Gazeta Transilvaniei, decembrie 1919 (Anul 82, nr. 252-274)

1919-12-03 / nr. 253

?.­mată la 1838 «se George Btriţio­nsâecţia şi Românieiratîa braşov, Str. Prundului Nr. 18. Telefon 228. Apare eeeia în tnecere zi die l­acxvi A 1 DECEMVRIE 1918 zguduirea a fost atât de­­ puternică, încât se simţea că­­ în urma ei nu mai poate dăi­nui decât ce-i bun şi sănătos, trebue să se ie sufletele ne­­rvărate de în­­o­t să desluşias­că viitorul, — dreptatea care călăuzeşte toate gândurile pă­trunse de rostul ei, aruncă o rază luminoasă în bezna de neorientare şi nesiguranţă .. . înflăcărate de cele auzite în lungul lor drum, valurile Mu­­răşului căutau să trezească, pentru serbătoare, zidurile a­­morţite ale cetăţii, în care a­­vea să se pecetluiască liber­tatea neamului românesc de dincoace de Carpaţi. Şi din murmurul râului se desprindea următoarea poves­tire : E fierbere mare ’n ţară. Pumnul dreptăţii a trânt şi a trântit la pământ câtuşile de veacuri ale împilării. Am văzut-o asta şi am auzit-o,mi-a spus-o, şi Liftul la isvor, iar mai­ la va­le mi-au povestit-o şi Târna­­vele. Şi ’ntreaga ţară te po­meneşte pe tine, toată sufla­rea românească strigă’n cor: La Alba lulia ’n cetatea lui I.Mihai ! Ca trezire dintr’un somn a­­dânc la auzul acestor cuvinte, zidurile cetăţii tresăriră şi-şi reamintiră din istoria trecu­tului lor ziua de prima Noem­­vrie a anului 1599. Era o zi de Luni. Sunete de trâmbiţi­ă î­n p tobe inim­­­preună cu el şi detr­­istind marea ralele mulţi­me. tare ac revarsase pe am­bele părţi ale drumului ce su­ia spre cetate, alaiul domnesc, în haine de sărbătoare, însoţia pe Viteazul Voevod, care în­călecat pe un cal alb, întră pe poarta sfântului George în cetatea, în care se încoronă de domn al Ardealului............. Şi-n vreme ce zidurile ce­tăţii îşi reaminteau şi vedeau trăind, din nou, cele petrecute cu peste trei sute de ani mai înainte, murmurul râului îşi continua povestirea: — In cetatea, în care Ma­rele Voevod înfăptuise ceea­ ce trădarea mişelească a distrus în urmă — se va clădi acum din nou şi pe vecie acea li­bertate şi dreptate a neamu­lui românesc, pentru care tot aici au tresărit şi au fost frânte pe toată oasele vitejilor din ţara Zarandului. — O ştiu — murmurară zi­durile cetăţii —­e tristă po­vestea lui Horia şi Cloşa. Se întrerupse apoi poves­tea, căci chiote şi salve de bucurie spintecară văzduhul. Ce povestise Murăşul, se­­’nfăptuia aievea. Torentul tur­bat al poporului ce aleargă după dreptate şi libertate nu mai cunoaşte zăgaz. . . . Se înfiora cetatea de însu­fleţirea, pe care n’o mai pu­tea cuprinde, dar îi înţelese rostul când recunoscu pe strănepoţii Marelui Voevod, cari mânaţi de-un gând ş’o dorinţă se adunaseră să aducă Celui de sus mulţumită, iar lumii dovadă, că dreptatea nu-şi croeşte decât un singur drum, cu toate pedicile ce i­ se pun din partea celor cari nu i­ se­­închină ei. Şi ziua de 1 Decemvrie a anului 1918 a dovedit-o a­­ceasta, prin hotărârea, ce a­­tunci s’a adus în cetatea, care veacuri de-a rândul a fost mar­toră a vitejiei şi suferinţelor neamului românesc. A Impresii din şedinţa Camerei dela 28 Noemvrie — Ce scriu ziarele din Bucureşti — Credem că este Interesant a reproduce după ziarul „Dacia" impresiile din importanta şedinţă a Camerei dela 28 Noiembrie, despre care ziarul nostru a avut un raport detailat primit prin fir telefonic dela Bucureşti. Iată ce scrie ziarul bucureştean: Eri a fost ziua de constituire definitivă a noului Parlament, care se află acum în deplinătatea or­ganelor sale pentru a putea a­­sigura normala funcţionare a re­gimului parlamentar. Odată constituirea­­îndeplinită, guvernul i militar şi-a socotit rolul terminat şi a prezentat demisia, lăsând în mânile Corpurilor legiu­itoare şi ale suveranului dezle­garea crizei. Cu acest prilej avem de remar­cat caracteristica nouilor­­birouri, alcătuite numai din oameni noui Nici unul dintre vechii politiciani nu au demnităţi în nouile birouri, iar printre cei aleşi se află la Cameră ca vice-preş­edinte ales cu cel mai mare număr de voturi între toţi vice-preşedinţii, inimosul învăţător I. M­halache, care este sufletul mişcării ţărăniste din vechiul regat. Avem de remarcat cu acest prilej abţinerea liberalilor de la a­­legerea birourilor, abţinere ex­plicată, în ceea ce priveşte preşe­dintele Camerei, printr-un comu­nicat din Viitorul care afirma că se produce întrucât d. Vaida nu şi-a precizat încă atitudinea sa în sensul sprijinirii politicei urmată până acum . Paris de delegaţi tarei, alegerei Barcat faptul votat pe d. Paul Bujor ale cărui principii pozitiviste, în materie religioasă, sunt bine cunoscute. In schimb însă, d-sa avut în afară de votu­­r­le prietinilor săi politici, spri­jinul necondiţionat al senatorilor basarebeni, cari se manifestă pe toată linia ca elementele cele mai înaintate, aproape de socialişti. De remarcat, de asameni, atitudi­nea rezervată şi entuziasmul stă­pânit al Basarabeți­lor, atât în Ca­meră cât şi în Senat, întru tot ce priveşte aplaudarea celor spuse de la tribună. O altă observaţia, aceasta în sensul „unificării" limbei, am avut de făcut ori la Cameră unde ra­portorii ardeleni au înlăturat for­mula din zilele precedente „con­testaţie n’a intrat" când a fost vorba despre inexis­enţa ,vre-unor contestaţii împotriva alegerilor de validat. * Şedinţa de ori a Camerei a fost întrucâtva caracteristică şi în pri­vinţa atitudinei noului Parlament faţă de aliaţi. D. Vaida Voevod, noul preşedinte, în discursul ce l-a rostit, a declarat că nu voeşte să vorbească prea mult în chestia ex­ternă „spre a nu prejudeca asupra hotărârilor guvernului responsabil ce se va constitui". Totuşi, în con­tinuare, d-sa a subliniat ajutorul „ce ne-au dat şi ni-i vor mai da aliaţii*. Semnificativă a fost afir­maţia d-sale despre Societatea na­ţiunilor „care va desăvârşi ceea ce n’a putut isprăvi opera diplomatică". Remarcate au mai fost ordinea în care noul preşedinte al Camerei a vorbit despre aliaţii noştri:­­Sta­tele Unite, Anglia, Italia şi Franţa. In aceeaşi ordine a dat d-sa citire şi telegramelor adresate către Parla­­mentele aliaţilor noştri. Textul demisiei guvernulu­­i cuprinşii notei-ultimatum. Textul demisiei guvernului citită şi în Corpurile legiuitoare de către primul ministru, d. gen. Văitoianu, a fost redactat chiar în şedinţa Camerei. In timpul redactării sale, primul ministru a avut un scurt schimb de vederi cu d. Maniu, după care textul a fost adus şi la cunoştinţa miniştrilor prezenţi. De fapt, chiar pe banca ministerială s’a ţinut un fel de mic consiliu, care a stabilit textul definitiv al de-* misiei. De remarcat sunt unele fraze din acest text, pasagii care fac o aluzie evidentă la chestiunea ex­ternă actuală, fără însă, ca demisia propriu zisă să fie motivată prin nota-ultimatum. Dimpotrivă chiar, textul demisiei, după ce parafra­zează unele pasagii — ni­ se afirmă — din însăși nota-ultimatum, lasă întreaga hotărâre asupra noului guvern și a Parlamentului. Constatări politice Declaraţia preşedintelui Camerei d-1 • Alexandru Vaida Voevod a produs o profundă impresie prin­tre rândurile macedonenilor cari au primit salutul Camerei ca o mângăere pentru soarta vitregă ce o au. D-1 Vaida Voevod a salutat in numele Camerei pe Românii cari prin vitregia sorţei au rămas din­colo de hotarele României. Liga Naţiunilor îi va avea sub ocro­tirea ei. Acest salut aplaudat de Cameră a fost interpretat şi ca o încredere în rostul mare şi nobil al acestei Ligi, menită să proteagă pretutin­deni minorităţile.* E o tendinţă, atât de prost as­cunsă ca să se creieze, de anumite ziare din Bucureşti, o Situaţie din ce în ce mai critică României. In dorul lor de a servi interesele streine şi a ataca cu ori­ce preţ politica d-luî Brătieanu — aceste ziare confundă interesele ţarei cu ale unui partid, şi lovesc în ele cu gândul că ruinează partidul. Atitudinea aceasta poate îndoitui să se spună că în acelaş timp se urmăresc două scopuri cari ser­vesc numai streinilor. Şi fără a aproba politica celui atacat, ne ri­dicăm şi noi cu energie împotriva acestei atitudini a unei anumite prese bucureştene. — ____ ^ Mesurite bolşevicilor Împo­triva dezertorilor. Stokholm­. — Din Helsingfors se anunţă că guvernul sovietelor a ordonat tuturor comandamentelor sale să Comunice în ordin de zi ofiţerilor orj­aotop- ei părinţi v­ecini cari vor dezerta la inamic, vor fi imed­at executaţi. Guvernul speră să împiedice prin această măsură deșertările ofițerilor armatei bol­șevice,, cari s’a produs mai ales pe frontul dela Petrograd. * Colonelul Barmont Învins. Stokha­­m. — Din Helsingfors se anunţă că la Mitau au fost lupte extrem de sângeroase, colonelul Bermont voind să-şi salveze baza de operaţiune. Au fost ucişi şi răniţi peste 3500 germani, letonii capturând numeroşi prizonieri şi mult material de război. Trupele letone au fost primite cu flori de populație în orașul pavoazat. Presa vieneză se teme de restaurarea monarhiei. — Roma. — Presa vieneză e, afară­­ de cea clericală, alarmată de con­diţiile Ungariei şi se teme de o reacţiune de restaurare a monar­­chiei. „Neue Freie Presse" constată că amiralul Horthy a declarat zia­riştilor că va menţine ordinea cu orice preţ. A recunoscut ofiţerilor săi dreptul de a se răsbuna. A spus apoi, că va obliga pe mun­­citori cu forţa să lucreze. Horthy a mai declarat că forma guvernării va trebui declarată de parlament şi popor. Corpurile legiuitoare ceho slovace. Viitorul parlament ceho-slo­vac va cuprinde o dietă de 300 depu­taţi aleşi pe 5 ani şi un număr de 150 senatori aleşi pe 8 ani. Grija lor De la la timp se vorbeşte mult în străinătate de importanţa Ro-­­ mâniei ca organism social, ca pu­tere armată, etc. Şi se accentuează cu atâta in­sistenţă asupra rolului nostru în Orient, încât a început să se acre­diteze şi la noi această părere... Din gazetele noastre e dificil să capeţi o atare convingere, afară numai dacă urmărind tu stoicism aceste cotidiane, găseşti vre­o alu­zie discretă, strecurată din greşală probabil (ceea ce nu te împiedică să capeţi convingeri de altă na­tură.) In schimb acest adevăr reese cu putere din articole elogioase, sau din pamfletele murdare cari cinstesc sau degradează presa streină.­­Acum, de pildă presa americană nu face o straşnică reclamă cău­tând să ne discrediteze. „România, spune în esenţă con­ştiincioasa presă, este o ţărişoară ambiţioasă, cu tendinţe imperialiste şi reacţionare.­ Colceag este un general popular (?) și un mare de­­mocrat; el vrea fericirea maselor" și salvarea capitalurilor americane — adăugăm noi ... Cu acest binevoitor concurs și cu altele vom ajunge in­­scurt timp a interesa în cel mai înalt grad marele public mondial, deve­­nind astfel un factor indispensabil conştiinţei publice universale, a­­d că la adăpost e de vicsitudinele celor fără conştiinţă... Atunci, cu tot spnjînul dezinte­resat al presei americane, vom fi mai bine apreciaţi şi e de tot. Dar nu e mai puţin adevărat că răbdarea noastră exarp­rorză choar po f!9g*r'aţici'.l . _gng'o saxon- De aceea, mişcătoarelor manifestări de dragoste din partea strâinătăţei e răspundeam cu o., tăcere ado­rabilă şi enervant de profundă. Că străinătatea se interesează de noi e indiscutabil. Dovadă sunt notele cu cari ne copleşesc aliaţii —­recte finanţa internaţională, în­cercările desperate ale lui Stan­dard Oi!, şi in sfârşit gazetele in­dependente cari apar ca ciupercile după o ploae... de bani. Namoi invitare Cătră toţi measfefii corpurilor dlââctîc© dela şcsaîale ro raâas (de sfat, cosfesionale şi cemaaale) secsrodar®, pro gsslonal®, elementare erbam, rarsle şi tresbsliane din gaâefal Braşov. Membrii corpurilor didactice dela toate categoriile de şcoale române din oraşul Braşov s’au întrunit Sâmbătă, în 29 Noemvrie, în sala festivă a liceului român ortodox din loc şi au desbătut modalităţile organizării tuturor puterilor didac­tice române din judeţe­l Braşov într-o secţie judeţeană Scopul a­­cestei organizări va 11:1) ca fixând şi orientând problemele activităţii noastre extraşcolare şi mai bine, să desvoltăm o acţiune, de acum mai unitară şi mai sistematică pentru promovarea intereselor cul­turale ale poporului român din cercurile şcoalelor noastre; 2) ca cultivând spiritul de corp, sâ ne putem erupta şi apăra mai cu succes interesele­ noastre mor­ale şi materiale. Profesorii din oraşul­ Braşov, în consultarea lor de Sâmbătă, au formulat propunerile menite să dea cadru acestei organizări jude­ţene. Pentru desăvârşirea acestei organizări, învităm prin aceasta şi pe colegii noştri din provincie, să binevoiască a lua parte la Con­gresul didactic judeţean de or­ganizare al judeţului Braşov, ce se va ţinea Vineri, în 5 Dec. n. la 2 ore p. m. în sala festivă a liceului român ortodox din Braşov. Braşov 1 Decemvrie. Din încredinţarea corpului di­dactic român din oraşul Braşov. M. Eliescu pomf. Aurel Ciortea prof. notar int. preşedinte int. Petliura bata armatele ini Bsniklia. Varşovia,, Viirschawsk Curier” des­­minte pretinsele victorii ale gene­ralului Denikin, în Ucraina, cons­tatând că armata naţională a lui Petliura înaintează pretutindeni bătând pe denikinişti cari se re­trag la desordine. Camera şi aliaţii noştri 9 ’9 Manifestaţia făcută cu prilejul cuvântărei preşedintelui. — Discursul d-lui Alexandru Vaida Voevod. Cu prilejul discursului preşedin­telui Camerei, d­l Alexandru Vaida Voevod, s’a făcut o mare manifes­taţie de simpatie aliaţilor noştri. Dăm mai jos, întreaga cuvân­tare admirabilă a­ fruntaşului ar­delean după note stenografice, ca să se vadă spiritul înalt cum în­ţelege să se conducă poporul ro­mân in momentele mari şi grave de azi. Onorată Cameră, daţi-mi voe ca în numele Camerei să mulţumesc, înainte de toate onor. şi de noi stimatului domn preşedinte V. Stroescu (aplauze prelungite, stri­găte de a­ trăiască d-nul Stroescu) care a binevoit cu atâta pricepere şi înţelepciune să conducă lucră­rile de până acum ale Camerei. Ne aducem aminte cu toţii, când numele Stroescu, ca un nume dintr’un basm, era pomenit pe tot întinsul provinciilor asuprite, ca a unui om care ştie să facă binefacerea atunci când trebue făcută, când este necazul mai mare, care, dacă Dumnezeu i-a dat avere mare, ştie că averea aceasta nu este numai a lui, ci este a neamului întreg şi ştie s’o pue îa serviciul Neamului. (Apla­uze prelungite. Bravo! Trăiască d-nul Stroescu). Şi atunci când doream să răsară ziua libertăţei, să scăpăm de sclă­­via milenară în momentele grele când eram consultat­ spre Basa­rabia, ori Ardealul ? ziceam e mai mare pericolul pentru fraţii din Basarabia; mai bine vom mai su­feri, cftteva, zeci, de ani, dar Dooa­rabia să fie scăpată. (Aplauze pre­lungite). Dacă aceste sentimente ostăşeşti a putut cuprinde pe Români din patru unghiuri, aceasta se dato­­reşte în mare parte venerabilului nostru preşedinte de vârstă, pen­­tru­ că dânsul a ştiut să populari­zeze, prin mărimea sufletului său şi jertfirile sale generoase, repu­taţia Basarabenilor în Ardeal şi în România. (Aplauze prelungite, îndelung repetate, strigăte de Bravo) Să primească adânca recuno­ştinţă, în special a Transilvăneni­lor! Să primească recunoştinţa tuturor a întregei Camere, pen­­tru­ că a binevoit să conducă dez­baterile ei ! (Aplauze prelungite strigăte de trăiască). Mulţumesc totdeodată tuturor d­lor din Biroul provizoriu pentru toate serviciile pe care le-au adus Camerei. Onorată Cameră ! Cuprins de adâncă emoţie, vă mulțumesc pentru înalta onoare de care m-aţi învrednicit prin votul Dv., alegându-mă ca preşedinte al primei Camere a României între­gite. (Aplauze călduroase şi înde­lung prelungite pe toate băncile). Onoarea aceasta este mare şi impune mari datorii, căci această Cameră este expresiunea voinţei ferme a poporului român de a-şi înfăptui un stat cu adevărat de­mocratic prin alcătuirea acelor aşe­zăminte democratice, fără de cari nici progresul nu este cu putinţă nici existenţa României nu ar fi asigurată în mijlocul celorlalte state democratice. Sunt ferm hotărât să-mi dau toată silința spre a mă dovedi demn de încrederea dv., prin de­săvârşită obiectivitate. Faptul că un deputat e de cutare partid, de cutare limbă maternă ori de cu­tare confesiune, nu e permis să-l influențeze pe prezidentul unei Camere democratice. Libertatea cu­vântului este sfântă în cadrele prescrise prin regulament. Spre a putea satisface însă pe deplin onoarei şi sarcinei prezi­denţiale, vă rog să-mi daţi cu toţii şi fiecare concursul d voastră. O sfântă datorie mi se impune, să aduc prinosul de recunoştinţă a Camerei tuturor înfăptuitorilor u­­nităţii noastre naţionale. Celor mulţi, buni, generoşi, cari cu jert­firea vieţei lor, au aşezat teme­liile acestui stat. Memoria lor pu­ruri din generaţie în generaţie, va fi venerată cu sfinţenie. In veci pome­ni­rea lor! Şi s­ă ne închinăm­ în faţa po­podului întreg românesc, care a îndurat toate chinurile sufleteşti şi trupeşti impuse prin război, par­­severând în nădejde şi în virtuţi cîtiţeleşti. (Apllais) . Forţa neamului e cristalizată în armată. , Dacă România astăzi e întregită, dacă unitatea neamului e înf­ă­­tuită, o datorim armatei române, feciorilor, subofiţerilor şi şefilor cari au condus-o, cât şi tuturor a­­celora cari cu prevedere înţeleaptă de bărbaţi de stat au priceput să o orgassizeze şi să-i utilizeze for­ţele spre mărirea patriei române. (Aplauze prelungite). Norocul neamului nostru a fost — un noroc hărăzit de providenţă —■ că în momentele cele mai ho­tărâtoare prin care a trecut cândva poporul românesc, pilda strălucită a celui mai înalt devotament faţă de ţară, pilda înălţătoare în zile de restrişte, a dat-o eroicul nostru Rege. (Aplauze prelungite şi în­delung repetate, ovaţiuni). Adânca Lui înţelepciune a luat iniţiativa şi a aşezat temelia pentru cele mai importante reforme pe cari va tre­bui această Cameră să le legife­reze : reforma electorală şi re­forma agrară, columnele principale ale nouei noastre Constituţii. In numele acestei Camere democra­tice dau expresiunea celui mai o­­magial devotament faţă de primul democrat al ţării, Majestatea Sa Regele (aplauze prelungite şi înde­lung repetate, ovaţiuni), cât şi faţă M. S. Regina (aplauze prelun­­gite şi îndelung repetate, ovaţiuni), mama soldatului român, înzestrată cu podoaba tuturor însuşirilor su­perioare ce Ie poate avea o femee, dar şi cu luminată cum nţenie, cu­ 1 uj yl wri O t U . Iii~2 £r\ t'ry'l cele milei. (Aplauze prelungite şi îndelung repetate). In aceste momenta solemne, tre­buie să ne aducem aminte de acei cari ne-au dat­­puternicul lor spri­jin moral şi material, ajungându-ne să ne înfăptuim idealul naţional. Să ne aducem aminte de marii noştri aliaţi. (Aplauze prelungie şi ovaţiuni). Permiteţi-mi, ca în nu­mele Camerei să mulţumesc pen­tru tot ce au făcut şi vor mai face pentru normarea şi generoasa Re­publică Americană, ţara democra­ţiei clasice, Baglitera, dulcea noas­tră soră Italia şi patria libertăţii, isvorul nesecat al tuturor ideilor de progres, de dreptate şi civili­zaţie, mărita şi glorioasa Franţa. (Aplauze prelungite şi repetate, e­­vapum). Camera aplaudă In pi­cioare. România e fericită că prin jertfe fără sfârşit a putut să-şi dov dească fidelitatea de aliată. M. s’a discutat în timpul din urm relaţia dintre patria noastră­ şi marii ei aliaţi. Care familie s’ar putea lăuda că între membrii ei nu s’au ivit nici când controverse. După ce însă dragostea reciprocă... şi co­munitatea de interese nu pot fi distruse prin neînţelegeri vremel­nice, familia tot familie rămâne. Noi aparţinem generoasei, ma­­rei şi glorioasei familii a Statelor ufiate şi asociate. Vrem, cu toată hotărârea să­­ aparţinem şi pe viitor. A spu mai mult, ar însemna a prejude atitudinea pe care viitorul guve­ra găsi-o de mai prielnică inter­selor ţărei. Permiteţi mi ca dela această îns­­ă tribună să adresez un salut tu­turor fraţilor noştri români răma prin vitregia sorţii în afară da ho­tarele noastre, în Macedonia, Ser­bia, dincolo de Nistru, în Ungaria zic ei asiguraţi că România Mare nu i va da uitărei, pe care nu a avut fericrea să i strângă la piep­tul său de mamă. Liga Naţiunilor ne va oferi poril­­­tatea de a le veni în ajutor, dacă dibăcia diplo­matică nu s’a dovedit destul de ducătoare la scop. Domnilor deputaţi , ^ Ne găsim în faţa probleme mari, de a asigura existenţa şi vi­itorul României Mari. Poporul nos­mit Ha ani Desolvarea Con­ferinţei de pase Cine va mai rămâne la Paris. Explicaţiile d-lui Polk Roma 29 Nov. Delegaţia ameri­cană va pleca de la Conferinţă păcii la 5 Decembre. Lyon 30 Nov. La Paris vor fi lăsaţi numai 2-3 ataşaţi din Comisiunea păcii pe lângă ambasada americană pentru, a asista pe dl Wallake în re­prezentarea Statelor Unite la viitoarele tratative. Asupra modului de proce­dare în viitor, dl. Polk dă ur­mătoarele explicaţii : Afacerile pendinte vor fi rezolvite direct cu Washing­­ton-ul aşa cum se proceda înainte de întrunirea Confe­rinţei. Chestiunile ca Fume şi Adriatica nu vor fi rezol­vate de ambasadorul Wallako, orice propuneri din partera Italiei sau a Aliaţilor in a­­ceastă privinţă vor fi discu­tate prin secretariatul de stat din Washington. Dl. Wallako poate executa semnarea tratatului cu Un­garia. Blocul statelor desprinsa din vechia Rusie Varşovia. Ziarele anunţă că tratativele pentru formarea blocului statelor desprinse din vechia Rusie s-au terminat cu succes. Iniţiativa guvernului polon a fost primită de toate statele, cari s-au şi declarat înpotriva oricărei tendinţe de reconstituire a Rusiei în ve­chile g­răniți. Ziarele insistă asupra im­portantei eventualei asocieri a­ României la noul bloc. C4 »Vv» « — ^ . ' ferit atât de mult iu asuprire­a, a jertfit etât de mult în lupte. Această înţelepci ne este che­zăşia unui bun viitor întemeiat pa aşezăminte trainice, alcătuite la spirit larg, democratic, liber da patimă şovinistă, liber de rancu­ne personale ură de clasă şi da part­e. In această nădejde, vă rog să nu începem lucrările. Şedinţa Senatului 28 Noemvrie. Şedinţa se deschide la 3 luni, d. a. sub preşidenţia mitropolitului VI. de Repta. Sunt de faţă miniştrii generali Văitoianu, Lupescu, Mihail, Popo­­vici, Popescu şi d-nii I. Nistor, Şt. C. Pop, Vasile, Goldiş, Em. Mi­­clescu, N. Mişu. Alegerea biroului. Mitropolitul Repta: la ordinea zilei e alegerea biroului. Suspendă şedinţa zece minute pentru cal­­sultarea senatorilor. La redesc­h­dere se precede la alegerea preşedintelui cu vot prin apel nominal. Se abţin de la vot toţi înalţii prelaţi din vechiul regat şi din nouile ţinuturi, d. Bujor fiind ateu. Preoţimea totuşi votează „în a l”. Abţineri 8, votanţi 209, voturi alka 77, voturi exprimate 132. Au obţinut d. prof. Paul Bujor 129 , Niţă Gheorghe 2 şi d. Th. Mihali 1. Mitropolitul de Repta proclamă ales pe d. Paul Bujor în aplauzele senatorilor, afară da liberal şi apoi trece scaunul de preşedinte d lui P. Bujor, care e primit cu aplauze. Cuvântarea d-lui Paul Bujor. Oratorul mulţumeşte călduros pentru cinstea da ar fi fost ales să prezideze lucrările Senatului. „Aduc un salut călduros din partea tânărului partid ţărănist precum şi a celorlalte partide, fra­ţilor ardeleni, basarabeni şi buco­vineni ce sunt in mijlocul nostru. Visul atâta vreme nutrit de toate generaţiile, s’a înfăptuit. Azi avem marea datorie de a răsplăti cu dreptate poporul muncitor căruia îi datorăm în aceste împrejurări toată existenţa noastră. Aceasta o datorim şi Regelui nostru care ascutând glasul vre­mei, a consfinţi prin dare de pă­mânt şi de vot pentru ţărănime, a consfinţit, zic, acel mare principiu de dreptate, care trebue să fie că­lăuza adevăratei democraţii , prin­

Next