Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1884 (Anul 47, nr. 109-245)

1884-11-08 / nr. 213

REI, ACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢIUNEA : BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. ,üAZETA“ IESE ÍN FIECARE DI. Pe and and 12 fior., pe ş­a­s­e luni 6 fior., pe trei luni .3 fior. România şi străinătate. Pe and 36 fr., pe şase luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULU XLVII. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenți. ANUNCIURN­IE: 0 seriă garmondd 6 cr. și timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retramb­a. m 213. Joi 8 (20) Noemvre 1884. Din canea S-tei serbatori de Joi, cparula nu va apare decâtu Vineri seara. După multe negotiațiuni şi corespondinţe diploma­tice pe la toate statele europene, în cele din urmă totă i­a succesă dibaciului cancelaria germană, ea se întru­­neasca pentru a doua oara diplomația europenă, în splen­­didul­ său paiaţă din Berlină, pentru de a discuta des­pre afacerile coloniale din Africa, unde se află şi unele colonii germane pe la b­ulă Congo, Bismarck. Sâmbătă în 3/15 Noemvre, deschise în palatul­ său o adunare geografii şi călătorii misionari scientifice, în frunte cu des­­coperitorul­ Stanley. Acestă conferinţă va avea de a se ocupă cu libera navigaţiune, cu liberul­ comerciu în unele părţi ale Africei cu posiţiunea juridică a teritoriului de pe lângă râula Congo, cum şi cu aplicarea principiilor­ stabilite de congresul­ de la Viena pentru rîurile inter­naţionale. Totu deodată va trebui să stabilască princi­­piulu, că sub ce condiţiunî se pot­ privi în viitor, ocu­­paţiunile de teritorii ca drepte posesiuni. Tóate puterile europene vină cu bucuriă la acăstă conferinţă, afară de Anglia şi de Portugalia, cari în­­cheiară unu pacta spre a eschidă orice putere din Africa meridională, fără acuma conferința africană dela Berlină va pune capeta pentru totdeauna tendințelor­ egoistice englese. Cestiunea africană s’a data de omulu seu, care va sei se facă a se deslega intr’una moda salu­tară toate cestiunile controversate și a se luă mesuri de îndreptare și pentru bieta omenime négra, care pănă a­­cum a gemută intr’una modă nedemnă de principiile creștine sub jugulă barbară ală creștinilor­ albi. De atji încolo sclavagială va trebui să înceteze și la țărmurii rîului Congo din Africa, ceea ce va fi celă mai mare triumfă ală cancelarului germană pentru emanciparea şi ridicarea rasei negre la demnitate omenesca. Braşovu, 7 (19) Noemvre a preoţimei noastre ? Ori dară preoţii n’au nici­­ o răspundere faţă cu naţiunea? Onorabilul­ secretară consistorială vrea sa ne convingă, că cei 45 de membri distinşi ai consistoriului nu s’au amestecată de locă în afa­cerea electorală dela Boroșineu. Să admitemă că tóate s’au întemplatu fără scirea lord. Intre­­bămă acum, că văcjendă ei resultatulă alegerei, vă­­­jendă, că a învinsă cu voturile preoțiloră ro­mâni ună dușmană ală causei române, potă ei să se împace cu consciinţa loră de Români? Nu erau ei datori, ca cetăţeni liberi şi ca Români inteligenţi, ce sunt ca să prevină pericu­­lului ameninţător, punendu ună candidată na­ţională şi făcendă să se alegă acesta, în loculă candidatului ungură? Ori a făcută guvernulă diecesană pressiune în favoarea candidatului ungură ori nu, elă este şi remâne responsabilă pentru resultată, căci sciută e, că poporulă se conduce de preoţime şi deci preoţimea împreună cu poporulă este lă­sată pradă lupiloră, atunci cu atâtă mai mare etse păcatulă celoră ce sunt chiămaţi a-o conduce. S. părinţi din Aradă sunt în orice casă răs­­ponsabili de resultată, căci în politică numai re­sultatulă hotăresce. De aceea a fostă de ajunsă să scimă, că la Boroşineu s’a alesă ună Ungură, contrară ală causei nóstre, ca să ne formămă judecata, după care preoţii noştri de p’acolo în­­cepă a părăsi causa naţională. Să dea Dumnezeu să nu fie aşa. Când fapte neîndoiese, fapte reale românesci ne voră dovedi, că preoţimea nottra din comitatul­ Ara­dului este earăşi la înălţimea ch­­ămărei sale, noi vomă fi cei dintâi, cari ne vomă închină ei. Conferinţa africană din Berlină se compune din următorii membri: Pentru Germania principele Bismarck: contele Hatzfeldt, secretară de stată în ministeriu de ex­­terne; Busch, subsecretară de stată; de Russerow, con­silieră intimă de legațiune. Austro-Ungaria: contele Szé­chényi . Belgia: contele van Straten-Ponthoz; baronulă Lambermont,­ ambasadoră estra­ordinară şi ministru ple­­nipotenţiară, secretară generală ală ministeriului afa­­ceriloră esterne; ca coordinată Raming, directorulă generală ală ministeriului afaceriloră esterne. Danemar­­ca: de Vinci. Spania: Contele Benomar; coordinată Francisco Coello, colonelă ingineră, preşedinte onorară ală societăţii geografice din Madrid­. Statele Uni­te americane: John A. Casson; coordinată Henry S. Sanford, ministru mai înainte ală Statelor­ Unite. Fran­ţa : baronulă de Coarcelă; coordinaţi Ballay, Des­­buissons, Engelhardt, Anglia: Sir Edward Malet, coordi­naţi Hon. Robert H. Meade, secretară generală asistătoră ; H. Percy Anderson, preşedintele despărţământului africană în oficială de esterne ; Archer-Crowe ataşată comerci­ală pentru Europa; A. W. Hemming, funcţionariu în mi­nisteriu colonială; Italia contele de Launay, coordinaţi baronulă Negri, ambasadoră estraordinară şi ministru plenipotenţiară; Mentegazza senatoră, prof. şi directoră ală museului antropologică etnografică din Florenţa. Ţă­rile de josă:van Hoven; coordinaţi de Bloeme, agentă principală ală societăţii nou africane underlandice de la Congo şi din Angola. Portugalia: Marquis de Penafiel strălucită de diplomaţi, geografi şi căleton din tóte păr­ de gerpa Pimentel; coordinată Luciano Corduno secre­­ţile lumii, care adunare are de scopă, de a luă disposi- ^ permanenta ală societății geografice din Lisabona ținî în privința Africei ce până acum a servita numai­­Rusia. contele Capnist ambasadoră centraordinară și mi- Englesfioră, cari se aprovisionau din Africa cu sclavii cei mnistru ^potenţară pe lângă regele Olandei, coordinată negru­ care se lucre plantaţiunile cele întinse din America. Domojk­ov locotenentă la marină, ataşată pe lângă amba- Poate că după aceasta conferinţă va resări şi pentru po-­­ rusesca din Berlin0. Suedia şi Norvegia, generalulă pearele africane una sere mai blândă ală umanităţii şi a baronulu de Bildt. Turcia: Said paşa, ală civilisaţiunii. Conferinţa Gongului este, «face »N.­­ Presse,« celă mai mare spectacolă, ce l’a dată Bismarck lumii uimite, ea este unăj nou triumfă ală spiritului seu invenţiosă, încoronarea forţă sale creatoare diplo­matice. Ea ne arată chiar prin composiţiunea sa pe „Scornituri tendenţiose“ — acesta este răs­­punsul­, ce’la primim­, ori de câte ori ne în­­cercam­ noi simplii muritori de a pătrunde în secretele diplomaţiei acelora dintre corifeii popo­rului nostru, cari, fie îmbrăcaţi în tatarii sau în „căputuri“ profane, sunt de convingere, că toate câte le facă şi le întreprindă sunt bine făcute şi întreprinse şi cari în consecenţă îşi spală manile de câte ori se întâmplă ceva, ce după ju­decata sanâtoasă a naţiei gregare nu corespunde nicidecum justelor­ ei cerinţe şi vatămă intere­sele ei de viaţă. „Scornituri tendenţiose....“ este răspunsula ce’la dă şi onorabilul, secretară consistorială de la Aradă la articlulă şi la corespondenţa din nu­­merul­ de Duminecă (210) ala feiei noastre, pri­­vitoare la alegerea de deputată dietală în cercul­ Boroşineului. Intr’una cercă curată românescă din comi­­tatul­ Aradului se alege ca deputată ună duş­mană ală desvoltârii nóastre naţionale. Dintre preoţii acestui cercă toţi, afară de vre-o 4—5, voteza pentru acelă duşmană şi în contra candi­datului națională română... și la toate astea nu poarta vina nici guvernulă diecesană, nici preoții cari au votatu, pentru că — ne spune onor. se­cretară consistorială — consistorială nu s’a ames­tecată în aceasta alegere, ci câtă pentru preoții din cerculă Boroșineului densulă „crede, că fie­care îşi va sei justifică procederea sa.“ Unde nimeni nu este de vină, nimeni nu poate fi acusată. Şi deci cu concursulă preoţi­me! nóastre se alegă ca deputaţi în comitatul­ Aradului duşmani ai limbei şi ai naţionalităţii române, ar urmă de aici ca se privimu acesta durerósa întemplare ca o nenorocire elementară, ce­a venită peste capetele noastre, cum vine o furtună, care nimicesce speranţele ţăranului mun­citoră. Vede Insă chiar şi ună copilă de scoala, că o asemenea părere nu are nici ună temeiu. Deci interesele naţionale române trebue se sufere ac), lovituri atâtă de grave în comitatul­ Aradului, aceasta este în adeveră o bâtaiă a lui Dumnezeu, dar ea este provocată prin multele păcate ale inteligenței preoţesc! şi mirenesci. încercarea onor. secretară consistorială de a-i luă de pe umeri greaua sarcină a răspunderei ce-i imeumbă este şi remâne dor zădarnică. Pronunţândă cuventulă „responsabilitate“ amă păşită pe ună teréma, care pare ai fi cu totulă necunoscută d-lui secretară consistorială, măestrulă diplomată, care diplomaticesce a învinsă dea- D-sa împreună cu mulţi alţi soţi de principii ai'­rendulă Danemarca, Austria, Franţa, Rusia şi Anglia. Proiectulă de lege privitoră la stabilirea bugetu­lui imperiului pe anulă 1885—86 şi îmânată consi­liului federală stabilesce veniturile şi cheltuelile cu 622, d-sale voră fi pate de părere, că preoţimea ro- * a împedecată până acum orice coaliţiune între cei învinşi 1942,357 mărci. Noulă bugetă militară şi anume proiec­­mână din Aradă n’are să răspundă pentru fap­tele sau neglijenţele ei politice decâtă numai consciinţei sale. Deci este aşa atunci vederile noastre sunt departe unele de altele, ca cerinlă de pământă. După aceasta pernicioasa teoriă a liberei şi necontrolatei consciinţe individuale se înţelege, că fiecare preotă, care o dată votul­ său pentru candidaţi unguri, ar putea să-şî justifice uşoră şi a­solută să-şi cucereasca iniţiativa în toate cestiunile în­­ tură de împrumută presentată consiliului federală suntă toate certele dintre statele lumii, chiar şi în părţile celei din punctul­ de vedere politică interesante, prin aceea mai depărtate ale lumii. Ca liberală vei condamna po-! că dă lămuriri asupra întăririlor­ de trupe în litica sa internă faţă cu poporulă germană, dară şi celă Ostală şi Vestulă imperiului. Deja în anulă acesta mai mare duşmană ala seu va trebui se admire arta lui diplomatică în afaceri esterne. După cum a citată Bis­marck pe Rusia cea victoriosa de dinaintea porţiloră Constan­­tinopolului la congresul­ din Berlină, așa chiămâ elă astăcji pe Anglia, dóamna măritoră, înaintea unui foră europână s’au esecutată în parte mare aceste întăriri și din cele 35 de milioane destinate pentru scopuri militare, din îm­­prumutură de 45 milioane ce avea se se facă, deja s’au cheltuită 10 milioane înainte. Din aceștia 2.200.000 mărci se vină pentru complectarea artileriei, mărindu-se unde vor­ ședea la masa verde între marile puteri cu­ fiecare din cele 8 baterii ale regimentelor­ de artilerie ropene: Spania, Portugalia, Holanda, Belgia, Suedia, Nor-­j din Alsația, Pomerania și Prusia estică de la 4 la 6 purtarea sa. Unde rămâne inse datoria națională regia și Danimarca, America, Asociațiunea internațională,­ tunuri. Afară de aceasta statulă de pace ală regimente- Conferința africană. * BUDGETULU IMPERIULUI GERMANI.

Next