Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1885 (Anul 48, nr. 145-289)

1885-11-08 / nr. 249

BIDACţnmKA ŞI A IN­MIRIN ŢIU STEA ! BRAŞOVff, piaţa mar 1 22. --------—-■ fi: ,GAZETA" IESE ÎN C­ARE DI. Pe anii aud 12 fior., pe şase luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe anii 40 fr., pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. jâtk SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. ANULU XLVIII. ANUNCIURILE: O seria garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorilor­ nefrancate nu le primeiou. — Hanuipripta nu ie retramb­a. 249a Vineri 8 (20) Noemvre. 1885. Din causa S-tei sărbători de mâne, Ziarul­nu va apăra până Sâmbătă seara. Braşov­, 7 Noemvre 1885. Telegramele din urmă ne spuneau că se aşteptă la Slivniţa o bătalie decisivă. După suc­cesele trupelor A­gerbesci, câştigate cu atâta uşu­rinţă pe toata linia, dela Trn pănă la Vidina, se credea, că armata bulgară nu va mai fi în stare a opune o resistență serioasa oştirei regelui Mi­­lano în mersul­ ei victorioșii spre Sofia. Se părea una momentu în adevăra, că Bul­garii înșiși au perduta speranța de-a­ mai putea opri în cale pe răsboinicul­ Milano. Dela Sofia se răspândiseră faimele cele mai alarmatoare despre grozavul­ ataca ala diviziilor­ serbesci, prințulă și ministrulă de esterne Tanov cereau ajutoră Sultanului și situațiunea Bulgariloră apăru într’o lumină foarte tristă, așa că unii partisani înfo­cați ai Serbilor­ începură a lua în rîsă fuga „eroiloră“ bulgari dinaintea batalioanelor­ serbesci. Intr’aceea sosi tfiua »bătăliei decisive“ și se întemplă lucrulă neașteptată ca din aceasta bătăliă crâncenă să iese victoriosă oștirea prin­țului Alexandru. Bulgarii s’au revanșată. In momentulă ce­lui mai mare peliculă, când era amenințată ar­mata loră cu totala distrugere, s’au reculesă, s’au luptată vitejesce și au respinsă ataculă combinată ală Serbiloru, batenda totală aripa stângă ser­­beasca, ce venea dela Taribrodă, precum și aripa dreaptá, care urmărise, pe la Clisura și Trn, trupele bulgare pănă la Slivnița. Sârbii au crezută fără îndoiela, că voră putea lua Slivnița cu tunurile loră de câm­pă și cu asaltă, der s’au înșelată. Pe înălțimile din deretula râului Slivnița Bulgarii au redicată în tărituri pasagere, cari se estindă patru chilo­­metre pe amendoue părțile ale șoselei. Despre redutele de aici (fie ea o fotă englesă, că suntă construite după modelulă celoră dela Plevna şi suntă înarmate la ambele aripi ale posiţiunei cu câte 12 tunuri. De faptă aceste întărituri şi caragială, cu care s’au luptată Bulgarii, au scăpată Slivniţa şi Sofia de pericululă d’a fi luate de trupele ser­­besci. Battenbergulă a dovedită din nou ne­contestabilulă talentă militară alu prinților­ pru­sian!. Elă merse în capulă oșteniloră săi, îmbărbătându-i la luptă. Trupele serbesci au fost­ urmărite de ar­mata bulgară până la o distanţă de mai mulţi chilometri, de unde se vede, că Serbii au fost­ daţi afară din posiţiunile loră. Ei voră trebu’ să-şi concentreze din nou tote forţele, se aşteptă sosirea tunurilor­ loră de asediu şi după aceea se proceda sistematică la încunjurarea şi bom­bardarea Slivniţei. Astfel nu se deschide perspectiva unei lungi campanie, după ce aşteptările sanguinice, că res­boiulă se va termina în câteva zile, nu s’ai împlinită. Este aproape de mintea omului, că cu câtî răsboiulă serbo-bulgară va dura mai multă, ci atâtă mai mare este pericululă, că se voră naşei în urma lui complicaţiuni grave ameninţătoare Puterile cari au ţinută şi pănă acum parti Bulgarilor­, vor­ fi încuragiate în procederei lor, prin ultima victoriă bulgară. Cu mare grei a luată conferenţa din Constantinopolă dicisiunea în principiu, ca să-şi continue lucrările fără con­siderare la răsboială sârbo-bulgară. Cele mai mari dificultăţi le-a făcută în con­­ferenţă representantulă Angliei şi în viitoră se poate aşteptă o şi mai mare oposiţiune din parte-i. Bătălia dela Slivniţa a agravată după păre­rea noastra situaţiunea în peninsula balcanică şi speranţa unor­ puteri d’a se localisa răsboiulă se totă micșoreză. Cine scie prin câte fase va mai trece cestiunea Orientului pănă ce se va ter­mina campania serbo-bulgará. Răsboiula dintre Serbi și Bulgari. Operațiunile armatei serbesci au fostă încununate de succese pănă la Slivnița. Ama comunicată erî, că din acesta localitate s’a făcută o a doua Plevnă și acăstă scrie s’a şi adeverită, căci o telegramă de mai josă ne spune, că Serbii au fostă bătuți şi urmăriți o bună distanță. Prin urmare Serbii voră avă la Slivnița multă de lucru. E probabilă, că după ce Serbiloră le voră sosi tunurile de asediu voră lua, după grele opin­tiri şi mari perderî, şi acăstă noue Plevnă; dar încă nici atunci nu au înlăturată pedecile, d’a lua Sofia. Ac­i voră întămpina o resistenţă şi mai desperată, pentru că armata bulgară în casă de înfrângere la Slivniţa, se va retrage în Sofia, care se fortifică mereu şi chiar­ acum e apărată de ridicături de pământii şi de şanţuri. Dar chiar­ Sofia dăcă ar fi luată, Bulgarii suntu hotărîţî se lupte mai departe, se voră retrage şi se voră organisa la Târ­nova său în altă localitate. Uită scirile amănunţite despre mişcările şi luptele din urmă: Pirotă, 17 Noemvre. Cuartierul, principalii s’a strămutată la Ţaribrodă. Eri diminăţă Sârbii au luată Tunulu, bătândă complectă pe inimică. Sârbii au fă­cută mulţi prisonierî şi au luată două tunuri. Batalione întregi bulgare au depusă armele. La Timocă unu ba~ I­taliana bulgară de voluntari a depusă armele. Calafată, 17 Noemvre. Comandantulu fortăreţii Vidinului dete poporaţiunei ordină, ca nóaptea casele sĕ fiă luminate. Panica poporaţiunei Vidinului cresce. Co­­lonelulă Giucnicî a susţinută grele lupte înainte de luarea Adliei-Culei. Bulgarii au apăra­ a vitejesce întăriturile. Serbii au avută 100 de morţi, între cari locotenentă ! Stokici, între răniţi suntă mulţi oficerî, între cari loc.­­­ colonelă sanitară Lazarevicî, precum şi maiorulă Sturo sen., Prusiană de nascere şi favorită ală regelui Milano. Sofia, 17 Noemvre. In lupta dela Negotină Bul­garii au facutu prisonierî 180 de Sârbi, perderile din partea Bulgariloră s’au urcată la 200 oameni. In totală au perdută Bulgarii până acum apróape 1000 oameni­­ morți și răniți; perderile Sârbilor­, cari au avută se lupte în contra unor­ posiţiunî întărite se urcă­ la mai bine de 1500. Acţiunea Serbilor­ este împedecată din causa mulţimei de răniţi. Rusciucă, 17 Noemvre. Unii numero de 300­1 oameni au plecată la Palanka. Mâne sosescă din Varna 1 500 miliţieni. Belgradă, 17 Noemvre. In lupta dela Trnă, care­­ a durat­ 14 ore, capitanul­ Bahici, prin atitudinea sa cu deosebire vitejăscă, a decisă cu compania sa în mo­mentulă critică lupta. Pe câmpuilă de luptă fii numită maioră de Regele. Bucuresci, 17 Noemvre. Legătura dintre Lom-Pa­­lanca și Sofia se află deja în marile Sârbilor­. Calafată, 17 Noemvre. De aeji e oprită tuturoră a intra în Vidina, şi eşirea e permisă numai femeiloră. Numeroşi răniţi sosescă în Vidina pentru cari numai­­ unii medicii se află. In Calafată sosescă în massă lu­­i gări bulgari. , Sofia, 17 Noemvre. Sute de voluntari, cari sosesc­ din Macedonia şi Muntenegru s’au trimisă la graniţa turceasca. Poporaţiunea se adreseză cătră Ta rulă cu rugarea, ca se-i scape de greaua situaţiune. Perderil­­ bulgare de pănă adi se urcă la 800 morţi şi răniţi­­ perderile Serbilor­ suntă mai mari. Se focea c& Bulgari au făcută în ținutulă Vidinului 150 de prisonieri serbi. Sofia, 17 Noemvre. Pănă acum au sosită în Sofia peste 15.000 omeni venindă din Rumelia şi din diferite oraşe ale principatului; trupele îndată ce sosescă suntă îndreptate spre Slivniţa, unde se va decide bătaia dintre Serbî şi Bulgari. In sofia domnesce o activitate extraor­dinară ; soldații pleaca în marșii forțată; se organiseazá ambulanțe și spitalurî chiar în case particulare ; lucrările de apărare a Sofiei se activeazá cu o energiă deosebită Serbii bombardeazá întăriturile dela Slivnița; acestă bom­­bardamentă nu poate face mari stricăciuni de vreme ce Serbii n’au de câtă tunuri de câmpă; tunurile loră de asediu n’au sosită încă. Din Sofia se aude mereu ca­nonada. — In spre Vidină s’au întâmplată mai multe lupte intre Bulgari și Serbî. Serbii au făcută prisonieri­­ bataliană regulată bulgărescă. Scrii positive n’au so­sită încă. Slivniţa, 17 Noemvre. Serbii au atăcată astă-zî posiţiunile dela Slivniţa prin două părţi, după o bom­bardare de mai muite ore. Lupta a fostă din cele mai crâncene. Se crede, că Serbii dispuneau aci de 18,000 omeni. Serbii au fostă respinşi suferindă perderi mari. Armata bulgară i-a urmărită pănă la o distanţă de 6 kilometri. Entusiasmul­ Bulgariloră e mare. Sosescă mereu trupe din Sofia. Puterea de resistenţă a Bulgari­­loră devine din ce în ce mai mare. Perderile Bulgari­­loru se urcă la 1000 morţi şi răniţi. Ţarulu Rusiei a permisă fabricelor­ rusesc­ se tri­­mete în Bulgaria și Rumelia estică prafa de pușcă. In același timp­, directorulu fabricei de cartușe din Tula a primită ordină, se trimete neîntârziată 10 milioane de cartușe pentru pușcile Berdan. Reuniunea slavă din Petersburgă a hotărită se tri­mete Țarului o adresă, în care se’la roage ca să pună câtă mai curenda capeta luptei omoritoare de frați, care e o batjocură și insultă pentru întregulă slavismă și lo­­vesce în sfânta causă a unirii slave; prin urmare Țarulă se iee sub scutula său pe martirulă poporă bulgară în contra numeroşiloră sei inimici interni și esternî, îndepli­­nindă în Europa sudică sfântă operă a liberării frațiloră slavi d’acolo. Totodată hotărî reuniunea se roage pe îm­­peratură, ca se încuviințeze a se face colecte în toata Rusia pentru nenorociții Bulgari şi Serbi. Administraţiunea militară bulgară a comandată în Rusia 10,000 de mantale şi în Austro-Ungaria Orăşî 10,000. O parte din comandele făcute în Rusia, între care ună mare numeru de sele pentru artileria, a sosită deja în Bulgaria , se mai aşteptă în fiecare moment o îmbrăcă­minte pentru 15.000 de omeni. ITALIA ŞI AUSTRO-UNGARIA. Z­iarulu militarii din Roma „Es er­ci­ti­o“ publică unii articulti despre Orienta, în care­­ sunt d esprimate temerile şi dorinţele Italienilor). Articlulu (fice: »Problema libertăţii noastre maritime dela stidă încă nu e resolvată şi ătă, că se nasce o altă problemă. La litoratură estică ală Marei adriatice se arată semnele­­ unei furtune, care indică viitorea înmulţire a puterei ’ austriace de-alungulă Mărei adriatice. Deja Bosnia şi Herţegovina­ au întărită acestă putere, legândă Dalma­ţia cu Ungaria de sudă , linii de drumu de feră şi crearea unui portă militală Sebenico suntă cele dinteiu urmări­­ strategice ale acestei acvisiţiuni. Ungaria s’a împăcată cu idea d’a se înmulţi gintea slavică în monarchiă, dealtmintrelea estinderea Austriei spre sudostă ar aduce imperiului mai multe elemente albanese elenice decâtă slavice. Der, deca Ungurii consemta, Italia nu poate să facă. Deca domnirea Austriei pănă la Salonică nu ar condi­ționa estinderea ei dealungulu Adriei, s’ar mai putea aș­tepta încă, ca Italia să stea indiferentă, în legătura alianței sale, în care pare a fi subordinată, dar este clară, că chiar și numai ocuparea Macedoniei de susit ar sili pe Austria de a trage Albania în sfera ei de pu-­ tere. O Albaniă liberă ar face ca drumulă Austr­ei spre­­ Salonică să fiă ună defileu între Muntenegru, Serbia, Bulgaria și Grecia, pe când posedândă Albania șî-ar da-

Next