date, ce le aflamu intr’o corespondintia a diurnalului, »Keletu din Clusiu, unde se dice, ca unu sub-prefectu din comitatulu Albei, cu numele Z. A., a luatu din cass’a unei comune 1000 fl. v. a., era din alta comuna a scosu 24 de carra si le-a tramisu in padurea oprita a opidului din apropiare, ca se-i aduca pari pentru vinia. Totu acestu micu despotu are datin­a de a-si lucra câmpurile, adeca de a aru, seceru, cosi etc. cu ajutoriulu viteloru si brad­atoru poporului din cerculu concrediutu admi­nistratiunii sale, si unde vede, ca nu póate se reu­­siasca numai cu auctoritatea sa officials, acolo in­­trevine cu forti’a, bate in drept’a si stang’a, de­­stitue pre­judi si notari, incarcereza si pedepsesce cu bani in profitulu seu. Se nu ne miramu dor’, daca administratiunea publica la noi este asiatica, candu vedemu, ca or­ganele administrative suntu mai multu nisce ser­genţi politici ai supremaţiei de rasa, cari cu atatea suntu mai favorisati si mai protegeati, cu catu suntu mai temerari si mai neindurati in acţiunile loru, îndreptate spre asservirea si impilarea poporului. Daca cumva esistu si esceptiuni, atunci acele de buna sama suntu fórte sporadice si in totu casulu suntu demne de tota laud­a. — Si acesta stare de lucruri are se se continue pana atunci, pana candu poterea de statu nu va inceta de a face distinctiune intre cive si cive, ci va insul, ca mesurile salutarie se se estinda preste toti, si toti se se impartasiósca de drepturi si libertăţi, precum se impartesiescu si de sarcinele publice si de sacrificiele de avere si sânge. Sinodului diecezanii alu episcopiei Gherlei (25 Octobre 1874). Asia dar’ dorinti’a inflacarata a clerului si po­porului acestei diecese in fine se realisaza; — so­­rorea mai mica pasiesce înainte, dandu exemplu su­­roriloru s’ale mai veterane de a se constitui pe basea sinodala, ca­ci »credemu in un’a santa sabor­­nica si apostolica baserica,“ marturisimu in Simbo­­lulu credentiei; singuru pe basea sabornica adeca sinodica asiediata baseric’a nostra póte se fia firma si infloritoria, facundu unu vallu poternicu in contra orce atacu din afara; singuru ca atare póte ea tende credentiosiloru din sinulu seu brad­ele iubirei, cari cuprindu cu iubire pe toti si nu uita inse, ca fii suntu mai aproape cu străinii, neci se lasa a se cu­­tropi, nimici sau vatemu careva din drepturile sale cele fromose, cari au base atatu de solide in cano­­nele apostolice, in insusi fundamentulu seu....... In 95 Octobre desu de demanatia multimea deputatiloru preoti V3 parte, si mireni 2/3 parti intr’un’a cu iubire împrumutata in anime si cu bu­­ curia espressa pe facie alergá la sanf a baserica ca­ tedrala, unde, după sierbirea cultului divinu prin Illustritatea S’a domnulu episcopu si Veneraţii ca­­pitularisci si invocarea spiritului santu, la 10 óre — insemnu si a dou’a óra 10 — înainte de ameadia­ di 25 Octobre se deschide Sinodulu prin o cuventare plina de medua, bene semtita si bene espressa, ce­ tită prin Preasanti’a S’a d. episcopu Michaile Pavelu cu preside­ntu Sinodului, desfasiurandu-se fondarea, prim’a desfasiurare si de apoi’a vietia a basericei crescine peste totu si a basericei nóstre greco-catolice in specie, —- aretandu-si volienti’a si dorinti’a de a se asiediâ, intari si constitui baseri­c’a nóstra si in specie acósta diecesa pre basa si­ nodica, pentru care scopu a si conchiamatu acestu Sinodu, care, ei pare reu, ca­ ce nu l’au potutu con­­chiama mai amplu si mai completu nelasandu ace­­stea angustimea localitatiloru, de care dispunemu, doresce a se face pe langa Statulu organicu regu­­latoriu alu referintieloru si interesseloru basericeloru, sceleloru si parochieloru nóstre si unu Regulamentu pentru tienerea Sinódeloru pre venitoriu. (Se tra­­iasca!) (Se traiasca!!! R.). Cuventulu plenu de spiritu constitutionalu alu presidelui se primesce din partea Sinodului pe langa intreitu: »Se traiasca!* cu espressiunea celei mai calduróse si mai viue multiumite espresse de catra cleru prin Vicariulu Naseudului Gregoriu Moi­­silu, or’ de catra laici prin advocat. Ga­vrii­le

Next