Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1887 (Anul 50, nr. 142-288)

1887-12-03 / nr. 266

B.EIIAIiTsrHEA șî A OKI NIHTUATItTSF.A . BRAȘOVO, piața mare Sr. 22. ,GAZETA« IESE ÎN FIECARE DI. e unu ane 12 fior., ps sfise luni 6 fior., pe trei lua! 3 fior. •tnmâais ?! gtr&iBătate: Pe and 40 fr., pe ?ese luni 20 fr.. pe trei lua! 10 franc!. ANULUI L. SE PRENUMF.SA: la poște, la librării și pe la doi. corespondenţi. ABnBN­DBHE: O serii starmond fi cr. ?i timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare a»diaart nia^saorta *« aOnionn» — «»h­iorlet* nu es rstrămici Joi, 3 (15) Decemvre. 1887. Braşovă, 2 Decemvre 1887. Situaţiunea, politică generală continuă a fi încordată, piarele rusesc­ se pronunţă acum unul îi după altul, asupra concentrărilonî de trupe şi asupra raporturilor ei dintre Rusia şi Austria, dar afirmi!­rrile şi lămuririle lor­ sunt­ puţina liniştitoare. Oficioasa „Gazeta de Moscva“ declară, că deci vre-o putere oarecare ar cere Rusiei espli­­caţiunî în privinţa înarmăriloriî ce le face, densa va răspunde prin ultima ratio. Lucrurile trebue să fi ajunsă departe, deci cei din Petersburg au deveniţii atâtă de sensibil! în cestiunea concen­­trărilor­ de trupe, înoată ameninţă cu declararea de răsboiu pe cei ce ară cere dela ei esplicărî. Multă mai moderată şi pacinică este lim­­bagiulă organului cancelariei rusesc! „Nord“ din Bruxella. Acestă organă dice, că concentrările de trupe rusesc­­ce se observă în Polonia corăs­­pundă unor­ necesităţi topografice de apărare. „Nord“ adauge, că nu e logică a se presupune, că Rusia s’ar gândi a întreprinde invasiunea Austriei cu 120,000 oamen! ce’i are concentraţi în Polonia rusescă; singurulă scopu ală Rusiei este de a mănţinâ pacea şi Rusia crede, că pen­tru aceştii trebuescă luate mari precauţi­uni şi că ea trebue să veghieze cu mare băgare de scmă. Pe una altă terenă pune cestiunea de con­­traversat dintre Rusia și Austro-Ungaria „Peters­burger Herold“. Acestă (j*arti scrisă în limba germană s’a supărată asupra unui articula apă­rută în ,,Pester Lloyd“. Fata pestană s’a fostă esprimată în modă ironică asupra unei afirmări de mai n­ainte a lui „Herold“, prin care acesta îşi esprimă Indoxia în durabilitatea alianţei Ger­maniei cu Austro-Ungaria, şi folosindu-se de­ o asemănare a dată espresiune părerei că numita alianţă va dura pete două pănă la trei sute de ani. Răspundetulă lui „Lloyd,“ ijiatulă rusescă „Herold“ f'ce între altele: „...Ii gratulămă lui „Pester Lloyd“ că are speranţe aşa de mari în alianţa cu Germania. „Două pănă la trei sute de ani?“ Totă respectulă! Atunci în adevără Rusia — care voesee să trăiască în pace şi ami­­ciţiă cu Germania — ar trebui să rabde multă, pănă ce Austro-Ungaria va fi aşa de bună să evacueze provinciile serbesci, care nu suntă ale ei, Bosnia şi Ilerţegovina, după ce Rusia a de­şertată Bulgaria. Căci onorabile „Lloyd,“ ces­tiunea nu privesce nicidecum Galiţia, nici Bul­garia, nici Serbia — popoarele balcanice fericeas­­că-se după cum le convine — ci în ultima linie e vorba în cele din urmă numai de deşertarea Bosniei şi a Herţegovinei. Ori doar, crede „Pes­ter Lloyd,“ că Rusia va privi cu indiferenţă şi raijendii, cum Austria va face din­ popoarele bal­canice, liberate cu avere şi cu sânge rusescă, nisce supuşi austri-ungari ? ...“ Fetei din Petersburgă îi răspunde acum „Pester Lloyd“ dicenda că Austro-Ungaria nu­mai la aceea nu se poate gândi, ca să renunţe la Bosnia şi Ilerţegovina. Cu privire la alianţa cu Germania fiice acesta fóia, că pune unu piesă estra-ordinară de mare pe ea, dar să nu creadja nimenea că Austro-Ungaria şi-ar răzima apă­rarea intereselor­ sale de esistenţă numai pe a­­ceasta alianţă. E caracteristică într’aceea deosebirea de ve­deri ce se manifestă din incidentul­ concentră­­rilor­ de trupe rusesci la graniţa Galiţiei în foile germane de o parte şi în cele austro-ungare de altă parte cu privire la modulă de procedere ală guvernului monarchiei noastre. „Neue freie Presse“ de Marţi se ocupă mai de aproape de acesta deosebire de vederi. Ea îşi arată mulţămirea, că pressa germană vorbindă despre situaţiune­a documentată solidaritate cu Austro-Ungaria, dar se teme că sfaturile urgente ce i se dau monarchiei noastre din partea ger­mană ar­ putea, deci ar fi urmate de ea, să pro­­voace pe Rusia. „Austria,“ dice „N. fr. Presse“, „e în con­tinuu provocată din partea germană să-şi urmeze fortăreţele, să-şi trimetă trupele în Galiţia, să nu ţină seama de motive de nimica sub cuvântă de economie, să nu se legene cu uşurătate în sigu­ranţă şi să întâmpine pe Rusia în modă impună­torii. Deci guvernul­ din Viena ar corespunde tuturora acestor­ dorinţe, atunci de multă s’ar fi dispusă mobilisarea armatei austriace şi noi amă sta în faţa inimicului înarmaţi pănă ’n dinţi“... „Nu este“ — încheia faia vieneză — „nici laşitate nici înjosire deca neîncetată se cere, că scopulă principală ală politicei austriace trebue să fia mântuirea unei păci, care să nu fie răscumpărată cu preţul­ sacrificării celor­ mai mari interese ale noastre. Ţara are nevoia de linişte ca să-şi poata vindeca rănile causate de crişele economice. Energia cea ageră, ce se pretinde în imperiala germană dela Austria, ar smulge din pământii cea din urmă ancoră a păcii. Nu-i vorbă, se poate purta răsboiulă decâ e necesitate, dar nu fiindă că e considerată că necesarii.....“ Cu alte cuvinte aliații germani ai monar­chiei stârnescu în direcțiunea răsboiului, or cei din Viena se țină câtă se poate de reservați. Cum să ne esplicămă aceasta ciudată oposițiune? Generalula Doda cătra comisiunea dietei. Etă scrisoarea ce a adresat’o d. generală Doda comisiunei de incompatibilitate la provo­carea ei. Onorabilei comisiuni de incompatibilitate a camerei deputaților­ în Budapesta. Onorabilă comisiune, cu provocare la §§. 135 şi 137 al regulamentului camerei prin comunicarea unei copii a procesului verbală despre şedinţa din 30 Noem­­vre a. c. m’a încunosciinţată cum că în causa alegerii mele va lua hotărîre definitivă în­iua de 14 Decemvre a. c. totdeodată sunt poftită, ca pănă la acelă termină să-i aducă la cunosciinţa declaraţiunea mea său eventualele mele observări; în fine sunt poftită a mă presenta îna­intea comisiunii său în persănă său prin una plenipo­­tenţiaru. Renunţândă prin acăsta la dreptulă ce-mi compete în înţelesul a­­­lui 125 ală Regulamentului Camerei, de a-mi pleda causa înaintea comisiunii în persoana său prin mandatară, rogă pe On. Comisiune se fiă convinsă, că nu facă acăsta nicidecum din lipsa de respectulă ce-i datorescă și care bucurosă i lă păstreză , ci numai din aceea simplă causă, că după motivata mea declaraţiune, îndreptată în două rânduri camerei representative, nici în faţa On. Comisiunî n’aşu pută face altceva decâtă încă odată să declară că, deorece de atunci dela declara­ţiunea mea din 10 Octomvre a. c. situaţiunea nu s’a schimbata intru nimică, susţină cu firmitate şi astătiî acea declaraţiune, conformă căreia nici la deliberările Camerei nu participă, nici mandatură nu mi-lă depună; şi la motivele espuse în acea declaraţiune, care motive d­’au constrânsa la acelă pasă seriosă şi, o mărturisescă apicată, între împrejurări normale abia îndatinată, mai adaugă încă rugarea ca: Oo. Comisiune apreciândă cu seriositate acele ne­­sânetoase împrejurări politice la cari am avisată şi cari producă astfelă de apariţiunî abnorme, la deciderea a­­cestei cause, să nu aplice numai cinostira formală, fără îndoială singură îndreptăţită între împrejurări normale, ci să aprecieze acăstă afacere şi din punctă de vedere ală raţiunii oră de stată mai înalte şi să atragă atenţiunea Casei în modă cuvenită asupra simptomaticei însemnă­tăţi a unor­ asemenea apariţiunî. In acestă casă On. Comisiune, dup'a mea nepre­­tensivă opiniă, ar împlini una actă de înaltă patriotismă, eră eu pri­n nepresentarea credenţionalului meu aşi fi fă­cuta patriei celă mai mare serviţiu, ce ca deputată alesă ilă puteam face între asemenea împrejurări. Când am onoare a aduce acăsta la cunoscinţa bine­­voitoare a Comisiunii, credă că am corăspunsă din destulă scopului provocării ce mi-a adresată On. Comisiune. Aşteptă acum în deplină linişte a consciinţei mele decisiunea Comisiunii, căci fie aceea oricum va fi, sări­­tulă politică de dreptă ală On. membri ai Comisiunii nu-mi va denega recunoscerea, că în situaţiunea d­in carea am devenită prin alegerea mea de deputată dietală, între împrejurările abnorme, numai m­ă pasă onestă mi-a mai rămasă : declaraţiunea mea din 10 Octomvre. Caransebeşiu, 10 Decemvre 1887. Traianu Doda, Austro-Ungaria şi concentrările Rusiei. „La Liberte roumaină“ aduce scarea, că supuşii austro ungari din România au fost­ informaţi că trebue să stea gata de a reintra în ţără în casă că vor­ fi che­maţi sub arme. De altă parte chiatură oficială militară din lieters­­burgă publică ordinulă de transferare a divisiunei 13 de cavaleri, cu artileria sa dela Moscva la Varşovia. Ei oficioasa „Gazeta de Moscva" declară, că deci vre-o pu­tere oare­care ar cere Rusiei esplicaţii în privinţa înar­­mărilor­ ce face, ea, Rusia, va răspunde prin ultima ratio. Mii comunică „Daily News“ din Londra că guver­nulă rusă negociază ună mare împrumută prin interm­e­diarulă Băncei franceze. Tóate ac­este sein' facă să văcjă pressa englesă a­­propiitndu-se o catastrofă, pregătindă Rusia răsboiulă. Deja se vorbesce în Viena și in Pesta despre even­tualitatea convo­irii ddegapuniloră într’o sesiune estra­­ordinară în luna Ianuarie, pentru a vota sumele de bani necesare măsurilor­ militare ce ar­ trebui să se ia în urma concentrărilor­ continue de trupe rusesci. Unele­­fiare din Viena sunt, de părere, că Rusia vrea să aţîţe pe Austro-Ungaria ca să atace şi în acestă casă monarchia nostră n’ar pută primi ajutoră din par­tea Germaniei. Dăcă ţinemă sămă că de altă parte cer­curile militare germane îndămnă pe Austro-Ungaria să ia ofensiva, atunci totă sfara în ţără cu alianţa nu plă­­tesce nimică. Să mai vorbesce, că Rusia ameninţă pe Austro- Ungaria ca să o ,­mpedece d’a sta în cale loviturei de stată ce a plănuit’o Rusia în Bulgaria. Peste totă cercurile conducătoare din Viena suntă pătrunse de seriositatea situațiunei. Gomandantulă de cârpă din Praga, u­dzm. br. Filipovicî a fostă primită de monarchă în audiență mai lungă. Pare că va fi nece­sitate d’a se lua contra măsuri militare în măsura în care se facă concentrările rusesci, mai alesă că foile ofî­­ciose germane aştăptă să se ia din partea monarchiei noastre astfelă de măsuri, dicăndă că Germania nu-şi poate lua asupră-şî sarcina apărării. SOIRILE Z­ILEI. Joia trecută, scrie »Biserica şi Scola“, s’au ţinută alegerile de deputaţi din deri pentru congresulă naţio­nală bisericescă din partea diecesei Aradului. După ra­portată primită pănă acum, în cercurile Aradă-Ban­aa s’a alesă deputată congresuală preoţescă: părintele protopres­­viteră Vasiliu Beleşiu, în­ cerculă Şiria-Ienopolea părin­tele Vasiliu Mangra, profesoră de teologie, în cerculă Timişăra-Bănată-Comlotă părintele protopresviteră Meleţiu Dregh­iciu, în cerculă Lipova-Vinga părintele Augustină Hamsea, asesoră consistorială. In diecesa Caransebeşului s’au alesă deputaţi din cleră la congresă, precum corhu­­nică .Faia Diecesană; în cerculă Caransebeşă Filaretă Musta protosincelă; Mehadia Michadă Popoviciu proto­­presbiteră; in Ciacova Paulă Miulescu protopresbiteră; în Lugosă Dr. Georgiu Popoviciu protopresbiteră; în Bu­­ziaşă Alexandru Ioanovici protopresbiteră; în Oraviţa Andreiu Ghidiu protopresbiteră; în Petrovoselo Trifonă Miclea protopresbiteră; în lamă Filipă Adamu protopres­­biteră; in Vărşeţă Ioană Popoviciu protopresbiteră; în Făgetă George Popoviciu adm. prottrul­ de deputați­­i-

Next