Glasul Bucovinei, octombrie 1919 (Anul 2, nr. 252-277)
1919-10-18 / nr. 267
Anul II PT* Humăr pentru érăinuiți, Sâmbătă, 18 Octomvri* J y ? y Mr. 267 SS &losamenturi . «R wt 60 lei, pe Va an 80 lei, pe trei luni 16 lei, pentru tretal, silnic pe un an 30 lei, pe 12 an 15 lei,pe trei isle 50 lei, sumar »umărul de Duminici pe un an 10 lei, pe Vg an 6 lei, pe trei luni 259 lei. lisa.iMm&r- costă 25 bani« . Oxgmnnal, paxti<á^X"CLl democrat &PARE ZILMfC. " Telefon Nr. 61 Sedacția și administrația C ® XÂă.*ațl^ Str.“,aaând 3 STr. 2 (în palatul foastei banci austro ungare) S ® gssrinsesc kssimssí articole iscălit»." alxxxxlxLl. Fondator: SextiL Are ur* I si s* i și reclame se calculează după tarif și se primesc la instrație. Strada Băncii No. 1. Pentru inserare în interiorul etarului se urcă taxa cu 50 °/1. Alegerile de deputați. Abia trei săptămâni de ne mai despart de alegerile de deputați. Aceste alegeri sânt un lucru foarte mare și însemnat, căci prin ele vor fi trimiși în sfatul cel mare din București aleșii poporului din întreg largul României Mari. Și aceștia vor chbzui și se vor sfătui ce legi să croească și ce prietenii să încheie țara noastră mărita și frumoasă, ca să nu aibă nici o frică de vreun dușman din afară și să fie bogată și mulțumită înlăuntru. De aceea fiecare om să se pregătească bine și să se gândească îndeajuns ce să facă și pe cine să aleagă, căci nu pe oricine îl slujește capul la așa lucru mare și nu oricine e vrednic să fie trimisul poporului în parlament. Și acuma, fiind în România, oamenii vor alege pentru două sfaturi, și anume deputați pentru parlament și senatori pentru senat. In fosta împărăție austriacă se alegeau numai deputați în parlament, căci pe senatorii în senat îi nomia pe toți împăratul și de aceea și stăteau numai la porunca lui. Maiestatea Sa Regele nostru Ferdinand întâiul în dragostea sa cea mare, ce-o are de poporul său, s’a înțeles însă cu legile dela temelia țării românești și după acestea și senatorii se aleg în România tot de popor și stau spre binele și fericirea lui. Numai că senatori, pot alege numai cei ce au 40 de ani, în vreme ce deputați, poate alege oricine a împlinit 21 de ani. Și acuma se împlinesc în curând două mii de ani, de când e neamul nostru românesc și așa sfat al neamului întreg precum are să fie parlamentul românesc din București, care are să se aleagă acuma, n’a mai fost încă. Mereu am trăit despărțiți sub stăpâniri străine, așa că Bucovina trimitea deputați la Viena, Ardealul la Budapesta, iar Basarabia la Petrograd, tocmai aproape de capătul Rusiei nesfârșite. Acuma însă pentru întâia oară, de când e neamul nostru românesc, deputații și senatorii aleși de el se vor aduna cu toții la un loc. Cea dintâia întrebare ce au să o deslege deputații aleși are să fie iscălirea învoielii de pace, apoi întărirea tuturor legilor ,ce s’au făcut în lipsa parlamentului, care nu s’a putut alege de mai bine de un an. Deslegarea acestor întrebări e așa de vajnică, încât parlamentul trebuie ales și cu deosebire trebue să-l aleagă toți locuitorii României întregi. De aceea și la noi, cu toții trebuie să mergem să ne dam glasul, căci de altfel și legea hotărește pedepse pentru alegătorii cari nu vor veni la alegeri. Ar fi o faptă urîtă și rea, ca tocmai pentru parlamentul, care are să hotărască lucruri așa de mari, să nu meargă fiecare om să-și dea glasul. Vasile Gresii: înfăptuirea legei pentru împărțirea pământului. Legea pentru împărțirea pământului la țărani, după urmte predeci întcmpinate din partea unor răuvoitori, e fost întărită de Maiestatea Sa, acum o lună, adecă le 6 reptera»crie 1919, De știmei și până azi s’au luat toate măsurile, ca repede să se poată purcede la înfăptuirea ei. Apei s’au făcut mei dăunăzi alegerile în comisiunile agrare comunale. Aceste comisiuni vor face în fiecare sat un izvod de toți gospodarii cari au mai puțin de patru fălci. Tot ei vor lua în seamă cererile pentru împroprietărire și vor face propunerile în această privință cătră comisia agrară districtuală. După ce s-au făcut aceste comisii, urmau să fie numite din partea stăpânirii persoanelor cari să formese comisiile agrara districtuale precum și comisia centrală agrară dn Cernăuți. Comisiile districtale hotărăsc asupra în proprietărirei precum și asupra tuturor lucrărilor, care ost î figură eu împior&ietăriîeri, bunăoară: prețul, datoriile intabulate, mărimea loturilor și altele. Comisia centrala supraveghează lucrările comisiunilor agrare locale și districtuale și hotărește asupra recursurilor, dacă se întâmplă, că nu sânt mulțumiți sau oamenii împroprietăriți sau boerii cari se expropriează, cu hotârîțile luate de comisia districtuală. Aceste comisii nu au fost numite de dl. ministru Nistor la propunerea seretarului șef pentru agricultură dl. Doboș prin deciziunea din 10 Octomvrie 1919. Precum urmează: Comisiiunea agrară centrală. Președinte: Irgu G. Toma, conslier la curtea de apel. Locțiitor: Dr. Cornel Gheorghian, consier la curtea de apel. Reprezentanții administraței : Falstet Doboș, secretar-șef la agriculura ; Ion Balmoș, dretor general la secr. lucrărilor publ. ; Teofîl Gramatovici, director general laseer cult. Locțiitor : Dr. Ion Ionașcu, secretar de administrare Judecători : Dr. Vas. B dnarescu, consilier curtea de apel ; Ghorghe Iacubovici-Boldișor, consilier de tribunal; Sig. Kas Jsilkowski, consilier de tribunal. Lcțiitor : Constantin Dracinschi, consilier de tribunal. Reprezentanții băncii regionale : Dr. Vasile Marcu, director general al băncii raionale; Dr. Aurel Morariu, avocat, Teodor Tovarnițchi, director al casei de economii din Câmpulung. Locțiitor: Dr. George Seleschi, avocat. Experți agricoli : Ing. Eugen Motrescu, inspector general agricol; Longhn Nuțu, inspector agricol; Ing. M . H*pmann, inspector agricol. Locțiitor: Ridolf S ., inginer șef hotarnic la tabula țării. Representanții proprietarilor expropriați (1 represal autor, biser. și 2 ai propr. mari): Dr. Radu Grîgorcea, proprietar mare;Nicolai Gorzycki, proprietar mare ; Dimitrie Dan, consilier consistorial. Locțiitor: ing. Ion Cuparencu, director general I. Dir. buti, fond. ref. Representanții țăranilor: Stefan Blându agricultor Bosancea; Alexandru Buburuzan, agricultor Mănăstirea Homoraim ; George Ungurean, agricultor Golănești ; Vasile Alboi-Șandru, agricultor Câmpulung; Axani Nichita Ostrița; Teodor Burla, agricultor Cireș. Locțiitor: Timotei Bujor, agricultor Berhomet pe Siret; George Vesőim, agricultor Vrânceni. Plângere din Breaza. Primim la redacție o plângere asupra primarului din Breaza, care se îmbată și face comuna de râs. La o nuntă fiind nun mare, i’au căutat 2 oameni ca să-i împace într’o pricină Oamenii aveau toată bunăvoința Să se învoiască și să nu-și facă cheltuieli pentru stricăciunea ce-o făcuse o vacă, voia să ieie cu sila vaca în pripas Primarul însă Și fiindcă alți oameni mai deștepți decât dânsul nu l-au lăsat să facă acest lucru, el a început a i bate în ograda casei cu nunta. Primarul era așa fie bat încât văzând 2 cățeluși în ogradă, la luat pe unul și l-a aruncat peste o șură. După aceia a început a bate roba cu piicioarele și în urmă a se biate cu toți oamenii de la nuntă animând și cu pietre Venind jandarmii și întrebând cine sare la bataie, el a strigat: „cu primarul“, apoi a apucat pușca de la un străjer și a început a bate pe un frate a lui cu totul nevinovat și apoi și pe alți oameni în urmă a apucat; o oală cu vro t0 de oă de un crop și-a început a opări oamenii prin ogradă, epăgând-o și aruncând-o pe urmă în șanț. Intrând în casă a stricat o masă și a spart ferestri. Halul de primar de serviciu nu-și caută niciodată. Oamenii îmblacauându-i zile întregi până ce le iscălește câte un permis. Rugăm autoritățile să facă o anchetă, întrebând și pe săteni de la cari de bună samă vor constata și alte năzdrăvănii, făcute de acest primar pe care nu l-a pus nime în fruntea comunii. Scrisori de la țărani. Onoraților Domni dela gazeta „Glasul Bucovinei“. Cu bucurie mare am avut atât noi, cât și alți țărani, cari au cetit sau au ascultat gazeta D-Voastre, Nr. 250 și 255, în care ni s’au dat informațiunile N cele mai potrivite asupra întrebărilor noastre despre birul de pe anii trecuți. S’a și adus aceasta la cunoștință din partea perceptoriilor. Credeam că nu ne va aduce nici un folos încercarea noastră. Dară mulțămim lui D-zeu . Vă dorim fericirea cea mai binecuvântată cu spor la munca ce o duceți pentru țărănimea noastră, română. Onoraților Domni ai redacției. V’aș ruga din inimă să puneți puținele mele șire sub tipar în gazeta D-Voastră, pe care o primesc zilnic și mai ales să vadă și să se încredințeze țărănimea noastră oe foloase neprețuite poate să ne aducă o gazetă ca a V-Voastre, care e condusă de oameni așa de luminați și cu dragoste pentru popor. Partidul Unirii trebue să-l sprijinim din toate puterile noastre, ca să fie puternic și să ne poată face dreptate prin munca sa cinstită, care e îndreptată numai și numai spre binele nostru, fraților români ! Să trăiți la mulți ani ! Moșul Ghiță Pentelescu, din Candreni.