Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1884 (Anul 47, nr. 109-245)
1884-11-08 / nr. 213
lora de infanterie bavareze şi saxone, ce se află în Alsatia, s’a ridicată la statula regimentelor de infanteriă prusiane din corpul alai 15 de armată. De asemenea s’au preliminată în bugetă şi sumele corespunctetare pentru întărirea fortificaţiunilor dela graniţele estice şi vestice. Relativă la mişcările şi nouele formaţiuni de trupe ce se vor esecuta la graniţele estice e demnă de observată, că la corpul de armată (Königsberg) dela 1 Aprilie 1885 se va înfiinţa ună stată majoră de divisiune de cavalerie, precum şi câte o inspecţiune a landwehrului pe lângă corpurile 1 şi 2 de armată (Königsberg şi Bromberg), întinderea fortăreţelor. Thorn şi Kustrin cere, ca posturile comandanţilor, celor două locuri, ce au fost ocupate pănă acum de câte ună comandantă de a doua, respective a treia clasă (comandantulă de regimentă, resp. de batalionă) să se ocupe de comandanți de întâia, respective a doua clasă. Apoi se va transferă ună regimentă de cavalerie și ună batalionă de vânători la Allenstein, ci câte ună batalionă de infanterie la Ortersburg, Osterode, Soldau și Tilsit, mai departe la Riesenburg, unde se află deja ună escadronă din regimentulă de Uianî ostprusiană Nr. 8, se voră transfera încă două escadrone împreună cu statuia majoră ală regimentului și la Stallupenen ărăsî două escadrone. La Thorn se va duce batalionulă de pionerî pomerană Nr. 2 din Stettin; în fine totă la Thorn se va transfera ună regimentă de cavaleriă şi la Lyck două batalione de infanteriă. Precum vedemu din acăstă dare de sămă, Germania e cea dintâiu, care n’are încredere în susţinerea păcii. E aliată cu Austria, e bună pretină cu Rusia, trăesce în relaţiunî cordiale cu Italia, cu Francia chiar şi cu alte state; cu fote acestea simte necesitate de a-şî mări garnisoanele de pe la graniţele dinspre Francia şi Rusia, de a se fortifica mereu şi de a ţină mă numără considerabilă de trupe în permanenţă. In modulă acesta Germania lucrăză pentru ....pace! CRISA FINANCIARA. Braşovă 7 (19) Noemvre. Panica ivită pe piaţa Bucurescilor, prin falimentarea marei case din Londra, Spartak, a produsu o confusiune generală în toate afacerile României. Urmările acestui bancrută colosală (serice: de sute milioane franci) vor aduce mare calamitate în ţară. Primulă efectă a fostă că agiula aurului s’a urcată în două dile dela 8.60 la 14°/p, va se rpică cu 5.40o/°Intr’o posiţiune atâtă de critică este forte greu a te pronunţă asupra schimbărilor, ce sunt posibile pe fie-care momentă. Piaţa nostra încă a fostă amară sguduită de evenimentulă bucuresceană, încâtă astâdi, negociarea în bilete române este aproape nulă. Omenii alergă în toate părţile să scape de ele, dar nu le mai oferă nimeni nimică. Şi plină e piaţa noastră de bilete, una după cum amăreu şi altădată, pentru că negoţul Braşovului cu România este forte mare, a doua pentru că mulţi privaţi, pe cari nici nu-i taiă capulă la jocă de bursă, speculeza cu bilete române. X. celei corespondinţe şi publicate în Nrulă 210 dela 4/16 a lunei curente ală (jiarului D-Vostră, despre alegerea de deputată dietală în cerculă Boroşîneului, vădendă între altele că se atribue şi guvernului diecesană o ingerinţă mare în favoarea candidatului guvernului, suntă auctorisată din partea Preasânţiei Sale părintelui episcopă Ioana Meţiană a dechiarâ şi a ve rugă d-le Redactoră, se binevoiţi a şi publică în preţuitură d-vostră cjiar fi ca şi acea corespondinţă, ca şi mai multe altele de asemenea natură, este numai o scornitură tendenţiosă. Guvernulă diecesană, cum ilă numesce corespondinţa seu consistoriulă de aici cum îlă numimă noi, constă din 45 membri, între cari suntă toţi bărbaţii mai distinşi din locii şi din comitată fără osebire de colorită politică, deci deci ar sta aserţiunea din corespondinţa de susit, atunci ar urmă că toţi inteligenţii noştri fără osebire, prin urmare şi cei ce se numescă pre sine naţionali ar fi lucrată pentru candidatură guvernului, seu ar urmă că, acea partidă națională cum se numesce ea ar trebui să scie ce felă de dispusețiunî ar fi luată guvernulă diecesană în causa din cestiune. Ei bine, provocămă pre diă corespondentă și pre ori carele dintre cei 45 membri ai guvernului diecesană se spună pe onoarea loră, decâ acum sau altcândva s’ar fi vorbită măcar mă cuvântă de asemenea lucruri în consistoriu ? Dar se va presupune poate, că deca n’a făcută consistoriulă, ar fi făcută ceva capulă diecesei, adecă Preasânția^Sa părintele episcopă. La acesta nu-mî remâne decâtă se dechiarâ, că de când s’a escrisă alegerea de deputată dietală în cerculă Boroşîneului până astădi, la Preasânţia Sa n’a umblată nici vr’ună preotă şi nici protopopulă Boroşîneului şi nici Preasânţia Sa n’a scrisă nici o literă în aceasta afacere, deci şi imputarea aceasta o dechiară de o scornitură tendențiosă, or decâ prin aceasta s’ar simți cineva nedreptățită, se dovedesc o contrariulă. Dară poate d. corespondentă îșî baseza aserțiunea sa pre presupunerea, că majoritatea preoțiloră ar fi votată cu candidatură guvernului și nu cu cela ală partidei naționale. Eu nu sciu care preotă, cum şi pentru cea votată aşa? dar déca s’ar întrebă unulă ori altula, sau toţi la olaltă, credă că fie-care şi-ar sei justifică procederea sa. Déca aţi sei şi d-vostră d-le Redactoră, că după ce între cei vr’o 20—30 inteligenţi români din Aradă, între cari şi cei ce-şî arogă rola de naţionaliştî, şi între cari şi corespondentulă d-vastră, nu s’a aflată măcar unulă să-şi pună candidatura în Boroşîneu, şi deca aţî mai sei, între ce împrejurări, cine şi cu ce scapă a candidată în era ultimă şi pre d. Bozgană din Chişineu, de deputată la Boroşîneu, atunci altcum aţi scrie, adecă în altfelă de cunoscinţa de causă. Se sperămă însă ca viitorul cela mai de aproape va lămuri toate aşa precum s’au întâmplată, şi atunci altfelă va fi şi opinia publică. Primiţi etc. Ignaţiu Pappa, secretarii consist. Afacerea alegerii de deputatii ale Boroşneului. (Coresp. part a Gaz. Trans.) Aradă, 5/17 Noemvre 1884. Domnule Redactorul Atâta în corespondinţa din Aradă, câtă şi în articululă de fondă scrisă pre basa a 14. FOILETON II. Revoluţiunea din 1784. (Revoluţiunea lui Horn în Transilvania şi Ungaria 1784 — 1785 scrisă pe basa documentelor oficiale de N. Densusianu. Bucuresci 1884. Tipografia »Romanulu,« Carolfi Gobi). (Urmare.) Noulă comisară regescă contele Antoniu Jankovits din Bănată își începu activitatea sa în 26 Noemvre 1784, tocmai pe când în Transilvania și Ungaria proclamânduse legea statală începu de nou barbara justiţiă a nobilimei asupra ţăranilor. In comitatul Albei se esecutară în modă sumară în trei dile 11 ţărani, între cari şi căprarula Ursu Uibaru. Intr’o scrisore cu data Aiudă 28 Noemvre se zice: »Tabla din Aiudă ţine şedinţă în Alba şi omoră pe Români cu ţâpă şi cu rota...« Diarură de atunci »Magyar Hirmondos publică mereu buletine despre crâncenele esecutărî ale nobilimei cu toate detailurile precum : ... pe ţăranulă Mihocă îlă despicară de viu în 4 bucăţi şi bucăţile le spânzurară în 4 locuri anumite«. . . Nobilimea din comitatulă Aradului puse vârfă acestei oribile justiţie. In 25 Nov. vice-comitele Aradului Andrem Forrai, scrise contelui Jankovits că a prinsă 2—3 ţărani din fiecare comună şi-i va condamnă la moarte pe toţi. In aceeaşi nobilimea şi funcţionarii din comitatul Aradului se întruniră în şedinţă şi condamnară la diferite pedepse de moarte pe 42 de ţărani Sentinţa ce portă data de 25 Noemvre 1784 este îngrozitore. In introducere se Zice că scopul„ ei este »de a intimida pe răsculaţi printr’ună esemplu oribilă.« In 16 puncte unii suntă condamnaţi să fie traşi în ţâpă de vii, alţii să fie frânţi cu rota cu seu fără lovitura de graţia; cei acusaţî pentru profanarea bisericelor unguresc! au fostă condamnaţi să li se taie mai întâiu mânile, apoi capulă, or corpulă să li se pună pe rugă; er alţii fură condamnaţi să fie spânzuraţî sau să li se taie capulă cu paloşulă or cadavrele loră să se impleteasca pe roate; cei mai mulţi erau condamnaţi a fi esecutaţî înaintea diferitelor comune. Sentinţa se încheia aşa: *Ear ceilalţi locuitori din comunele, ce se ţină de districtulă Mureşului şi cari au luată parte la răscolă..., pentru ca memoria crimei loră atroce să se transmită şi şi la sfânta posteritate şi ca să nu rămână nerăsbunaţi pentru faptele ce le-au comisă, afară de rebonificarea daunei care se va constată.... şi pe care comunele vor trebui se-o rebonifice succesivă, se condamnă cu toții la ună numără corespunzătorii de bastoane și lovituri cu sbiciula, or’ copii la vergi. .. și voră rămână scutiți de pedeapsa numai cei ce voră proba că n’au luată parte la răscoala.« Sentința aceasta înainte de a se revisuî la Aradă să și pusese în esecuțiune. Ună subprefectă scriea p’atunci cătră c. lankovits: »Forrai cela ténéru dimpreună cu pandurii comitatului bate în modă crâncenă pe toți locuitorii, cari fugă cu toții prin păduri, vinovați și nevinovați.* Der contele lankovits interzise încă în 26 Nov. in numele Regelui de a se esecuta sentinţa de mai sus, înainte de sosirea lui la Aradă. In 2 Decemvre sosiră în Aradă lankovits cu generalulă Papilla (Română de nascere) şi aici se începu ună procesă nou cu ţăranii răsculaţi, deorece: Zece lankovits într’ună raportă cătră împăratulă — »ţăranii toţi nega faptele ce li se impută, dânşii n’au fostă confrontaţi nici cu locuitorii, nici ei între ei şi nu e constatată deca au fostă cu toţii căpitani.« Totodată Jankovits intense comitatului de a mai aresta şi a supune la pedepse corporale pe bărbaţi, femei şi copii. Imperatula Iosifă schimba pedeapsa de moarte în privința tuturoră condamnaților, în pedeapsa de lucrări publice dela 1—3 ani și câte 60 sau mai puține bastoane, iar despăgubirea dela comune o cassa cu totulă. Contele Jankovits mai ordonă comitatului se desemneze p’ună judecătoră, care împreună c’ună ofițeră din armata imperială şi cu protopopulă Petru Gereşity din Aradă se înduplece pe locuitorii fugiţi şi rătăciţi prin păduri a se întoarcerăşi liniştiţi pe la casele lor. Comisiunea acesta reuşi a linişti pe omeni, îi dojeni şi le luă promisiunea, că vară rebonifică pagubele cu Zile de lucru. Raportulă ei, în care se mai zice, că locuitorii au declarată, că rescoala a făcut’o țăranulă Mihaiu Fareu din Oberșa care a venită din Ardela cu pretinsa poruncă a împăratului ca să se stingă nemula ungurescă, a ajunsă dela cancelariă la împăratulă, care hotărî că »despre rebonificarea pagubelor, nu poate fi vorbă, deoarece locuitorii şi aşa nu au nici o avere şi afară de aceea mai suferă şi pedepse corporale.« In 15 Decemvre cont. Jankovits sosi în Transilvania la Deva. De abia sosi aici şi şi primi dela iobagii din comitatul Umădorei şi ală Albei o mulţime de plângeri, în contra tirăniei domniloră săi. Iobagii se plângeau că nobilii îi silescă să le rebonifice pagubele ce li le-au causata rescoala, femeile lor se plângeau că li se SOIRILE DILEI. SeJice, că congresulă bisericii române gr. or. este convocată pe Duminecă, 11 Noemvre v. 1 0— Ni se spune, că între Ialomiţă şi Dimboviţă mă crivetă cumplită a suflată, vr’o 7 dile de-arândulă, băgândă mare groaza în omeni. »Kolozs. Közi.« aduce scirea, că studenţii maghiar în dreptă dela universitatea din Glusiu au spartă a 5-a oră toate ferestrele croitorului Bernât Finiasz. Casa croitorului fiindă situată în apropierea unui birtă, studenţii maghiari, de câte ori eşiau noaptea din acestă birtă îndrăgosteau cu betele ferestrile croitorului. Ş’apoi astfelă de omeni mai pretindă că suntă meniţi a civilisa Orientală? —— Din Sătmară ni se scrie: »D. locot. Ioana lovescu de la regim, de inf. Nr. 5, ună oficieră distinsă, și-a încredințată pe curta d-ștră Bella Mayer din Sătmară.* —0— Ni se scrie, că în câmpia Ardealului timpulă a fostă bună și favoritora semănaturilor de tomnă. In 14 Noemvre a ninsă pentru întâia dată. —0— Datoria flotantă a Austriei la 30 Septemvre espirată era de 411,997,902 fier, din care 68,244,092 în titluri hipotecare și 343,753,810 în bilete de bancă. —0— Aflămă că compania austriacă de navigațiune cu vapoare pe Dunăre va rambursa, cu începere de la 1 Aprilie 1885, împrumutulă seu în obligaţiuni emisă în 1871. —0— Cetimă în »Curierală financiară:« După cum amă anunţată încă de la înfiinţarea Domenului Coroanei, că acâstă instituţiune nu poate decâtă să fie o binefacere pentru Stată, astăcfl mai multă decâtă orî când, vedemă că nu ne amă înșelată în prevederile nostre. Aflămă în adeveru că M. S. Regele, inpinsă de sentimentele cele mai înalte, a începută deja a proiectă ameliorafiunî. Cea d’intâiu care se presintă naturalmente la ochi este biserica și scoala. In acestă scopă, d. Ioană Calenderă, Administratorulă Domenului Coroanei, a şi începută să visiteze diferite moşii pentru a vedea prin elă însuşi trebuinţele, mai cu seama ale şcoalei şi ale bisericei: cărţi, vestminte sacerdotale, haine la băeţii săraci din comune etc., nimică nu va lipsi şi în curendă se voră acorda.« —0— Regele a clădită în Azuga o scolă de pâtră cu locală şi pentru învăţători. Maiestatea Sa a dăruită acesta şcolă comunei, spune .Telegrafulă.* —0— Cassa Adolfă M. Hirsch din Bucuresci, a suspendată plăţile, învoindu-se cu creditorii a plăti 40°/0. —0— Vineri s’au închisă şi pecetluită prăvăliile ce ţinea dispărutulă Andrea Papadatu, care a fugită lăsândă în Galaţi datorii peste suma de 80.000 lei. 10— Solemnitatea deschiderei facultăţei de teologie s’a făcută Duminecă la ora două după ameri, Zice »Voinţa Naţională,« printr’ună serviciu oficiată la mitropolia de I. P. S. S. Mitropolitulă primată, în asistenţa profesorilor a nouei facultăţi, a elevilor şi a d-lui Tocilescu, secretarulă generală ală ministerului cultelor şi instrucţiunei publice, în absenţa d-lui ministru Chiţu. După săvârşirea serviciului la catedrală, profesorii şi elevii au trecută la facultate în localură Academiei unde I. P. S. S. Mitropolită, d. Tocilescu şi alţii au ţinută discursuri cu aceasta ocasiune, pe cari le vom publica îndată ce ni le vom procura.0— Archimandritulă Teofilă, legatură exarchului bulgară, a fostă omorîtă în Dibra (la marginea nordvestică a Macedoniei). Amănuntele sunt acestea: Pe la sfer-