Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1888 (Anul 51, nr. 143-286)
1888-11-08 / nr. 246
Feda Glim®. AímioistTaümra si numit:' BRAŞOVU, piata mare Hr 22. SciUiori nefrancate nu se pri naescui. Manuscripe nu se renimicii ! „Gazeta" iese in fle cara'^i AboHmente pentru Anstro-Digana Pe un* ană 12 fi., pe ?e»e luni 6 fi., pe trei luni 3 fi. Pentru România şi străinătate: Pe unu ană 40 franci, pe şăse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumeră la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. Abctamtură pentru Braşovî: la administraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagială I., pe unu ană 10 fl., pe şase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu d u s u r ă în casă. Pe ună ană 12 fl., pe sese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Ună esemplaru 5 cr. v. seu 15 bani. Atâtă abonamentele câtă și inserțiunile suntă a se plăti înainte. Birourile de nuntii: Brafova, piața mare nr. 22. Inserate mai prinescu în sîena Jiudolf Mosse, Madsomein & Voghr (Oto 31 a as), Heinrich Schalet, Alois Hemdl, M.lbuhes, A.Oppel H.,J. Deuntleberg; în Budapesta: A. T Gold(berger, Autor Mesei, Eckstein Bernat; în Frankfurt: G. L. Daube; în Hamburg: A. Steiner. Prețul inversiunilor: o seria, parmonda pe o coloana 6 or. si 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. .Reclame pe pagina IlI-a o seria 10 cf. v. a. sau 90 balti. Nr. 246. BraşovH, Luni, Marţi 8 (20) Noemvrie 1888. Din causa sf. serbători de mâne, diamla nota apare până Hercuri sera. Braşovi, 7 Noemvrie v. Rutenii din Bucovina nu se mai mulţămescu a unelti în ascunsă în contra naţionalităţii române prin propagande ca cele despre care amu vorbiţu în chiarul nostru, ci facă acum şi demonstraţiunî pe ţaţă în publică şi prin chiarele loră în contra Românilor bucovineni şi a bisericei române. Ocasiune pentru astfel de demonstraţiuni le-a dat’o a şăpte(zecea aniversare a chilei nascerei In.Prosfinţiei Sale Archiepiscopului şi Mitropolitului Andrievici Moraru, capulă bisericei greco-orientale din Bucovina. Românii au alesă ună comitetă festivă, al cărui preşedinte este căpitanulă districtului Cernăuți baronulă Eudoxiu Hurmuzaki. Comitetulă festivă a trimisă invitări Rutenilor greco-orientalî, ca se ia parte la serbări. Cărturarii acestora înse, în urma unei hotărîri luată unanim, au refusată în numele poporului rutenit invitarea, motivându’și refusulă loră, într’o scrisoare adresată baronului Hurmuzaki, astfelă: „că în împrejurările ce domnescă nu e cea mai mică causă de a lua parte la acesta festivitate, din contră Rutenii trebue se-și esprime cea mai adencă părere de rău, că din punctă de vedere religiosă, din causa decăderei bisericei ortodoxe sub dominaţiunea bisericesca actuală, precum şi din motive naţionale în faţa presiunei ce o esercită organele consistorului archiepiscopescă asupra Rutenilor, şi care împedecă desvoltarea naţională a Rutenilor în Bucovina, nu potă lua parte la festivităţile ce se facă în onoarea capului bi-Isericei greco-orientale din Buco-1 îi înhăţaseră ca se’i înghită în naîntocmai ca lupulă din fabulă, uneltitorii ruteni în contra naţionalităţii române se plângă tată ei că li se turbură apele desvoltării lor naţionale, când cunoscută este de toţi, că tocmai ei au făcută cele mai mari progrese pe acestă terenă, folosindă toate mijloacele posibile, ertate şi neertate. Ei bine, totă Românii împedecă desvoltarea naţională a Rutenilor, în Bucovina, a aceloră Ruteni cari facă propagandă de rutenisare printre poporulă român, spunendu-i că Dumnezeu vorbesce rusesce şi că la masa unui Rutenii şade şi Dumne4eu? Totă Românii împedecă desvoltarea naţională a Ruteniloră bucovineni, a aceloră Ruteni, cari ne-au rutenisată ori mai bine şisă ne-au rusificată sate ’ntregî peste Prută în Bucovina, aşa că aşî numai bătrânii mai sciți românesce? Totă Românii împedecă desvoltarea naţională a Rutenilor din Bucovina, a aceloră Ruteni, ai caroră archiepiscopi slavi, predecesori actualului Metropolită, au înlocuită cărţile bisericesc! române cu cărţi bisericesc! rusesel în comunele, de care amitirămă mai susă ? Totă Românii şi organele consistoriului archiepiscopesc din Cernăuţi împedecă desvoltarea naţională a Rutenilor, în Bucovina, a aceloră Ruteni, cari uneltescă mereu în contra naţionalităţii române sporindu’și numerală prin propagande de rutenisare, fără se fiă tras la răspundere nici de Români nici de organele consistoriului? Dar focula Ruteniloră e, că li s’au deschisă Româniloră ochii şi s’au pusă pe lucru, ca se scape din gura lupiloră, cari cu atâta nesaţă FOILETONULU „GAZ. TRANS.“ (9) Unu morții între vii. (Novelă engleséscS.) (Tine.) Deprimată pănă la desperare, lordul se’ntoarse în odaia sa. Pe masă află trântite o grămadă de tipărituri. Cea dintâiu pe care’i căcjii ochii, era mă apelă la luptă împotriva celui din urmă Stuart. Tremurândă luă proclamația în mâni și începu să umble repede prin odaiă în susă și’n josă. In urmă trase clopoţelul servitorului Rebby și ’i ordona să înșeleze doi cai, — unulă pentru servitoră — căci se gătesce de ună dramă lungă. Pănă ce se făcură acestea, lordură încredința lui Dumfort afacerile economice. După aceea, când caii fură gata, se furișă în odaia de dormită a Alicei ca s’o mai vadă înc’odată. Lampa revărsa o lumină bogată în odaiă cr fața Alicei se părea, că arde în flăcările ei. Oliver ar fi vrută s’o sărute, dar se temea s’o tredesea. State așa o bucată de timp, și după aceea cu lacrimi în ochi se depărta. Dar s’a mai reîntorsit înc’odată și când închise ușa, Alice se trecu.„Cine-i ?“ întreba ea sperietă. „Eu sunt, eu Oliver“ răspunse tremurându el, „am venitu să-mi iau rămasu buna dela d-ta, Alice, căci mă deporteze.“ Atiu?“ „Afaceri familiare me silescu!“ Qi nanI fa trai »«nîvafia «ji utueui. w » „După câteva cjile. “ „Oh,^iubite Oliver, se nu rămâi timpu îndelungata.“ „Dumnecjeu cu d-ta!a ciselordulfi mişcata, sărutându mâna fetei. Alice însă îlă îmbrăţişa şi sărutându-l de mai multe ori, când se depărta șopti după el : „Oh, vino câte se poate mai curând, grăbesce Oliver, grăbesce.“ Dar lordulă nu se reîntorse nici în câtevafile, nici în câteva săptămâni. Alice cădu în desperare, or Mistress Tarket nu-i putea opri lacrimile. Orice mijloace întrebuințate erau zadarnice. Dumfort și Reginald încă nu stiau ce să crâcjă despre depărtarea lordului. Ei când întrega curte din Manfries câdii în desperare, într’o zi frumosă de primăvară, Rebby trecu așa de neliniștita pe lângă verandă. Alice și Mistresse Tarket fugiră înaintea lui. „Bunule Rebby, dér lordulü unde a rémasü ? „Oh, Mylady!“ „Ce s’a întâmplata pentru Dumnedeu ?“ „La ce mai și întrebați?“ „Grăbesce, grăbesce Rebby!“ TiA- U ___x? „Ix Jx — A £-----x. ... oxu. ouopuauuu CVVXCtXlV^U j „ domnulu nostru n’o să vedâ mai multu castelulu din Manfries.“ „A plecatu în călătoriă?“ „Nu Milady, a muritu!“ Alice începu se tremure în întregi corpulu ei și nu putea să grăască nimica. Mistress Tarket însă, dându cursa libera lacrimilor sale, începu să se tângue amara de sartea ei, căci lordula a murită. „Cum a murită?“ întrebă în fine Tarket. Alice nu cuteza să întrebe. „In lupta dela Culloden sub stagulă principelui de Coumberland.“ „Și-a dorită martea pentru mine!“ șopti Alice, care răcicându-se de grădelele balconului începui să plângă cu hohotă. „Mistress“, continuă Robby adresându-se cătră Tarket, în altă di principele de Coumberland mi-a predată o grămadă de scrisori ce suntă adresate d-lui Wiliam.“ Dumfort, luândă scrie de întâmplarea acesta, se întrista grozavă. Abia de cătră soră desfăcu scrisorile în presența lui Reginald și a Alicei. Prin acestea Oliver îi predă totă averea sa Alicei Dumfort pe lângă condiţia ca după- ună ană ea să devină soţia lui Sir Reginald O’Keary. „Ce sufletă nobilă! “ esclamară câte’şi trei deodată, în vreme ce Alice şopti cu întristare: „Sărmane Oliver, te-ai jertfită pentru mine!“ După câteva săptămâni, în locul unde se ridica statua lui Reginald, i s’a înălţata lordului Worsfield, celui mai nobilă sufletă, o statuă vrednică de memoria lui. In jurul ei erau semănate mii şi mii de flori, cari pururea erau udate de lacrimile Alicei. In fiecare diminaţă Dumfort, Alice şi Reginald înălţau rugăciuni cătră Dumnecreu pentru neuitatulă Oliver, care a murită ca să’i facă pe ei fericiţi. Trad. de Traiana H. Popi. Foculă Ruteniloră mai este, că In. Presfinfia Sa Archiepiscopală şi Metropolitulă Andrievici- Moraru nu s a înjosită a se face unelta propagandei rutene în contra naţionalităţii române, ci şi-a făcută datoria ca căpeteniă a bisericii greco-orientale bucovinene, fiă ea română ori ruténi, or nu ca căpeteniă a bisericei unei naţionalităţi, cum au făcută archiepiscopii ruteni, cari au căutată se slabesca şi se ruineze biserica română, şi prin ea naţionalitatea română. Românii bucovineni voră sei să respungă cu dovezi sdrobitoare, ce le descoperă pe 4* ce merge, că deca e vr’ună poporă care are dreptulă a se plânge în contra presiunilor, și în contra pedeciloru ce i se pună în calea desvoltării sale naționale, atunci este poporulă română. Dar tóate au ună sfârşită şi Rutenii vădă că se sferşesce şi cu uneltirile loră, fiindă descoperite în tóata urîciunea loră. Refusală Ruteniloră, de a lua parte la festivităţile ce se arangiază în onoarea capului bisericii greco-orientale din Bucovina, este după motivile ce le adusă o demonstraţiune politică în contra naţionalităţii române, care numai poate suferi se fia isvoră de întărire a rutenismului şi se fiă tratată ca tolerată în propria ţară. Acesta demonstraţiune însă nu’şî va ajunge scopulă. Din contră ea va face se li se deschidă ochii şi aceloră Români bucovivinenî, din norocire foarte puţină, cari pănă acuma nu voiau se veia. 3DI2ST „Jvreuzzeitung“ sene, că încă nu s’a fixată timpulă pentru contra-visitu Ţarului. Impăratulă Vilhelm doresce, ca în acelaşă timpă să se facă şi o întâlnire între Ţarulu şi monarchum Francisca losifu. In privința acesta s’au începută tractărî între Gaovna și Viena. După o scrie din Odessa, guvernulă română, precum arată într’ună comunicată oficială consulatulă română de acolo, a retrasă măsura ce o luase cabinetulă Brătianu d’a se visa de acelă consulată paşaportele personelor ce vină din Rusia sudică în România. Prin retragerea acelei măsuri se uşurază în modă esenţială vina comunicaţiune ce esistă între România şi Rusia sudică şi de aceea guvernulă rusă şi poporaţiunea a primită acesta hotărîre a guvernului română cu mare satisfacţiune. Cu privire la revelările ce le face diavulă frances „Martin“ despre ună proiectă de alianţa francesă-rusă, vice „Journal de St Petersburg“. Dreptului de a face insinuări tendenţiose i s’au trasă graniţe. Rusia doresce de sigură, ca Francia să’şi reia posiţiunea sa legitimă în Europa, necesară echilibrului europenă, cu toate astea e convinsă, că susţinerea păcii o cere interesulă ambelor ţări. Insinuările lui „Matin“ strică atâtă riiarului însuşi, câtă şi causei, ce pretinde a o apăra. Guvernulă Britanică a luată hotărîrea de a spori în modă considerabilă forţele sale navale. Se anunţă chiar că în curând, în camera comunelor se va presenta ună proiectă pentru construcţia grabnică a optă cuirasate de clasa I-a, a 20 de încrucişeturi şi a unui numără importantă de torpilare. Suma suplimentară pe care guvernul o va propune de a consacra acestor cheltueli se urcă la 75,000,000 franci. O activitate considerabilă este desvoltată la manufactura de arme din Enfield pentru fabricaţia navei pusei cu repetiţie. In urma marelor pregătiri militare