Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1887 (Anul 50, nr. 142-288)
1887-12-03 / nr. 266
B.EIIAIiTsrHEA șî A OKI NIHTUATItTSF.A . BRAȘOVO, piața mare Sr. 22. ,GAZETA« IESE ÎN FIECARE DI. e unu ane 12 fior., ps sfise luni 6 fior., pe trei lua! 3 fior. •tnmâais ?! gtr&iBătate: Pe and 40 fr., pe ?ese luni 20 fr.. pe trei lua! 10 franc!. ANULUI L. SE PRENUMF.SA: la poște, la librării și pe la doi. corespondenţi. ABnBNDBHE: O serii starmond fi cr. ?i timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare a»diaart nia^saorta *« aOnionn» — «»hiorlet* nu es rstrămici Joi, 3 (15) Decemvre. 1887. Braşovă, 2 Decemvre 1887. Situaţiunea, politică generală continuă a fi încordată, piarele rusesc se pronunţă acum unul îi după altul, asupra concentrărilonî de trupe şi asupra raporturilor ei dintre Rusia şi Austria, dar afirmi!rrile şi lămuririle lor sunt puţina liniştitoare. Oficioasa „Gazeta de Moscva“ declară, că deci vre-o putere oarecare ar cere Rusiei esplicaţiunî în privinţa înarmăriloriî ce le face, densa va răspunde prin ultima ratio. Lucrurile trebue să fi ajunsă departe, deci cei din Petersburg au deveniţii atâtă de sensibil! în cestiunea concentrărilor de trupe, înoată ameninţă cu declararea de răsboiu pe cei ce ară cere dela ei esplicărî. Multă mai moderată şi pacinică este limbagiulă organului cancelariei rusesc! „Nord“ din Bruxella. Acestă organă dice, că concentrările de trupe rusescce se observă în Polonia corăspundă unor necesităţi topografice de apărare. „Nord“ adauge, că nu e logică a se presupune, că Rusia s’ar gândi a întreprinde invasiunea Austriei cu 120,000 oamen! ce’i are concentraţi în Polonia rusescă; singurulă scopu ală Rusiei este de a mănţinâ pacea şi Rusia crede, că pentru aceştii trebuescă luate mari precauţiuni şi că ea trebue să veghieze cu mare băgare de scmă. Pe una altă terenă pune cestiunea de contraversat dintre Rusia și Austro-Ungaria „Petersburger Herold“. Acestă (j*arti scrisă în limba germană s’a supărată asupra unui articula apărută în ,,Pester Lloyd“. Fata pestană s’a fostă esprimată în modă ironică asupra unei afirmări de mai nainte a lui „Herold“, prin care acesta îşi esprimă Indoxia în durabilitatea alianţei Germaniei cu Austro-Ungaria, şi folosindu-se de o asemănare a dată espresiune părerei că numita alianţă va dura pete două pănă la trei sute de ani. Răspundetulă lui „Lloyd,“ ijiatulă rusescă „Herold“ f'ce între altele: „...Ii gratulămă lui „Pester Lloyd“ că are speranţe aşa de mari în alianţa cu Germania. „Două pănă la trei sute de ani?“ Totă respectulă! Atunci în adevără Rusia — care voesee să trăiască în pace şi amiciţiă cu Germania — ar trebui să rabde multă, pănă ce Austro-Ungaria va fi aşa de bună să evacueze provinciile serbesci, care nu suntă ale ei, Bosnia şi Ilerţegovina, după ce Rusia a deşertată Bulgaria. Căci onorabile „Lloyd,“ cestiunea nu privesce nicidecum Galiţia, nici Bulgaria, nici Serbia — popoarele balcanice fericească-se după cum le convine — ci în ultima linie e vorba în cele din urmă numai de deşertarea Bosniei şi a Herţegovinei. Ori doar, crede „Pester Lloyd,“ că Rusia va privi cu indiferenţă şi raijendii, cum Austria va face din popoarele balcanice, liberate cu avere şi cu sânge rusescă, nisce supuşi austri-ungari ? ...“ Fetei din Petersburgă îi răspunde acum „Pester Lloyd“ dicenda că Austro-Ungaria numai la aceea nu se poate gândi, ca să renunţe la Bosnia şi Ilerţegovina. Cu privire la alianţa cu Germania fiice acesta fóia, că pune unu piesă estra-ordinară de mare pe ea, dar să nu creadja nimenea că Austro-Ungaria şi-ar răzima apărarea intereselor sale de esistenţă numai pe aceasta alianţă. E caracteristică într’aceea deosebirea de vederi ce se manifestă din incidentul concentrărilor de trupe rusesci la graniţa Galiţiei în foile germane de o parte şi în cele austro-ungare de altă parte cu privire la modulă de procedere ală guvernului monarchiei noastre. „Neue freie Presse“ de Marţi se ocupă mai de aproape de acesta deosebire de vederi. Ea îşi arată mulţămirea, că pressa germană vorbindă despre situaţiunea documentată solidaritate cu Austro-Ungaria, dar se teme că sfaturile urgente ce i se dau monarchiei noastre din partea germană ar putea, deci ar fi urmate de ea, să provoace pe Rusia. „Austria,“ dice „N. fr. Presse“, „e în continuu provocată din partea germană să-şi urmeze fortăreţele, să-şi trimetă trupele în Galiţia, să nu ţină seama de motive de nimica sub cuvântă de economie, să nu se legene cu uşurătate în siguranţă şi să întâmpine pe Rusia în modă impunătorii. Deci guvernul din Viena ar corespunde tuturora acestor dorinţe, atunci de multă s’ar fi dispusă mobilisarea armatei austriace şi noi amă sta în faţa inimicului înarmaţi pănă ’n dinţi“... „Nu este“ — încheia faia vieneză — „nici laşitate nici înjosire deca neîncetată se cere, că scopulă principală ală politicei austriace trebue să fia mântuirea unei păci, care să nu fie răscumpărată cu preţul sacrificării celor mai mari interese ale noastre. Ţara are nevoia de linişte ca să-şi poata vindeca rănile causate de crişele economice. Energia cea ageră, ce se pretinde în imperiala germană dela Austria, ar smulge din pământii cea din urmă ancoră a păcii. Nu-i vorbă, se poate purta răsboiulă decâ e necesitate, dar nu fiindă că e considerată că necesarii.....“ Cu alte cuvinte aliații germani ai monarchiei stârnescu în direcțiunea răsboiului, or cei din Viena se țină câtă se poate de reservați. Cum să ne esplicămă aceasta ciudată oposițiune? Generalula Doda cătra comisiunea dietei. Etă scrisoarea ce a adresat’o d. generală Doda comisiunei de incompatibilitate la provocarea ei. Onorabilei comisiuni de incompatibilitate a camerei deputaților în Budapesta. Onorabilă comisiune, cu provocare la §§. 135 şi 137 al regulamentului camerei prin comunicarea unei copii a procesului verbală despre şedinţa din 30 Noemvre a. c. m’a încunosciinţată cum că în causa alegerii mele va lua hotărîre definitivă îniua de 14 Decemvre a. c. totdeodată sunt poftită, ca pănă la acelă termină să-i aducă la cunosciinţa declaraţiunea mea său eventualele mele observări; în fine sunt poftită a mă presenta înaintea comisiunii său în persănă său prin una plenipotenţiaru. Renunţândă prin acăsta la dreptulă ce-mi compete în înţelesul alui 125 ală Regulamentului Camerei, de a-mi pleda causa înaintea comisiunii în persoana său prin mandatară, rogă pe On. Comisiune se fiă convinsă, că nu facă acăsta nicidecum din lipsa de respectulă ce-i datorescă și care bucurosă i lă păstreză , ci numai din aceea simplă causă, că după motivata mea declaraţiune, îndreptată în două rânduri camerei representative, nici în faţa On. Comisiunî n’aşu pută face altceva decâtă încă odată să declară că, deorece de atunci dela declaraţiunea mea din 10 Octomvre a. c. situaţiunea nu s’a schimbata intru nimică, susţină cu firmitate şi astătiî acea declaraţiune, conformă căreia nici la deliberările Camerei nu participă, nici mandatură nu mi-lă depună; şi la motivele espuse în acea declaraţiune, care motive d’au constrânsa la acelă pasă seriosă şi, o mărturisescă apicată, între împrejurări normale abia îndatinată, mai adaugă încă rugarea ca: Oo. Comisiune apreciândă cu seriositate acele nesânetoase împrejurări politice la cari am avisată şi cari producă astfelă de apariţiunî abnorme, la deciderea acestei cause, să nu aplice numai cinostira formală, fără îndoială singură îndreptăţită între împrejurări normale, ci să aprecieze acăstă afacere şi din punctă de vedere ală raţiunii oră de stată mai înalte şi să atragă atenţiunea Casei în modă cuvenită asupra simptomaticei însemnătăţi a unor asemenea apariţiunî. In acestă casă On. Comisiune, dup'a mea nepretensivă opiniă, ar împlini una actă de înaltă patriotismă, eră eu prin nepresentarea credenţionalului meu aşi fi făcuta patriei celă mai mare serviţiu, ce ca deputată alesă ilă puteam face între asemenea împrejurări. Când am onoare a aduce acăsta la cunoscinţa binevoitoare a Comisiunii, credă că am corăspunsă din destulă scopului provocării ce mi-a adresată On. Comisiune. Aşteptă acum în deplină linişte a consciinţei mele decisiunea Comisiunii, căci fie aceea oricum va fi, săritulă politică de dreptă ală On. membri ai Comisiunii nu-mi va denega recunoscerea, că în situaţiunea din carea am devenită prin alegerea mea de deputată dietală, între împrejurările abnorme, numai mă pasă onestă mi-a mai rămasă : declaraţiunea mea din 10 Octomvre. Caransebeşiu, 10 Decemvre 1887. Traianu Doda, Austro-Ungaria şi concentrările Rusiei. „La Liberte roumaină“ aduce scarea, că supuşii austro ungari din România au fost informaţi că trebue să stea gata de a reintra în ţără în casă că vor fi chemaţi sub arme. De altă parte chiatură oficială militară din lietersburgă publică ordinulă de transferare a divisiunei 13 de cavaleri, cu artileria sa dela Moscva la Varşovia. Ei oficioasa „Gazeta de Moscva" declară, că deci vre-o putere oarecare ar cere Rusiei esplicaţii în privinţa înarmărilor ce face, ea, Rusia, va răspunde prin ultima ratio. Mii comunică „Daily News“ din Londra că guvernulă rusă negociază ună mare împrumută prin intermediarulă Băncei franceze. Tóate aceste sein' facă să văcjă pressa englesă apropiitndu-se o catastrofă, pregătindă Rusia răsboiulă. Deja se vorbesce în Viena și in Pesta despre eventualitatea convoirii ddegapuniloră într’o sesiune estraordinară în luna Ianuarie, pentru a vota sumele de bani necesare măsurilor militare ce ar trebui să se ia în urma concentrărilor continue de trupe rusesci. Unelefiare din Viena sunt, de părere, că Rusia vrea să aţîţe pe Austro-Ungaria ca să atace şi în acestă casă monarchia nostră n’ar pută primi ajutoră din partea Germaniei. Dăcă ţinemă sămă că de altă parte cercurile militare germane îndămnă pe Austro-Ungaria să ia ofensiva, atunci totă sfara în ţără cu alianţa nu plătesce nimică. Să mai vorbesce, că Rusia ameninţă pe Austro- Ungaria ca să o ,mpedece d’a sta în cale loviturei de stată ce a plănuit’o Rusia în Bulgaria. Peste totă cercurile conducătoare din Viena suntă pătrunse de seriositatea situațiunei. Gomandantulă de cârpă din Praga, udzm. br. Filipovicî a fostă primită de monarchă în audiență mai lungă. Pare că va fi necesitate d’a se lua contra măsuri militare în măsura în care se facă concentrările rusesci, mai alesă că foile ofîciose germane aştăptă să se ia din partea monarchiei noastre astfelă de măsuri, dicăndă că Germania nu-şi poate lua asupră-şî sarcina apărării. SOIRILE ZILEI. Joia trecută, scrie »Biserica şi Scola“, s’au ţinută alegerile de deputaţi din deri pentru congresulă naţională bisericescă din partea diecesei Aradului. După raportată primită pănă acum, în cercurile Aradă-Banaa s’a alesă deputată congresuală preoţescă: părintele protopresviteră Vasiliu Beleşiu, în cerculă Şiria-Ienopolea părintele Vasiliu Mangra, profesoră de teologie, în cerculă Timişăra-Bănată-Comlotă părintele protopresviteră Meleţiu Dreghiciu, în cerculă Lipova-Vinga părintele Augustină Hamsea, asesoră consistorială. In diecesa Caransebeşului s’au alesă deputaţi din cleră la congresă, precum corhunică .Faia Diecesană; în cerculă Caransebeşă Filaretă Musta protosincelă; Mehadia Michadă Popoviciu protopresbiteră; in Ciacova Paulă Miulescu protopresbiteră; în Lugosă Dr. Georgiu Popoviciu protopresbiteră; în Buziaşă Alexandru Ioanovici protopresbiteră; în Oraviţa Andreiu Ghidiu protopresbiteră; în Petrovoselo Trifonă Miclea protopresbiteră; în lamă Filipă Adamu protopresbiteră; in Vărşeţă Ioană Popoviciu protopresbiteră; în Făgetă George Popoviciu adm. prottrul de deputații-