Gazeta Transilvaniei, 1879 (Anul 42, nr. 1-104)
1879-06-03 / nr. 44
Redactiunea si Administratiunea: Brasîovu, piatr'a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ ese: Joi’a ei Duminec’a. !Preti-u.l-u. a.Toon.a.xrxeaa.t-a.l-o.i . pe unu anu 10 fl., pe siese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 er. — Tieri esterne 12 fl. pe unu anu sau 28 franci. Se prenumera: la postele c. si r. si pe la do. corespondenti. _ ____ ___ •JLxvuLaa.clxixll« z -A- 33. TJL 1VL 2sZX.NI. un’a serie garmondu 6 er. si timbru de 30 er. v. a. pentru fiacare publicare. — Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retramitu. Nr. 44, Dumineca, 3 15 luniu 1879. Brasiovu, 2/14 luniu. Domnii Tisza-Trefort nu inceta cu regularile. Abia au regularii studiulu limbei maghiare in schiele poporale si acuma earasi ambla se reguleze ceva: „inspectiunea superióra a statului asupra instituteloru de invetiamentu ale confessiuniloru autonome“. A fostu greu a face începutulu, acuma nise merge cu regularea totu crescendu. Mai este ore de lipsa se-o spunemu, care este adeveratulu scopu alu acestoru regulari? Reactiunei i s’a deschisu o portitia cu legea, prin care ni se impune studiulu limbei maghiare in schiele poporale. Ocupandu odata acest’a positiune, ea va continuă de a submină basele legiloru pe cari se radiema autonomi’a confessiuniloru. Unu mediulocu de a paralisa si instructiunea din institutele de invetiamentu medie si superiore ale diferiteloru confessiuni s’a si aflatu in regularea inspectiunei supreme a statului. Noi scimu prh bine ce insémna acést’a, si după esperiintiele cele mai noue cu legea de limba nici nu mai pote fi indoiéla despre adeverat’a tendintia a nouei mesuri intentionate de câtra guvernu. Foile guvernului ne spunu, ca noulu proiectu de lege este de multu gafa — phte, ca s’a plamaditu deodata cu faimos’a lege de limba intrata de curendu in vighie. O singura impregiurare a impedecatu pena acuma pe ministrulu de culte si instrucțiune de a pasi cu elu înaintea corpuriloru legiuitore maghiare, si acést’a este: opositiunea ce-o făcu capii bisericeloru protestante ale Ungariei ori carei ingerintie a statului in afacerile loru scolare. Daca protestanții Ungariei ar’ fi numai slovaci de naționalitate, dlu Tréfort negresitu nu ar’ fi mai aflatu de lipsa a reflectă la dorintiele si postulatele loru, der’ credintiosii bisericeloru protestante sunt mai cu deseversire maghiari de naționalitate si trei colegi de ai ministrului de instrucțiune, ministrulupresiedinte Tisza, Thomas Péchy si Gábriel Kemény sunt chiaru capi lumesci, curatori supremi, ai bisericei reformate. Era prea naturalu der , ea dlu Trefort se aiba complesanti’a deale impartasi protestantiloru unguri planulu seu si de ai invită se ’si espuna dorintiele si temerile asupra proiectului de lege din cestiune, inainte de a fi presentatu dietei. Inca c’unu ana inainte a consultata ministrulu Trefort pe capii bisericeloru protestante din Ungaria. Atunci aceştia au cerutu că statulu se formuleze pretensiunile sale in căteva puncte. Acést’a s’a intemplatu si din punctatiunile propuse unei noua conferentie a capiloru bisericesci evangelici si reformaţi convocate pe diuza de 5 luniu a. c. se vede ca guvernulu cere, că despre schiele protestante se i se da date statistice si referate semestrale si se i se faca propuneri despre starea si mersul u invetiamentului si despre fundatiunile scolari. Ministrulu de instrucţiune se aiba singurii dreptulu de a aprobă orice schimbare a sistemului de invetiamentu si se fia indreptatita a inspectă prin organele sale schiele confessionale. La schiele medie (secundare) confessionale potu fi professori numai acei, cari au depusu esamenu de statu si au diploma, la cursurile academice numai cei ce poseda diplom’a de doctori s. a. Se intielege ca cărțile scolare voru trebui se fia censurate si schiele cari nu voru corespunde legiloru voru fi amenintiate cu închidere. In dispositiunile din urma culmineza asianumit’a inspectiune superiora a statului. Thte aceste puncte au fostu împărtăşite conference protestantice dela 5 luniu de câtra ministrulu de culte, care a voitu se câştige pe părinţii evangelici si reformaţi prin aceea, câ a declaraţii in discursulu seu de deschidere, câ statulu numai de aceea voiesce se reguleze inspectiunea s’a asupra scoliloru confessionale, pentru ca s’a observatu, câ parte a averei bisericesci si a fonduriloru se intrebuintiaza pentru promovarea unui curentu antinationali. Dér’ ce se vedi? Superintendentii, curatorii si seniorii, ce erau de fapta s’au purtatu că nesce adeverati protestanţi si au protestării cu voce înalta in contra planuriloru de ingerintia a guvernului in afacerile loru şcolari. Discussiunea a fostu înfocata. Inainte de thte au declaratu capii bisericesci adunaţi, ca ei singuri nu potu se decidă in cestiuni însemnate fara a întrebă couventele seu districtele loru bisericesci. Episcopulu Török a asemenatu pe Trefort cu minstrulu absolutisticu Leo Thun si la imputatu, cu voiesce se publice dreptulu statariu asupra schieloru protestante, dar’, adause elu, acest’a se intempla numai acolo, unde se făcu omoruri si hoţii, nu unde domnesce pace si linişte. Nu-i destulu ca ati incurcatu thte afacerile tierei, voiţi acuma se turburaţi si pacea protestantiloru? — zise baronulu Pronay. Insusi corniţele Lonyay a fostu, după cumu ne spunu foile maghiare, in contra mesurei ce voiesce se o ia guvernulu, dicendu ca esista legi prin cari se potu impedecă instiinttele antinaţionale, adeca antimaghiare, car’ superintendentulu Szeberenyi a esclamatu , dara nu voiţi se aruncati pe reformaţi intr’o caldare cu confessiunile, la cari at observatu unu curentu antinationalii. Conferinti’a s’a finitu printr’o declaratiune ce a facut’o d. ministru-presiedinte ca guvernulu nici n’a fostu datoriu se întrebe pe domnii adunați, ci, după ce nu s’a potutu stabilio intielegere, va dispune după a s’a propria chibzuiala. Este caracteristica acesta conferentia pentru giurstarile actuale din Ungaria. Ea ne arata inainte de thte ca reactiunea in contra libertăţii de care se mai bucurau poporele nemaghiare, nu phte se se seversiasca fara de a lovi si in drepturile si institutiunile maghiariloru studiiindu astfeliu fundamentulu intregu alu statului. Academi’a Romana. Cetimu in „Monitoriulu României“ . Dumineca, 27 ale curentei, M. S. R. Domuulu a binevoitui a primi, la Palatulu de la Cotroceni, pe dnii membri ai Academiei Romane, cari au venitu spre a esprimă multiamirile loru Pre înaltului Nostru Domnu pentru organisarea Societarii Academice in Corpu constituirii sub denumirea de Academia Romana. D. Ion Ghika, presiedintele Academiei, a adresatu, cu acesta ocasiune, Altetiei Sale Regale urmatoriulu discursu : Maria T’a! Academi’a Romana, petrunsa de recunoscintia pentru solicitudinea ce Alteti’a Vostra Regala a aretatu acestei institutiuni, vine astadi cu celu mai profunda respecta, se isi esprime simtiemintele sele de gratitudine. Ide’a fundamentala de a face ca limb’a se fia uua, precum un’a este si vieti’a naţionala in noulu Statu Romana, a datu nascere Societăţii Academice Romane. Cultur’a Spiritului, in tóate ramurele activitatii sele, face glori’a natiuniloru civilisate, gloria care se mesura după urmele de lumina ce lasa din generatiune in generatiune, in litere, in sciintie si in arte, ca si in vitejie. Cu mai tote cugetările nationale, si acést’a a fostu reservata domniei Măriei Tale a o realisa. Ea a fostu si este din numerulu acelora, care suntu menite a inaltiâ națiunea pe trept’a ce ’i se cuvine. Ca patronu, Alteti’a Vostra Regala s’a asociatu la modestele nóstre incercari, ca Suveranu, a sanctionatu transformarea Academiei in institutiune nationala. Noi, membrii acestei institutiuni, venimu dera respectuosu a esprime simtiementele nóstre de gratitudine înaltului nostru protectoru si totu-odata a roga pe Suveranu, se binevoiesca a primi presidenti’a onoraria a Academiei Romane. Acesta este cea mai scumpa dorintia a membriloru Academiei, cari vinu a depune omagiele loru la piciorele Tronului Altetiei Vostre Regale. M. S. R. Domnulu a binevoitu a respunde cu urmatorele cuvinte : Sunt mândru ca sub domni’a Mea s’a fondatu Societatea, care astadi devine Academia Romana. Urezu din toata anim’a, ca acesta frumoasa institutiune se fia unu avutu isvoru pentru sciintia, pentru limb’a si istori’a noastra nationala. Primescu cu o viua satisfactiune a fi presiedintele onorariu alu acestui doctu corpu, precum am fostu fericitu de-a fi, chiaru de la fondarea iei, Presiedintele Societăţii Academice. După acesta, d. Ion Ghika a presentatu Domnitorului pe dnii membri ai Academiei, cu cari M. S’a Regala s’a intretienutu in modulu celu mai binevoitoriu despre lucrările si activitatea fiacaruia. Siedintiele Academiei Romane. Pena Mercuri iu 30 Maiu /11 luniu inclusivu Academi’a romana a tienutu cu totulu siese siedintie. Prin mediulocirea unui stimatu amicu alu fetei nóstre primiramu thte processele verbale ale siedintieloru pena la diu’a memorata in estrasu si ne grăbimu ale publică spre a pune pe cetitorii noștri mai iute in curentulu lucruriloru sessiunei estraordinarie a Academiei Romane din anulu curentu. Siedin ti’a I dela 23 Maiu / 4 luniu s’a deschisu la 872 lire de catra presiedintele Acad. Ionu Ghic’a, fiindu presenti urmatoriii, membri : Aurelianu Petre S., Babesiu Vine.., Bjiritie G., Caragianu Ioanu, Cretiulescu Nicolae, Falcoianu Stefanu, Ghic’a Ioanu, Hasdeu Bogdanu P., Ionescu Nicolae, Laurianu Aug. Treb., Maniu Vasile, Odobescu Ales., Papadopulu-Calimacu Al., Romanu Ales., Sionu G. Stefanescu Grig., Sturdza Dimit. A. D. Presiedinte da lectura adresei d-lui ministru de culte, prin care i s’a transmisii legea votata de corpurile legiuitore sanctionata de A. S. R. Domnulu si promulgata prin „Menit, ofic.“, care lege declara societ. acad. rom. de institutii naționalii cu numirea „Academi’a romana“, statulu facandu-i o donatiune anuala de 30.000 lei. (A se vedea Gaz. Trans. Nr. 27 din 1879.) Presied. dice, ca societ.iuandu actu de acést’a lege, este datore a aretă sentimentele sale de gratitudine câtra guvernulu tierei si câtra Domuitoriu. Se admite a se cere in acestu scopu o audientia A. S. Regale. D. secretariu generalu G. Sionu da apoi cetire reportului delegatiunei despre lucrările si activitatea s’a. (Ilu vomu publică in numerulu venitoriu.) In S e d i n t i ’a II dela 24 Maiu, la care au luatu parte si membrii: Alecsandri Vasilie, Hodosiu Ios., Maiorescu Titu, Urechia Yas. A. se comunica intre altele doue scrisori ale membriloru actuali d. Canonicu Cipariu si Dr. A. Fetu, in cari arata motivele ce-i impedeca a luă parte la sessiunea de fatia. D. Urechia inainteza o colectiune de notitie bibliografice relative la tierile dunărene, adunate de d. comite de Marsy si oferite bibliotecei Academiei, care se primesce cu multiamita predandu-se dlui Hasdeu spre a referi asupra ei. Se autorisa apoi delegatiunea a eliberă diurnele si spesele de transportu că si in sessiune ordinara, remanendu, că situatiunea generala a lucruriloru se se decidă după revisiunea statuteloru . Fiindu la ordinea dilei alegerea comissiunei pentru revisiunea statuteloru se alegu cu majoritate de membri ai acestei comissiuni dnii: Odobescu, T. Maiorescu, A. Tr. Laurianu, V. Babesiu si P. S. Aurelianu. Urmeza alegerea comissiunei pentru cercetarea raportului delegatiunei. Se alegu: dnii N. Cretiulescu, N. Ionescu si A Romanu. S i e d i n ti ’a III dela 25. Maiu v. D. Pres. comunica adresa dlui N. Densusianu, prin care tra-