Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1921 (Anul 84, nr. 1-138)

1921-01-26 / nr. 17

meiatl la 1838 de George Brţiu mode ( ibrăcatie-a reliefa obrajilor s bărbaţi '♦oar' '‘iar Administraţia Braşov, Piaţa Libertăţii 23 Bucureşti, Teatrul Regina Maria Braşov, Piaţa Libertăţii 28] Bucureşti, Teatrul Regina Maria Cu tot dispreţul pentru popor aristocraţii şi oligarhii nici fost în stare s& susţină singuri statul, (Istoria Tiatsilvani Txarsilvaniei), G. BAIU APARE SEARA IN FIECARE ZI DE LOC:1 Ion Clopoţei Secretar de redacţie « Victor Brav», Virginite St. Iosif Redactor responsabil. Ion Brotea redactori-şefi «sow, Mtpour! 26 lanuai» 1921 rr şi abonamente la toate agenţiile de publicitata din ţari după tariful nostru special. ABONAMENTUL el luai Şase luai Vn aa Lei 30 Lei 60 Lei 120 Centru străinătate abonamentul îndoit TELEFON, BRAŞOV, 226. Alegerile parţiale Alegerile parţiale ce se vor face peste câteva zile în Ardeal şi vechiul regat, au o importanţă deosebită prin lupta ce se dă şi prin semnificaţia rezultatelor. Dacă, cu toată presiunea guvernului şi trecând peste toate ilegalităţile, opoziţia naţională va birui — atunci nu mai va încape îndoială chiar pentru cel mai orbi dintre politicienii reacţionari că ţara nu mai vrea stăpânirea unui guverntriocist, care n’are nici cel puţin scuza valorilor ce-ar cuprinde. S'ar zice că alegeri parţiale restrânse nu ar putea exprima voinţa ţarei ci numai a populaţiei din părţile unde ce fac. Bine înţeles că aşa e, dacă ne mărginim numai la stricta judecstâ a împrejurărilor din punct de vedere local, n.me. Insă, aceste împrejurări cu sent infininţste din fefarâ şi deci manifestarea lor nu înseamnă şi repercutarea voinţei din afară de cercurile electorale unde se vor face alegerile zilele acestea? Nemulţumirile trec de graniţele aceror cercuri electorale şi ele vor influenţa alegerile, după cum dacă nu ar exista aceste nemulţumiri mari şi generale, alegerea ar fi rnfteinţată în bine pentru guvern. In alegerile parjiale de acum survine însă o notă nouă prin hotarârea liberalilor de ași încerca puterile. Liberalii ar crede că opinia publică s’ar fi schimbat în favoarea lor, pe urma guvernarei averetcaur. Nu are alt înțeles candidaturile lor, date fiind insuccesele din cele două alegeri generale alterioare. Lupta în aceste alegeri se prezintă clar cu deosebire interesant, dat fiind armistiţiul averescano-liberal care urmăreşte, în cazul prevederea unui eşec pentru guvern, sprijinirea candidatului liberal cu orice mijloace. Opoziţia naţională are să dea lupta pe un front mai mare, cu două feţe dar cu acelaş mobil la adversari, încă odată se dovedeşte tovărăşia tacită dintre reacţionarii partidului poporului cu aceia ai partidului liberal, cari vor să-şi asigure pentru el guvernarea ţărei fie sub forma averescană, fie sub cea liberală. Ţara întreagă cunoaşte însă acest dublu joc şi sperăm că, în alegerile ce vin, îşi va manifesta hotărî voinţa, trântind candidaţii oligarhiei. Datoria alegătorilor este să sprijinească, înfruntând orice ileguitate şi samavolnicie a admnistraţiei, candidaţii opoziţiei naţionale care estesingura rezervă serioasă de guvernare constituţională a ţării. De rezultatele acestor alegeri parţiale va ţine seama factori constituţionali la alegerea viitorului guvern, — de aceea ziceam că aceste alegeri au o importanţă deosebită şi prin lupta ce se dă, şi prin semnificaţia rezultatelor. Imp. Politica de „experimentare4' Am ajuns intr’o fază politică şi socială a vieţii nostetre de Stat, în care întrebarea grozavă se pune cu toată realitatea el brutală şi cu toată îngijomea şi teama pe care o provoacă, până când vom numi tolera un guvern de sexperimentare* şi cât timp vom suporta o politică care-şi cere experienţele pe spinarea tarii şi în dauna poporului şi a Statului? Câtă vreme vom mai sta pasivi şi vomsperia incompetenţa şi incapacitatea de care guvernul actual a dat dovadă suficientă şi, ceea ce e şi mai grav, cât vom suporta situaţia ca perspective poate că o nouă experimentare va fi luată de la început lăsând treburile publice, într’un timp de grele râgpuidori şi de reală pricepere, pe seama arbitrarului şi al celui mai stepid bun plat? Politica de experimentare era condaimnată încă înainte de a se naşte, astăzi, ea contiină în ţara românească, unde totul e îngăduit în cea mai prielnică timorferâ fără să fie stânjenită în durata ei periculoasă şi dăunătoare, distrugând cu totul creditul ţării in afară şi provocând înnăuntra simhlo morală, interlalâ şi, într’un cuvânt, socială, pe care ori-ce om cu mintea sănătoasă o vede şi o deplânge. Poltica de „exprimentare* ne-a adus pe pragul descompunerii noastre administrative şi in mijlocul litosulu, intern, gata să cuprindă şi să distrugă orice posibilităţi de îndreptare a stării de lucruri de azi. Politica de experimentare ne-a adus la cea mai acută criză a transporturilor care ucide viața noastră economică, grăbind dezastrul menit să ne înghită! Politica de experimentare ne-a adus la cea mai teribilă criză economică pe care a cunoscut o vreodată industria noastră, închizând fabricile, sruncând pe drumuri sute de mii de muncitori, paralizând cu totul producţia, impingându-ne în chip fatal, la o lipsă şi agrăcie totală. Politica de experimentare ne-a adus la mentalitatea de a guverna ţara fără budget şi fără grija de a întocmi, cu un deficit de miliarde, ne-a adus la neputinţa Statului de a şi plăti funcţionarii, de a achita ordonanţe de câteva zeci de mii de lei, la risipa fara milă a banului public, atunci când trebue cele mai sgârcite economii! Politica de experimentare ne-a dat administraţia pe care o avem azi, aservită Intereselor unui partid, călcătoare a legilor şi a drepturilor celor mai sfiite, abnzivă şi iicorect»! Politica de experimentare ne-a cufundat mai adânc în mijlocul hiotului, fiindcă n-a dezlegat nici o problemă vitală care agită vieaţa noastră socială şi n-a a luat nici o măsură de îmbunătăţire a situaţiei detestabilă pe care voluntar o mecţie şi o agravează! Politica de experimentare a făcut din armată un instrument politic, menit să servească interesele partidului de la guvern şi o aepapă de opresiune a muncitorilor stanei când el cer să trăească omeneşte ! Politica de experimentare a ridicat la treapta da principiu de guvernare prioritatea intereselor de partid in paguba celor mai fundamentele şi vitale nevoi ale ţării ! Politica de experimentare ne-a hărăzit cu cenzura şi starea de asediu, pe care eu le mai ridică, fiindcă legând sdverssrul cu mâinile le spate şi punându i pumnul în gură cei interesaţi pot opera în linişte şi nestingheriţi ! Politica de experimentare ne-a adus la cea mai cinică guvernare pe care o cunosc suslele noastre politice în care miniştri acuzaţî, cu dovezi, de abuzuri grave, continuu să stea pe banca ministerială şi la sânul guvernului, fărm A măcar, să se gândească să se spere ! , Politica de experimentare ne-a adus la acest dispreţ, din partea autorităţior, a legilor ţârii, lovind In libertâţile individuale şi publice, ne-a adus la această Imixtiune a puterilor din Stat ca să se facă totul ce-i pe placul guvernului, menţinând un regim de feuduri excepţie! Potica de experimentare ne a adus la ceia ce suntem azi, un Stat lipsit de coeziune şi fără credit în afară, o situaţie baoticâ şi anarhică, o viaţă socială în care puterile, în loc să fie convergente, sunt divergente şi se ciocnesc mortal, o fază dincolo de care, dacă mai faci numai un singur pas, e distrugerea fatala şi iremediabilă! Aici suntem ! Suntem în situaţia cea mai gravă a vieţii noastre sociale şi de Stat. Cât vom mai răbda şi când vor crede de cuviinţă factorii respunzători că trabuc sâ intervină, spre a pune capat odată situaţiîi extrem de turbure de azi ? Aceasta-i întebarea ! Politica de ex.ferime care se duce, dacă nu luăm măsuri cu un ceas mai devreme, la dezastru. Factorii răspunzători să ia aminte ! Curs de politică 5. Interesat material ca sâmbure politic al personalităţii. După ce individualităţile şi interesele lor au fost clasificate pe baza fenomenelor lor fundamentale, trebue să le cercetăm din punct de vedere al capacităţii de luptă a personalităţei politice. Capacitatea aceasta ii asigură, ca putere politică, poziţia ca în politică, şi în politica practică de cunoaştere a acestei puteri este nevoie, acesta este rezultatul practic al eomrieturii epeculative a individualităţi. Lupta politică a tuturor personalităţilor are drept scop satisfacerea trebuinţelor lor; această satisfacere pe teren real se numeşte interes politic. Interesul politic ne apare ca scop supranatural în luptele religioase, ca iubire a propriului sânge în luptele naţionale, casete de câştig în războaiele comerciale etc. Varietatea formelor lor este mie. Examinând însă mai ales fenomenele externe, căutând in general, fondat de supt suprafaţă, vom reuşi repede să desbrăcăm orice mterea de valoarea sa Intelectuală can morală şi sâ ajoagan la con -. vingerea că singurul interes adevărat, interesul politic absolut, care se exprimă învăluit în felurite interese relativ®, este mulţămirea trebuinţelor materiale, indispensabile, ale omului. Acestui interes absolut politica râvneşte să-i supună toate bogăţiile naturii şi pe om; de ceceea «oartea învinşilor a fost totdeauna sclavia, odată directă, azi indirectă. O personalitate politică, care după poziţia ei socială pare foarte departe de lupta numai pentru interesul material, absolut, îşi înconjoară şi îşi asigură acest scop al interesului politic cu cât mai multe interese relative, dar în măsura, în care eşecul politic o constrânge să părăsească interesele relative treptat iese la iveală, tot mai clar şi luat clac, interesul absolut. Exemple : Nobilimea franceză combătu revoluţiunea cea mare în numele Intereselor relative ; emigraţia ei luptă pentru interesul material. Rîfanjiia pi re a fi fost călăuzită la început de persoane ca interese religioase, dar privind mai dreproape descoperim o politică egoistă cu en fond de interese materiale. Devotament absolut cătră un interes relativ pot sves persoanele izolate, d. e. ca martiri al unei convingeri, nu asociaţiunile, nu grupările politice. Fondul material al luptelor îi impun massele totdeauna materialiste. Ele sunt originea oricărei puteri; cu el stau în raporturi reciproce toate personalităţile politice; aceste raporturi reuşesc sâ introducă în vieaţa publică, supt felurite titluri, interesul politic absolut, ca mijlocitori, ca porţi da întrare în vieaţa publică, îi servesc interesatei material puternicii zilei, organisaţia societăţii şi cultura ei. In politica practică se poate întâmpla ca o personalitate să ducă o luptă necorespunzătoare intereselor sale materiale ; dar aceasta nu e£td intenţia el, ci este numai dovadă că din greşală urmăreşte o politică dăunătoare el. Dacă astfel o personalitate se ruinează de material, ea admite tuina numai în credinţa ca victoria politică finală , va răsplăti toate jertfele materiale. De aceea treime să fi/ş , re-° orice politici, dacă am corespândi intereselor materiale ale personalităţii în chestiune. Acest principiu ne oferă criteriul cel mai important pentru judecarea acţiunilor politice. Aşadar totdeauna noi trebuie să deosebim între interesul politic absolut (ai trebuinţelor indispensabile, materiale fireşti) şi Interesele polilitice relative, ca expresie formală, externă a celui absolut , dar trebue să căutăm a găsi şi legatura intelectuală dintre ele. Cultura, care a creat cele mai variate instituţii şi organizaţii pentru satisfacerea trebuinţelor indispensabile, a creat şi multele interese relative, care trebuesc studiate. De acest studiu stârna claritatea vederii, în fondul acţiunilor politice. Acţiunea sau forma care exprimă direct, brutal, interesul material se înţelege foarte uşor ; o pot vedea şi miopii politici; dar când interesul material se exprimă prin organizaţiuni culturale, ca în stat şi la societăţilecultivate, atenei şi politicianului ii cade greu sâ recunoască conţinutul real al Interesului manifestat. In cazul din urmă privirea analitică, analiza stăruitoare, este foarte necesară ; ea impune o gândire mai complicată şi mai subţire, decât la cazul când interesul material păşeşte brutal spre scop. Acolo unde politiciani! au procedat ca mărime, conştienţi şi hotărilor, se cunosşte limpede că s’au ţinut seamă de legăturile dintre Interesul relativ — şi cel absolut al personalităţii politice. Popoarele stăpâuitoare ale lumii, Romanii, Englezii, Risiî, Americanii nordici au făcut o politică care nu luă nici-o îndoială că vorba este despre interesul material, în special despre interesul masselor , pe când multiplele relaţiuni politice neclare, confuze ale continentului european sunt adeseori cauza necunoaştere! acelor legături . Istoria relaţiunilor acestora descopere pretutideni năpasta, pe care o pricipueşte, în viaţa popoarelor, considerarea exagerată a intereselor relative. *) (Vă urma) *) Venind din regiunile politicei româneşti şi ale politicianismului românesc, şi comparând şi aplicând, cetitorul trebue să simtă acest capitol ca o ridicare de măşti de pe feţe ■ de actori egoişti, dar învăluiri în tot felul de adimeniri pretinse ideale, morale, culturale. Singurul început sănătos al spulberării aceator triste comerte şi vesele tragedii este întoarcerea la critica inspirată, nemiloasă a lui M. Eminescu ; şi singura problemă urgentă este înfăptuirea neabătută a convingerilor radicale, care vor răsări ca necesitate din disacarea vieţii materiale a păturei de sus (în realitate atât de înjosite) şi din analiza trebuinţelor păturii ţărăneşti şi muncitoreşti, ale căror interese trebue să găsească cât mai repede o dreaptă satisfacţie. Viitorii conducători ai unui cuminte partid ţărănesc sau social, nu trebue să lase nici cât negru supt unghie din ce se cuvine interesului material al ţărănimei. După victorie, după întinderea bunei stări materiale, pot veni iarăşi actorii cultural europeneşti, care atunci nu va mai putea să fie numai pretext de sbateri interesate, ci ajutor serios de înălţare şi intr'adevăr podoabă a vieţii naţionale bine asigurate.N. R. D. Politice Un comunicat al Agenţiei române anunţă ca d-l Titulescu, ministru de finanţe, şi-a retras demisiunea sa din guvern. Ministrul de finanţa vine îaţară pentru a supune Consiliului de miniştri proiectele sale financiare, de primirea cărora condiţionează rămânerea sa in minister. D-l Titulescu va face şi un raport asupra negocierilor de la Londra şi Paris, duse de d-sa. * Politica de prevedere a guvernului se vădeşte şi pe terenul industrial. Fabrica Letca îşi inchide porţile din cauza lipsei de combustiîl şi 3000 lucratori români pe drumuri. Serbătorim.• 8 Serbătorile şi serbările noas tre, de multe c© sent, au obosit ch’ar şi pe seninii aranjeri, Pâo» şi armenH, csr! nu se simt bine, dică nu-i zgomot şi fast îa forai lor, par plictisiţi ; cât priveşte pe beubtătorii de Paze, aceştia au răguşit de a bgeri. Steagurile tricolore, care se arborează aşa de des, eu nul provoacă în nimeni fiorul clipelor meri şi solemne. Dimpotrivă, rabuzul ce se face cu ele, reaminteşte o boală ungurească, obiectul satirei noastre pe vremuri. Şi e mere păcat! Tricolorul trebue să rămână simbolul fiinţei noastre neflonsl©, evocarea marilor avânturi în urcuşul spre ideal. El nu trebue să tâfăie, ori de câte ori o marcantă persoană politică — fie chiar ministru — află de cuviinţă să-şi vadă aderenţii politic din vre-o localite. Ne tifram în cea mai critiră fază a refacerii. Cu toate astea răsfoind calendarul bisericesc şi politic, dai de vre-o 120 zile de repaos. Şi când te gândeşti, că ţăranul cu sufletul lui mistic şi superstiţios mai cinsteşte o mulţime de divinităţi păgâne şi creştine ! Un strein, care ar trăi mai mult timp în mijlocul nostru, şi crede, că te află pe pământul unui popor dte Asia orientală, care şi a organist visţ» pentru contemplaţie bodhisîâ. Ca greu l-ar veni să admită, că suntem în faza de trecere dela p.’rîofda patriarches la cea industrială, dela menea izolată la cea socială. Neta formă da producţiune nu se poate reaitea, dac&i adaptânduse şi vîsţa sociala noilor condiţii de traie. Se impune de urgenţă o reducere a serbărilor şi punerea sărbătorilor religioasa ps zle de Duminecă. Sentimentul religios nu va suferi nimic prin asta. Avem chiar convingerea, că fiind mai puţina serbători, vor fi aşteptate mai cu drag şi ţinute cu mai multă sfinţenie. Da altfel ideia aceasta, dacă nu mă înşel, a pornit chiar din cercurile preoţeşti. Nu miram numai, că se amână aşa de omit înfâptuirea ei. Misterul de finanţe publică au comunicat în chestia valutei decizând că comisiunea valutei nu va permite eşirea valorilor din ţară decât numai comercianţilor pentru cumpărături libere la import, studenţilor autorizaţi să urmeze studii speciale întreinătate, persoanelor interesate să piece in interese familiare urgente. * Conferinţa srobjasdorilor întrunită Sâmbătă sub preşidmţia lui Caubon a ascultat espuaerlk mareşalului Foeh asupra dîsolvarei comisiuîîei interaliate de control din Viena, a aprobat răipansariie comisiuaai navale interaliate la diferite chestiuni. exit Misiunea d-lui ministru Petrovici la Braşov, — chiar după pantetul averesean — a fost următoarea: Discutarea nevoilor organizaţiei avereseane locale. De fapt nici nu aveau alte nevoi de discutat, căci oraşul cel mai fericit şi fără nevoi este Braşovul. * „îndreptarea11 caracterzează astfel pe fruntaşii socialişti: Toma Dragu bolşevic, iar dl Jumanca moderat. Şi tocmai fiindcă Jumanca este moderat, Argetoianu l-a ţinut la Jilava 2 luni, iar pe Toma Dragu, fiind bolşevic, l a achitat după 4 săptămâni. Tot în ziarul avereşcanilor din loc găsim telegrama d-lui Argetoianu, în care mulţumeşte braşovenilor de simpatia ce-i poartă d-sale, şi încrederea ce o are în guvern. De altfel Argetoianu a devenit foarte simpatic, de când a vârât pumnul în gura opoziţiei. Iar încrederea ce o au braşovenii în guvern s’a manifestat la întrunirea averescanilor, moțiunea primiţi cu 9 mâni, şi 6 copiaşi cari aplaudau crezând că sunt la matineu. Conferinţa pentru reglementarea tranaitului între Germania şi Prusia orientală prin coridorul Vistolat, fiind terminate, o convenţie provizorie s-a încheiat aşteptând adeziunea Statelor interesate. Recrutările militare Secţia militară a oraşului comunică următoarele : Recrutarea principală a contingentului 1922 (aul naşterii 1900) se va face în primăvara acestui an. Vor fi recrutaţi tinerii născuţi în anul 1900, precum şi cei amânaţi cu prilejul recrutării din anul trecut a contingentelor 1897, 1898 şi 1899. Cei clasaţi ca scutiţi cu prilejul recrutării din anul trecut nu sunt introduşi în lista de recrutare a contingentului 1922 şi prin urmare nu trebue să re prezinte la recrutarea dis anul acesta. Tinerii născuţi in anii 1901 şi 1902 de asemenea au vor Vini la recrutare în anul acesta, ci au fost numai conscrişi şi au fost introduşi în liste de recrutare a contingentelor 1923 şi 1924. Prin urmare tinerii născuţi în 1901 vor veni la recrutare în anul 1922, iar tinerii născuţi în 1902 vor veni la recrutare la 1923. încolo atragem atenţia asupra publicaţîenei constiiului orăreasc Nr. 471/921 în chestiunea verificării şi centralizării listelor de recrutare pentru contingentele 1922, 1921 şi 1924 şi mai observăm că tinerii născuţi în 1901 şi 1902, cari voesc sâ fie scutiţi de serviciul unitar activ (mobilităţi pe loc) sau să li se amâne serviciul militar, în anul acesta n’au să fieâ daneisuri in privinţa aceasta. litorajaţii mei detailate dă secţia militară a oraşului, precum şi comisia de veriticilîe, care se va întruni la 26 Ianuarie 1921, reap, connais de centralizare, care se va întruni la 31 Ianuarie și 1 Febr. 1921. Secția militară a orașului. De la spitalul civil Spre surprinderea generală a celor interesaţi, a apărut în unul din ultimele numere ale gazetei „Kronstădter Zeitung” un concurs pentru un medic primar Intern înspitalul civil, şi anume fără de a avea cunoştinţă nici directorul, nici medicul primar actual şiinici medicii primar judeţean. Din ce cauze s-a făcut acest lucru este greu de explicat , aşa că suntem aproape nevoiţi, şi credem, că se intenţionează numai adăpostirea unui internist. Altcum nu ne ţutem explica acest lucru. Se înţelege de sine, că o împărţire a muncii după specialităţi în spital ar fi bine veniţi pentru toţi medicii spitalului ; însă înainte, sm avea nevoie de un spital cu numărul corespunzător de paturi; şi atunci nu numai de medic primar p. chirurgie ş! Interne ci şi de venerice, şi eventual şi un medic primar pentru pschiatrife Atunci s’ar putea saluta înfiinţarea noilor primariate ca un pas spre înaintare. In cazul unui nou primariat în edificiul de astăzi al spitalului, care de prezent luptă cu mari greutăţi pecuniare, ar avea la direcţia aceasta o poziţie şi mai grea. In anul trecut direcţiunea spitalului era aproape să închidă spitalul neavând bani necesari pentru procurarea celor de lipsi prntru spital. Aprovizionării, spitalul Ii datoreşte Încă ca 30.000 lei pentru anul trecut, ba chiar şi medicii actuali mai au de primit 3—4000 lei, şi celălalt personal adesea ori aşteapă 2—3 luni leafa. In astfel de imprejurări, a milita un nou primariat este absolut inutil, căci starea spitalului ar fi numit mai îigreunati, căci noul medic primar iacă trebue plătit fără de a,se putea mări venitul spitalului prin o mancă mii intemivă, fiind de prezent paturile mai întotdeauna ocupate complect. Aşadar, întâi un spital nou, şi după aceasta sporirea braţelor muncitoare. Actualii medici din spital îşi îndeplinesc pe deplin datorinţele lor, deşi luptă cu mari greutăţi. Medic. Educaţia fetelor noastre — Un raspans — Rândurile mele — după cum era da prevăzut — au provocat un răspuns. Nu ştiu cine se ascunde în dosul iniţialelor L. C., dar anumite împrejurări mă fac să cred, că autorul este o femeie, şi încă o femeie, care vrea să apere reuniunea ! Se vede asta după abilitatea, cu care ştie să inverseze rolurile întorcând acuzaţia împotriva bărbaţilor. S’ar părea, că vina luxului şi a întregei perversări morale o poartă bărbaţii şi nu femeile! E vorba şi aici de vechea tiranie bărbătească. Ei sânt cauza, că femeile fac Bibliografie A apărut în editură institutului de editură «Cartea Românească" Păcăleli, minunate isprăvi din viaţa animalelor frumos ilustrate pentru copii. Preţul Lei 10. De vânzare la principalele librării din ţară. * Măsuri financiare extraordinare de Virgil Madgearu. Preţul lei 6. Editura Reforma socială, Pasagial român 20—22.