Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1884 (Anul 47, nr. 109-245)

1884-11-08 / nr. 213

lora de infanterie bavareze şi saxone, ce se află în Al­­satia, s’a ridicată la statula regimentelor­ de infanteriă prusiane din corpul­ alai 15 de armată. De asemenea s’au preliminată în bugetă şi sumele corespunctetare pentru întărirea fortificaţiunilor­ dela graniţele estice şi vestice. Relativă la mişcările şi nouele formaţiuni de trupe ce se vor­ esecuta la graniţele estice e demnă de ob­servată, că la corpul­­­ de armată (Königsberg) dela 1 Aprilie 1885 se va înfiinţa ună stată majoră de divisi­­une de cavalerie, precum şi câte o inspecţiune a land­­wehrului pe lângă corpurile 1 şi 2 de armată (Königs­berg şi Bromberg), întinderea fortăreţelor. Thorn şi Ku­strin cere, ca posturile comandanţilor, celor­ două locuri, ce au fost­ ocupate pănă acum de câte ună comandantă de a doua, respective a treia clasă (co­­mandantulă de regimentă, resp. de batalionă) să se ocupe de comandanți de întâia, respective a doua clasă. Apoi se va transferă ună regimentă de cavalerie și ună bata­lionă de vânători la Allenstein, ci câte ună batalionă de infanterie la Ortersburg, Osterode, Soldau și Tilsit, mai departe la Riesenburg, unde se află deja ună escadronă din regimentulă de Uianî ostprusiană Nr. 8, se voră transfera încă două escadrone împreună cu statuia ma­joră ală regimentului și la Stallupenen ărăsî două esca­drone. La Thorn se va duce batalionulă de pionerî po­­merană Nr. 2 din Stettin; în fine totă la Thorn se va transfera ună regimentă de cavaleriă şi la Lyck două batalione de infanteriă. Precum vedemu din acăstă dare de sămă, Germania e cea dintâiu, care n’are încredere în susţinerea păcii. E aliată cu Austria, e bună pretină cu Rusia, trăesce în relaţiunî cordiale cu Italia, cu Francia chiar şi cu alte state; cu fote acestea simte necesitate de a-şî mări gar­­nisoanele de pe la graniţele dinspre Francia şi Rusia, de a se fortifica mereu şi de a ţină m­ă numără conside­rabilă de trupe în permanenţă. In modulă acesta Ger­mania lucrăză pentru ....pace! CRISA FINANCIARA. Braşovă 7 (19) Noemvre. Panica ivită pe piaţa Bucurescilor, prin falimentarea marei case din Londra, Spartak­, a produsu o confusiune generală în toate afacerile României. Urmările acestui bancrută colosală (se­r­ice: de sute milioane franci) vor­ aduce mare calamitate în ţară. Primulă efectă a fostă că agiula aurului s’a urcată în două dile dela 8.60 la 14°/p, va se rp­ică cu 5.40o/°­Intr’o posiţiune atâtă de critică este forte greu a te pronunţă asupra sch­imbărilor, ce sunt posibile pe fie-care momentă. Piaţa nostra încă a fostă amară sguduită de evenimentulă bucu­­resceană, încâtă astâdi, negociarea în bilete ro­mâne este aproape nulă. Omenii alergă în toate părţile să scape de ele, dar nu le mai oferă ni­meni nimică. Şi plină e piaţa noastră de bilete, una după cum amă­reu şi altă­dată, pentru că negoţul­ Braşovului cu România este forte mare, a doua pentru că mulţi privaţi, pe cari nici nu-i taiă capulă la jocă de bursă, speculeza cu bilete române. X. celei corespondinţe şi publicate în Nrulă 210 dela 4/16 a lunei curente ală (jiarului D-Vostră, despre alegerea de deputată dietală în cerculă Boroşîneului, vădendă între altele că se atribue şi guvernului diecesană o ingerinţă mare în favoarea candidatului guvernului, suntă auctori­­sată din partea Preasânţiei Sale părintelui episcopă Ioana Meţiană a dechiarâ şi a ve rugă d-le Redactoră, se bine­voiţi a şi publică în preţuitură d-vostră cjiar fi ca şi acea corespondinţă, ca şi mai multe altele de asemenea na­tură, este numai o scornitură tendenţiosă. Guvernulă diecesană, cum ilă numesce corespon­dinţa seu consistoriulă de aici cum îlă numimă noi, con­stă din 45 membri, între cari suntă toţi bărbaţii mai distinşi din locii şi din comitată fără osebire de colorită politică, deci deci ar sta aserţiunea din corespondinţa de susit, atunci ar urmă că toţi inteligenţii noştri fără osebire, prin urmare şi cei ce se numescă pre sine na­­ţionali ar fi lucrată pentru candidatură guvernului, seu ar urmă că, acea partidă națională cum se numesce ea ar trebui să scie ce felă de dispusețiunî ar fi luată gu­vernulă diecesană în causa din cestiune. Ei bine, provocămă pre d­iă corespondentă și pre ori carele dintre cei 45 membri ai guvernului diecesană se spună pe onoarea loră, decâ acum sau altcândva s’ar fi vorbită măcar m­ă cuvântă de asemenea lucruri în consistoriu ? Dar se va presupune poate, că deca n’a făcută con­sistoriulă, ar fi făcută ceva capulă diecesei, adecă Prea­­sânția^Sa părintele episcopă. La acesta nu-mî remâne decâtă se dechiarâ, că de când s’a escrisă alegerea de deputată dietală în cerculă Boroşîneului până astădi, la Preasânţia Sa n’a umblată nici vr’ună preotă şi nici pro­­topopulă Boroşîneului şi nici Preasânţia Sa n’a scrisă nici o literă în aceasta afacere, deci şi imputarea aceasta o dechiară de o scornitură tendențiosă, or decâ prin a­­ceasta s’ar simți cineva nedreptățită, se dovedesc o con­­trariulă. Dară poate d. corespondentă îșî baseza aserțiunea sa pre presupunerea, că majoritatea preoțiloră ar fi vo­tată cu candidatură guvernului și nu cu cela ală partidei naționale. Eu nu sciu care preotă, cum şi pentru ce­a votată aşa? dar déca s’ar întrebă unulă ori altula, sau toţi la olaltă, credă că fie-care şi-ar sei justifică proce­­derea sa. Déca aţi sei şi d-vostră d-le Redactoră, că după ce între cei vr’o 20—30 inteligenţi români din Aradă, între cari şi cei ce-şî arogă rola de naţionaliştî, şi între cari şi corespondentulă d-vastră, nu s’a aflată măcar unulă să-şi pună candidatura în Boroşîneu, şi deca aţî mai sei, între ce împrejurări, cine şi cu ce scapă a candidată în era ultimă şi pre d. Bozgană din Chişineu, de deputată la Boroşîneu, atunci altcum aţi scrie, adecă în altfelă de cunoscinţa de causă. Se sperămă însă ca viitorul­ cela mai de aproape va lămuri toate aşa precum s’au întâmplată, şi atunci altfelă va fi şi opinia publică. Primiţi etc. Ignaţiu Pappa, secretarii consist. Afacerea alegerii de deputatii ale Boroşneului. (Coresp. part a Gaz. Trans.) Ara­dă, 5/17 Noemvre 1884. Domnule Redactorul Atâta în corespondinţa din Aradă, câtă şi în articululă de fondă scrisă pre basa a­ 14. FOILETON II. Revoluţiunea din 1784. (Revoluţiunea lui Horn în Transilvania şi Ungaria 1784 — 1785 scrisă pe basa documentelor­ oficiale de N. Densusianu. Bu­curesci 1884. Tipografia »Romanulu,« Carolfi Gobi). (Urmare.) Noulă comisară regescă contele Antoniu Jankovits din Bănată își începu activitatea sa în 26 Noemvre 1784, tocmai pe când în Transilvania și Ungaria proclamându­­se legea statală începu de nou barbara justiţiă a nobili­­mei asupra ţăranilor­. In comitatul­ Albei se esecutară în modă sumară în trei dile 11 ţărani, între cari şi că­­prarula Ursu Uibaru. Intr’o scrisore cu data Aiudă 28 Noemvre se zice: »Tabla din Aiudă ţine şedinţă în Alba şi omoră pe Români cu ţâpă şi cu rota...« Diarură de atunci »Magyar Hirmondos publică mereu buletine despre crâncenele esecutărî ale nobilimei cu toate detailurile pre­cum : ... pe ţăranulă Mihocă îlă despicară de viu în 4 bucăţi şi bucăţile le spânzurară în 4 locuri anumite«. . . Nobilimea din comitatulă Aradului puse vârfă acestei oribile justiţie. In 25 Nov. vice-comitele Aradului An­drem Forrai, scrise contelui Jankovits că a prinsă 2—3 ţărani din fie­care comună şi-i va condamnă la moarte pe toţi. In aceea­şi nobilimea şi funcţionarii din comitatul­ Aradului se întruniră în şedinţă şi condamnară la dife­rite pedepse de moarte pe 42 de ţărani Sentinţa ce portă data de 25 Noemvre 1784 este îngrozitore. In in­troducere se Zice că scopul„ ei este »de a intimida pe răsculaţi printr’ună esemplu oribilă.« In 16 puncte unii suntă condamnaţi să fie traşi în ţâpă de vii, alţii să fie frânţi cu rota cu seu fără lovitura de graţia; cei acu­­saţî pentru profanarea bisericelor­ unguresc! au fostă condamnaţi să li se taie mai întâiu mânile, a­­poi capulă, or corpulă să li se pună pe rugă; er alţii fură condamnaţi să fie spânzuraţî sau să li se taie capulă cu paloşulă or cadavrele loră să se imple­­teasca pe roate; cei mai mulţi erau condamnaţi a fi ese­­cutaţî înaintea diferitelor­ comune. Sentinţa se încheia aşa: *Ear ceilalţi locuitori din comunele, ce se ţină de districtulă Mureşului şi cari au luată parte la răscolă..., pentru ca memoria crimei loră atroce să se transmită şi şi la sfânta posteritate şi ca să nu rămână nerăsbunaţi pentru faptele ce le-au comisă, afară de rebonificarea daunei care se va constată.... şi pe care comunele vor­ trebui se-o rebonifice succesivă, se condamnă cu toții la ună numără corespunzătorii de bastoane și lovituri cu sbiciula, or’ copii la vergi. .. și voră rămână scutiți de pedeapsa numai cei ce voră proba că n’au luată parte la răscoala.« Sentința aceasta înainte de a se revisuî la Aradă să și pusese în esecuțiune. Ună sub­­prefectă scriea p’atunci cătră c. lankovits: »Forrai cela ténéru dimpreună cu pandurii comitatului bate în modă crâncenă pe toți locuitorii, cari fugă cu toții prin păduri, vinovați și nevinovați.* Der contele lankovits in­­terzise încă în 26 Nov. in numele Regelui de a se ese­­cuta sentinţa de mai sus, înainte de sosirea lui la Aradă. In 2 Decemvre sosiră în Aradă lankovits cu generalulă Papilla (Română de nascere) şi aici se începu ună pro­cesă nou cu ţăranii răsculaţi, deorece: Zece lankovits în­tr’ună raportă cătră împărat­ulă — »ţăranii toţi nega faptele ce li se impută, dânşii n’au fostă confrontaţi nici cu locuitorii, nici ei între ei şi nu e constatată deca au fostă cu toţii căpitani.« Totodată Jankovits intense co­mitatului de a mai aresta şi a supune la pedepse cor­porale pe bărbaţi, femei şi copii. Imperatula Iosifă schimba pedeapsa de moarte în privința tuturoră condam­­naților, în pedeapsa de lucrări publice dela 1—3 ani și câte 60 sau mai puține bastoane, iar despăgubirea dela comune o cassa cu totulă. Contele Jankovits mai ordonă comitatului se desem­neze p’ună judecătoră, care împreună c’ună ofițeră din armata imperială şi cu protopopulă Petru Gereşity din Aradă se înduplece pe locuitorii fugiţi şi rătăciţi prin pă­duri a se întoarce­­răşi liniştiţi pe la casele lor­. Comi­­siunea acesta reuşi a linişti pe omeni, îi dojeni şi le luă promisiunea, că vară rebonifică pagubele cu Zile de lucru. Raportulă ei, în care se mai zice, că locuitorii au de­clarată, că rescoala a făcut’o țăranulă Mihaiu Fareu din Oberșa care a venită din Ardela cu pretinsa poruncă a împăratului ca să se stingă nemula ungurescă, a ajunsă dela cancelariă la împăratulă, care hotărî că »despre re­bonificarea pagubelor, nu poate fi vorbă, deoarece locuitorii şi aşa nu au nici o avere şi afară de aceea mai suferă şi pedepse corporale.« In 15 Decemvre cont. Jankovits sosi în Transilvania la Deva. De abia sosi aici şi şi primi dela iobagii din comitatul­ Um­ădorei şi ală Albei o mulţime de plângeri, în contra tirăniei domniloră săi. Iobagii se plân­geau că nobilii îi silescă să le rebonifice pagubele ce li le-au causata rescoala, femeile lor­ se plângeau că li se SOIRILE DILEI. Se­­Jice, că congresulă bisericii române gr. or. este convocată pe Duminecă, 11 Noemvre v. 1 0— Ni se spune, că între Ialomiţă şi Dimboviţă m­ă cri­­vetă cumplită a suflată, vr’o 7 dile de-arândulă, băgândă mare groaza în omeni. »Kolozs. Közi.« aduce scirea, că studenţii maghia­r în dreptă dela universitatea din Glusiu au spartă a 5-a oră toate ferestrele croitorului Bernât Finiasz. Casa croi­torului fiindă situată în apropierea unui birtă, studenţii maghiari, de câte ori eşiau noaptea din acestă birtă în­drăgosteau cu betele ferestrile croitorului. Ş’apoi astfelă de omeni mai pretindă că suntă me­niţi a civilisa Orientală? —­— Din Sătmară ni se scrie: »D. locot. Ioana lovescu de la regim, de inf. Nr. 5, ună oficieră distinsă, și-a încredințată pe curta d-ștră Bella Mayer din Sătmară.* —0— Ni se scrie, că în câmpia Ardealului timpulă a fostă bună și favoritora semănaturilor­ de tomnă. In 14 No­emvre a ninsă pentru întâia dată. —0— Datoria flotantă a Austriei la 30 Septemvre espirată era de 411,997,902 fier, din care 68,244,092 în titluri hipotecare și 343,753,810 în bilete de bancă. —0— Aflămă că compania austriacă de navigațiune cu vapoare pe Dunăre va rambursa, cu începere de la 1 Aprilie 1885, împrumutulă seu în obligaţiuni emisă în 1871. —0— Cetimă în »Curierală financiară:« După cum amă anunţată încă de la înfiinţarea Domenului Coroanei, că acâstă instituţiune nu poate decâtă să fie o binefacere pentru Stată, astăcfl mai multă decâtă orî­ când, vedemă că nu ne amă înșelată în prevederile nostre. Aflămă în ade­­veru că M. S. Regele, inpinsă de sentimentele cele mai înalte, a începută deja a proiectă ameliorafiunî. Cea d’intâiu care se presintă naturalmente la ochi este bise­rica și scoala. In acestă scopă, d. Ioană Calenderă, Ad­­ministratorulă Domenului Coroanei, a şi începută să vi­­siteze diferite moşii pentru a vedea prin elă însuşi tre­buinţele, mai cu seama ale şcoalei şi ale bisericei: cărţi, vestminte sacerdotale, haine la băeţii săraci din comune etc., nimică nu va lipsi şi în curendă se voră acorda.« —0— Regele a clădită în Azuga o scolă de pâtră cu lo­cală şi pentru învăţători. Maiestatea Sa a dăruită acesta şcolă comunei, spune .Telegrafulă.* —0— Cassa Adolfă M. Hirsch din Bucuresci, a suspen­dată plăţile, învoindu-se cu creditorii a plăti 40°/0. —0— Vineri s’au închisă şi pecetluită prăvăliile ce ţinea dispărutulă Andrea Papadatu, care a fugită lăsândă în Galaţi datorii peste suma de 80.000 lei. 10— Solemnitatea deschiderei facultăţei de teologie s’a făcută Duminecă la ora două după ameri, Zice »Voinţa Naţională,« printr’ună serviciu oficiată la mitro­polia de I. P. S. S. Mitropolitulă primată, în asistenţa profesorilor a nouei facultăţi, a elevilor­ şi a d-lui Toci­­lescu, secretarulă generală ală ministerului cultelor­ şi instrucţiunei publice, în absenţa d-lui ministru Chiţu. După săvârşirea serviciului la catedrală, profesorii şi e­­levii au trecută la facultate în localură Academiei unde I. P. S. S. Mitropolită, d. Tocilescu şi alţii au ţinută dis­cursuri cu aceasta ocasiune, pe cari le vom­ publica în­dată ce ni le vom procura.­­0— Archimandritulă Teofilă, legatură exarchului bul­gară, a fostă omorîtă în Dibra (la marginea nordvestică a Macedoniei). Amănuntele sunt­ acestea: Pe la sfer-

Next