Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1921 (Anul 84, nr. 1-138)

1921-02-23 / nr. 39

Anul­ui 84,Im­n­i 39 Numărul 50 I Întemeiată, la 1838 de George Bariţiu Redacţia Ta tot dispreţul pentru popor aristocraţii şi oligarhii nici 2 a fost în stare să susţină singuri starei. (Istoria tran­silve­ni­ei APARE SEARA IN FIECARE ZI Administraţia Braşov, Piaţa Libertăţii 93 Bucureşti, Teatrul Regina Maria Braşov, Piaţa Libertăţii 98 Bucureşti, Teatrul Regina Maria ncm­onte la toate agenţiile de publicitate 'ră dic-a tariful austru special ! ABONAMENTUL o-*o-. 'iii l« ’ml Um an % 1 60 Lei 120 Mpătsre abonamentul Îndoit % TON, BRAŞOV, m Proiectu! de lege Mihalache ! D­! !u!iu Mania despre Corpurile legiuitoare române au în­ceput ieri desbaterile asupra reformei agrare. Importanta reformă in sfâr­şit va fi soluţionată quasi definitiv, spre bucuria păturei ţărăneşti care abtiază de secole după o lege dreaptă. Avem încredere că matu­rul corp legislativ va da ţării o lege de la care aşteptăm o atenuare a crizei sociale în România. încre­derea ne-o inspiră atitudinea con­ciliantă a majorităţii parlamentare şi guvernului, care a acceptat ca proiectul de lege agrar să fie des­­bătut paralel cu proiectul de lege Mihalache. S’a încheiat un fel de erm­iatiou politia. Fără să se apro­pie deolaltă, să colaboreze la pu­tere, adversarii sliind în tabăra lor, majoritatea îşi dă acum teama că nu poate trece cu vederea proiectul de lege Mihalache, care Îmbrăţi­şează in toatâ întinderea şi cu toată competiţţa problema agrară. Domnul Mihalache apare pe pri­mul plan politic, ca o individuali­tate matură, ca un om de Stat. Nu este mare acest învăţător de ast îmbrăcat în iţari româneşti, prin vaititatea cunoştinţelor, prin cultura convenţională, universală, dar este mare prin alte calităţi : are o in­­tuiţie, un judiţiu de pătrundere a problemei până la inimă, un bun simţ natural, o claritate de vedere, şi o uşurinţă de expresie a ideii, care 11 ridică sus, între îndrumătorii unui popor. Puterea sa de concen­trare, de studiere sub toate feţele a problemei agrare la ajutat ca să întocmească un proiect de lege, peste care nu se poate trece. Martie va aduce ţării legea a­­grară ca prinos, pentru Împrejură­rile vitrege seculare, pentru robia legislaţiei defectuoase de până a­cum,­­pentru suferinţe din calea ignoranţei claselor suprapuse. Nu sontem f­eincisţi cari să nu recunoaştem şi alte elemente ho­tărâtoare In producţie, decât pă­mântul şi să decorăm că celelalte clase sunt stupendiaţii clasei agri­­cole, dar s­untem convinşi că nive­larea contrastelor sociale, însănă­toşirea vieţii de stat, regenerarea neamului românesc, ridicarea la nivelul de stat civilizat a României, nu se poate face decât prin hotă­rârea decisivă de a da pământul acelora cari-l lucrează. Este o ne­voie organică a cărei împlinire este un imperativ categoric al zilelor de acum A împiedeca sau a mai amâna rezolvarea problemei agrare româneşti este o miopie politică, ale cărei consecinţe pot fi dezas­truoase. Susţinem că este o impo­sibiltate a lui de la ordinea de zi de abaterea ei, şi ne permitem să afirmăm cu siguranţă că legea agrară se va face, şi încă bine. Proiectul de lege M­halache fu­­aeee depus din Iniţiativă parlamen­­tară în ultimele zile a­e guvernului Vsida, în care d-l Mihalache avea portofoliul agriculturii. Intriga po­litică a zădărnicit desbaterea lui un an de zile. Şi câte un ae pu­teau face într’un an de zi Ie în vremuri ca acestea de tranşele, când un timp pierdut, oriafit de scurt, ii poţi plăji foarte scump, chiar cu ce ai mai scump ! Ne pare bine Că intriga amuţeşte şi aleşii naţiune! se pot consacra unei opere fecunde, creatoare. Opoziţia naţională devine centru de atracţie pentru acei reprezintanţi ai popo­rului cari înţerig să-şi deschidă ochii la ora supremă şi să recu­noască superioritatea de concepţie şi de alunţ a­ realităţilor politice. Ion Clopotar. Valul de ieftinire dire­se ca un val de ieftinire s-a revărsat asupra ţărilor din Apus. O ştim şi noi aceasta din Infor­­maţiile ziarelor, căci, efectul aces­tui val noi n-am avut şi n-avem încă posibilitatea să-l simţim. Fericiţii, cari prin protecţia gu­vernului român reuşit,au să pună mâna pe hârtiile cari le asigurau acapararea marilor stocuri de măr­furi de import, cu care se poată apoi specula după bunul lor plac nevoile şi mizeria populaţiei — au şi astăzi În spatele lor pe acel „binevoitor", cu ajutorul căruia vor să­ie baricadeze împotriva va­lului pornit din Apus. Căci acest „binevoitor­: guvernul —sub mo­tiv de a „nu lăsa să cadă o lovi­tură prea grea asupra negustori­­mei­ — s crezut de bine să caute ca prin diferite forme de oprelişte să împiedice importarea de noul mărfuri ieftine în ţară. Nu vrem să răsturnâm In între­gime motivele de justificare a aces­tor nasuri luate de guvern. Recu­noaştem că o inundare de mărfuri ieftine ar duce spre faliment o mare parte a negustorimei ro­mâne, fără de care ţara nu poate fi, căci nu vor fi în stare comer­cianţii ca să ţină piept preţurilor pe cari le-ar educe valul de iefti­nire,­­ cu mărfurile lor de mai ’tilute aduse ca preţuri ridicate,­­ vorba aşadar, de apărarea intereselor unei clase, Care nu poate fi distrusă. Mai are insă Statul şi o armată de funcţionari, cari, pe motivul că „Statul e sărec“ se împacă, — căci e silită să se impase — ca o si­tuaţie, cire nu mai poate ţine piept împrejurărilor greului trăia de astăzi. Ori valul vestit din Apus aduce tocmai o uşurare a traiului, pa care Statul deocamdată, in inte­resul negustorimei nu o poate ad­mite. Nu vrem să lovim in interesele nimănui, dar nici prin apirarea intereselor mei clare nu putem admite ca să fie neglijate inevoiia altora. Nu merită om slujbaşii săraci şi sărăciţi ai Statului, măcar aten­ţia pe care stăpânul lor o acordă negustorimei Îmbogăţite ? Dacă în întregime nu se poate, ar fi totuÿ posibil, c­rca ar trebui , chiar — ca măcar pe seama func­ţionărimii să se admită, prin co­operative, gustarea elixirului uşu­rător de viaţă a­ valului de ieftinire Şi atunci ar înţelege, ar vedea şi s-ar convinge această armată de funcţionari că interesele ei nu sunt cu totul trecute ca vederea din partea aceluia. In interesul câ­ruia îşi depun şi şi istovesc pute­rile lor de muncă. Ar merita atâta atenţia cei mai nefericiţi şi nevoiaşi eetăţeni ai ţârii româneşti. Crestături. Poveste tristă Sa petreaa to Franţa, daţi găaiM fi la noi suferinţe ta» atât de mari. Sa pa­­twaoo Intra funcţionarii Statului, deşi şi la noi sunt tovarăşi da an­zaria ai ne­­norocitului Luzaaci. Luzaaax asta un amploiat da grefA într’un tribunnal din Orleans. De 31 de ani era auxiliarul devotat şi corect al Justifiai. Nenorocitul funcţionar a furat­­ 1200 franci dintr’o sumft de 6.500 ft, luaţi da Justiţie dala a bandă da tâlhari. Da ce-a furat? Ca si campera medi­camente pentru femeia şi tata lui cari erau bolnave. Era­u ultima resursă, ca doui bolnavi cari ii arau scumpi ca şi viaţa. Povestea este tristă. Da 31 da ani lu­cra cu toată râvna şi cinstea pentru Stat iar Statul 11 plătea acum cu 175 fr. pe lună. Cu vre-o două luni In urmă avea nufeai 125 fr. Cum să trâaşti cu 175 fr. lunar? Şi Luzeaux trebuia să aibă o jachetă — pentru serbarea da la 14 Iulie, să fie îm­brăcat curat la birou, unde sta 10 ore pe ai. Ziaristul francez care descrie cazul asceta nefericit spune: „De sigur, Lazeaux — cu toata că era în mare mizerie — n’avea dreptul să fura. E azi la teahuoare și nu sa poats spune că n’ar trebui să ia acolo. Dar Statul, el, avea dreptul de a fur­a ast­fel tea fi viaţa, toată munca, toată truda unui sem­an om ataşat lui? „Statul are el dreptul să lase să moară de foame acei cari îi servesc cu umilinţă, dar cu devotament? Statul nu e dlar complice, cât da puţin, în scanda­lul de la Orleans?“ La noi, in Ardeal, la prefecturile de judeţ sânt plătiţi funcţionari (nu oameni de serviciu) au 450 lei lunar, când viaţa este enorm de scumpă. Oare, Statul para ia pa un ast­fal de plată numca atâtor funcţionari ce Îndură mizeria, nu contribuie la dem­evalizarea a­ustura şi îndemnarea spre mită şi fară? Să luăm, din pilda dala Orleans, în­văţăminte. IMP. m str. ■ problemele de politică externă în comisiunea Camerei. Răspunsul d-lui Take Ionescu. Joi, la orele 3 d, comisia Că­derii pentru afacerile extenne e ţi­nut o importantă şedinţă la care a luat parte şi d. ministru de externe Take Ionescu. Propaganda duşmană externă. Profitând de şedinţa acestei co­misione, d-l Maniu a cerut unele lămurii d-lui ministru de externe în unele chestiuni de o importanţă capitală. D. lulm Ma­n­iu a şans că adver­sarii neamului românesc cheltuiesc în lumea întreagă aute da roii­oâne pentru a influenţa opinia publică din toate ţările în ce priveşte ţara şi poporul românesc. D-sa constată că serviciul t­­itru de propagandă în străinătate e ab­solut insuficient. Cu onoare te imuane o organi­zare grabnică a serviciului nostru de propagandă externi în toate centrele politice din iam­a crlce. Pentru stingerea acestui «cop nic! o cheltuială nu e prea roşie. Este cunoscută formid.lette pro­pagandă a duşmanilor noştri el răul ce decurge pentru ţara din fapta! că această propagandă streină nu e combătută de noi. E dela sine înţeles că sumele ce vor sta la dispoziţia d­lui ministru de externe sunt a se folosi raţional şi cu maximum de folos ce se poete trage din ele. Dezarmarea Ungarie!. D. Maafu a cerut apoi lămuriri d-lui ministru de externe cerând a i se arăta măsurile ce s’au luat pri­vitor la executarea tratatului dela Trianon. In special a insistat asupra ches­­tiunel dezarmatei Ungarlrt, pretin­zând punerea în Aplicare fără srcâ­nare a acelor dispoziţiuni din tra­tatul de pace ca Ungaria care tre­­bue să-şi redn­ă întreaga sa forţă armata la 35 000 fraţl. D. Msn a coasta^, că deşi au trecut CfÎs trei luci dela punerea In aplicare a tratatului, Ungaria nu numai că n’a dezarmat, ci din con­tră şi-a mărit conrigentul militar şi astfel Ungaria se prezintă ca o continuă ameninţare a păcii. Comisia interaliate din Buda­pesta a desvoltat în privinţa acea­­sta o activitate foarte redusă, care - Ps no! nu ne poate mulţumi. D-l Mîpiu a cerut d­­al ministru să arate ce s'a ficat în această chestiune până acum. Şi mai ales ca fără amânare să ceară data Aliaţii noştri măsuri efi­cace pentru executarea tuturor dis­poziţiilor tratatului. Chestiunea Maramureşului D-l Man­iu nn continucro araţi si­tuaţia intolerabilă in care a ajuns Maramureşul in urma evacuării părţii­ nordice a acestui important ţinut. D-sa îşi exprimă convingerea că oficiul nostru extern a fă­cit o mare greşală politică, atunci când în lipsa informaţiilor trebuitoare şi cunoştinţei de cauză a ordonat evacuarea unei părţi a acestui ţinut istorie. Prin evacuarea aceasta, din punct de vedere strategia am rămas neneo­­periţi la dreapta noastră, iar econo­­miceşte am nenorocit intraq judeţul • • • -»-*j____i.i-, _(w L aducând atât populaţia rămasă noua cât şi ps cea trecută la Cehoslovaci, intro stuaţie intolsrabili. Atât din punct de vedere econo­mic, cât şi administrativ, Mara­mureşul e azi rană deschisă, care trebue vindecată. S’au pierdut prin evacuare, va­lori de sute de min­oane în lemn şi sare exploatată, în afară că sten pierdut pe veci munţi, păşune şi saline de vaiosre Incalantebîlă. Dar nu numai că e’a făcut evacuare­, într’un mod pripit şi greşit, ci şi azi pare a fi neglijată chestiucea frontierei noastre la Maramureş. In săptămânii^ trecuta s’a pre­­zintat îa Sigh­tul Maranţiei, o comisie comună româno-cehoslo­vacă pentru delimitarea frontierei. Comisia a stat 2 zile în S­chetul Marmaţiei şi pe urmă a plecat fără a fi terminat lucrarea. Svonurile ce au transpirat dela lucrările a­­cestei comisiuni comune sunt cât sp poate de nefavorabile pentru noi. Chier Inexacte filed ele sunt întovă­răşite de alarma şi neliniştea po­pulaţei din partea localul. D. Minla a cerut d-lu! ministru să lămurească sceartă rhe*d­ane apreciind importanta chestiune!, să dusă tratativele de delimitare l­a fel, ca noi românii să ajoagem într’o formă oarecare iarăși in po­sesia Maramureşului până la cul­mile cari ne interesează. Revenirea HabsburgMor. R'dicând a treia chestiune d. Ma­­niu întreabă dacă vom tolera în­­tosrrrrea Habsburgh­er pe tronul «| Sf. Ștefan. D-sa roagă pe d. mi­nistru de externe să precizeze punctul său de vedere !n această che*tiune dorind și lo aceste puncte: •* se execute tratatul de pice cu Ungaria Şi Austria. România nu poate admite ca Habsburgii să revină pe tronul U­ngariei şi Austriei. Este adevărat că mirii noştri A­­ed, cs şi Ceho-Slovacia şi Iugo­slavia sunt de acelaşi părere cu noi. Faptul acesta însă nu poate să ne liniştească şi nu-i permis să stăm îa nepăsare faţă de încerca­rea de readucere a Habsburgilor în Ungaria şi Austria. Ne putem trezi într’o dimineaţă în faţa unui fapt împlinit apărând pretendentul de tron Habsburg în Budapesta, când va fi prea târziu ca să reclamăm protestul Aliaţilor, care şi dealtfel nu ne-ar putea mulţumi. Trebue însuşi faptul prevenit şi la caz de nevoe împiedecat ca orice mijloc. Aceast ne-o dictează cea mai elementară prevedere po­litică. I* urni !* mâna vara da ratpaninl d-lui ministru Take Ienessu la Întrebă­rii* puse de di Manin. Serbarea româneasca din Sâmpetru Sâmbătă seara (19 curent) a a­­vut loc în comtnna Sâmpetru din Ţara Bârsei o reuşită serbare ro­mâne­­acă organizată de elevii cla­sei a opta de la liceul ortodox. Deşi timpul nefavorabil a împie­dicat pe amatorii satelor vecine să ia parte la această frumoasă manifestare de cultură românească, totuşi fruntaşii din loc ia frânte cu Inimosul preot I. Nan şi tot ti­neretul au h­atat să rispunză în număr dealul de mare la chema­rea tineretului şcolar braşovean , sate de t­efru a comunităţii să­seşti, oferită până a cam cu trâta scumpătate manifestărilor romi r­eci, răsuna de voie bună, de cântece şi glume. Serbarea s’a deschis cu cântecul vssale tânăr al bucuriei de viaţă „Gundeamus Ign­ur- după car* a urmat o scurtă cuvântare a profe­sorului M­illescu, care a căutat să fixeze în câtava cuvinte datoria pe care o a u faţa de „satul lora şi d* toate satele româneşti în gatîsrs, fii de ţărani trimeşi cu n­­tâU cheltuială şi trudi la »şco!i;c ceia mari" dela oraş — fii, el­ v.l liceelor şi universităţilor, mâine,­­ conducătorii însăşi ai aceatei ţari. . Instedad asupra pericolului în strâi­­’ nării sufleteşti, pe care o favori­­zaază simi-cultura, faţă de locul şi oamenii în m­jlocu! carora şi-au petr'ecut copilăria, vorbitorul arată că faptul de a obişnui pe elevi să vie cât mai des, în calitate de răspânditori de cultură, la sate, este o datorie ixtt de acea înfră­ţire tafieteescă şi armonia socială ţară de cari neamul nostru gi Sta­tul largilor hotare nu poate să se men­ţie. .is. dot Urmează un bogat program al­cătuit din coruri, declamari, mu­zică initrameatală şi teatru, pro­­gram inteligent compus şi cât se poate de bine exc-nct. Cu multă vervă au spus anecdote de Th. Speranţa, elevii A. Chiţu şi Gh. Rusu ; la vioară au cântat onora­bil elevii L. Broşa şi Creangă, iar tn piesele aşa de bine alese pen­tru publicul satelor : „Ovidiu Şt* esnă“ şi „Tfindali şi dracul* au m­est cs KPturalsţi şi vioiciune, provocând hohote de râs, elevii I. Gârba:e*, A. Cs«as.g5, i. Colan, A. Chiţu, A. Mtssrin Gb. Maltei ţi domnişoare Colegia. Publicul a rămas pe deplin sna'ţumit ds s­­eest program fără greş exeautat, *rJstâadu-şi dorinţa ca „studenţii" să vină cât rad des, ce soli ai cuvântate! şl c&^tecului românesc, la satele dearobite ale României întregite Din parte­a# m­âni ca 33cvoa­a aruncată să rodească şi ca gândul cel bun să îndemne şi pe alţii să urmeze pilda aceasta. Apoi a ninet dans până’n zori. Asistent. Politice ! Cu toate strigătele false de triumf ale liberalilor, trebuie să recunoască şi ei că de­parte de-a se distrăma, Fe­deraţia câştigă teren pe fie­ce zi. Alegerile parţiale au dove­dit-o cu prisosinţă. Din şase locuri de deputaţi şi senatori, 3 au fost luate de Federaţie, unul s-a ales cu concursul par­tidului ţărănesc basarabean şi căre­­ loc revine liberali­lor şi guvernului. De ce nu mai face „ flito­ral11 şi azi *socotelile voturi­lor exprimate? A fost ca o flacără de paie toatâ veselia lor. S'a stins la primul duş rece! * După ce a ocolit într’o şedinţă trecută discuţia în Cameră a pro­iectului înfiinţărei subsecretariatu­lui dela Interne, dl A­getoiagu — în consfătuirea majorităţilor — a reuşit să oblige pe deputaţii gu­­▼ernrmentali să voteze acest pro­iect. In şedreta de ani, protestul s’a votat cu 144 voturi contra 88, dar cu două amendamente : unul pro­pus de dl Curt ci să preconizeze atribuţiunile subsecretariatului şi altul şi d-lui Miclescu pentru fixa­rea bugetului acestui nou depar­tament. Opoziţia s'a opis considerând ca o grea sacal politici şi mate­rială pentru Stat înfiinţarea aces­tui subsecretariat care ascunde sau a vrut să ascundă subsecreta­riatul minorităţilor. • Se vorbeşte ei printre candi­daţii , scaunul de deputat de la Bocşa­ Montană (Băiat) In locul rămas vacsnt prin moartea depu­tatului poet Cassian Muntean, ar fi la discuţie şi dl Al. Marghilo­man Candidaturei i a­ ar da spri­jiniri oculte. Opoziţia naţională va susţine can­didatura aceluia pe care comitetul judeţean il va desemna ca repre­zentând voinţa alegătorilor cercului. Conferenţe « Sala justită a liceului or­­o im. Mâne, Mercuri, (23 Februarie) ora 0, dl Dr. Al. Suliţa : Despre ig­ena tubului digestiv şi alimen­taţia. Vineri, (25 Februarie) ora 0, dl Teodor Neş, profesor: Nume­­rarea, ca prima formă a gândirii omeneşti, la diferite popoare pri­mitive. Dumineca (27 Februarie) ora fii­... I, Dl lUe Criatea, profesor: Saba­tul popoarelor vechi. (Prima con­­ferinţă din seria de conferenţe, care vor trata despre: Poezia noastră poporală). Sturarea pentru abonaţi, liberă. Pentru neabonaţi, loc I. lei 9., loc ÎL lei 3* elevii lei 2. Înscrieri pentru ciclul de confe­­rențe din Februarie-Aprilie se pot face în fiecare ai de lucru, latre ebruar 1031 Economice. Ci \^' transporturilor în Franța — Deficit de 8 milioane franci zilnic pentru căile ferate. — Comisiunea senatoriali francezi a constatat că In 1920 deficitul pentru toată rețeaua de căi ferate franceze se ridică la 3 miliarda 100 milioaae. SUtul francez la par­te Ia periere cu 800 milioane franci. Intre pricinele acestei uriaşe perderi, comlaianea dă și aplicarea Irgel 8 ore de lucru care aduce chiitaeli foarte considerabile. Ceea­ ce este mai grav, deficitul în 1921 continuă cu 8 milioane fr. pe zi. Dintr’o anchetă pe care și ziarul „Le petit Parisien­ a ficat ”, re­zultă că deficitul zilnic este în mare parte datorit scăderei pro­­ducţiunei industriei franceze. Pe întreagă reţeaua de cale fe­rată din Franţa, se înregistrează, în fiecare zi, o descreştere de în­cărcare de mai multe mii de va­goane comparativ Încărcărilor din ultimii ani. De altă parte, aplicarea legal 8 ore de lucru a crescut salariile și alte cheltueli, cu o sumă ca se cifrează la 1 miliard pe an. Apoi cheltuelile s au mărit cu con­struirea de mașini, localuri noul cu teritoriile eliberate. Tabloul este trist — dar pentru viitor nu este considerat ca pri­mejdios Starea de azi se va îm­bunătăţi, garaele scădere a preţului cărbunelui şi altfel, revenirea la producţiune Intensă a Industriei. Măsuri s-au luat, de­ altfel, şi pe cale de lege. Casa Voluntarilor „Casa Voluntarilor români din Siberia* (Vladivostok) înjghebată cu grei# jertfe şi de suflete şi de bani, a ajuns azi la pr#­par­itat# vrednică da respect şi un dome­niu i­moral şi ’n ce! material prin aprinderea şi tntreţinerea focului atent latre ostaşii români pribegi prin Siberia şi prin ajutorarea lor cu d­inanul văduvei din scriptură la grele nevoi. Vrednicul­e­ preşe­dinte, d-l Victor Căderu, şeful mi­siunei române pentru repatrierea prizonierilor din Siberia, îndreptă­ţit de rezultatele frumoase şi în­­nălţătoare este de „Casa Volun­tarilor români­, aflăm, că a cerut înaltelor forări ale ţârei ca soaie­­trtee că fie recunoscută persoană morală. „Casa V­oluntar Hora şi-a fixat sediul la Bucureşti şi cu capitalul da elteve aeo! de milioane de Iei pe care i-a sirâe?, voieşte să în­temeieze o serie de ■şcoli de me­serii folositoare mai ca seamă mi­cilor industrii dels sale, înlesnind prin aceste ateliere tehatee indus­­triaie săteşti littuS gospodărie a plngara­­ri, procurându-i pe pre­ţari eltias uneltele de c&rd are lipsă. Parlameattrul opoziţiei naţionale vor sprijin! «starea „Curs! Volun­tarilor" şi cred că vor cap­acita şi pe ceilalţi la acordarea acestui sprijin. Nu putem tend* indesjuna fapte şi buna organizaţie a „Casei Voluntarilor* şi gestul tireec al parlamentarilor opoziţiei. W. Secaro. orele 10—12 și 3—5 în biroul Eforiei școlare. (Edificiul liceului). Barul toilor run nutri principesa ElisaMa Femeile româna dia Braşov an fâcut uo dar frumos prin feri­ EII­­sabeti cu ocazia căsătoriei. Prin colectă au strâns suma de aproape 20.000 lei, cu care au cumpărat uo costum dia Scheii Braşovului. Cos­­tumul a fost pregătit complect. L-a aranjat doamna Frunză, sofia d-lui Frunză, şeful unei secţii din tipo­grafia noastră. Costumul dăruit prințesa a fost expus în vitrina firmei Misair, de aunde va fi ridicat deseară pentru a fi dus În Bucureşti de o delega­ţie de doamne în frunte ca d-na Maria Baialescu. Primirea la palat este tfesată pe Vineri.

Next