Glasul Bucovinei, martie 1920 (Anul 3, nr. 365-390)

1920-03-26 / nr. 386

4 A Anul III Abonamentuli f» «a «a 60 lei, pe­­ l­ en 30 lei, pe trei m­ai 15 lei* pentru fieral zilnic , pe an an 30 lei, pe *­, an 15 lei, pe trei lan! 7.50 numai număra­ de Duminică pe un an 10 lei, pe­­ 13 an 5 lei, pe trei luni 2.50 lei. Un nantir costă 25 bani. Redaofia și administrația Ësrnliifi, Strada Flondor Ho» 38 (FOSTĂ DOMNEASCĂ) Se primesc articole numai iscălite Anunțuri și reclamul se calculează după tarif și se primesc la administrația STRADA FLONDOR No. 33 Pentru inserare in interiorul clerului se urcă taxa cu 50*1» NUMĂRUL 25 BANI Cernăuți, Vineri 26 Martie 1920Á Glasul* r Bucovinei Or­g­ana! partid nnai al unirii APARE ZILMSG. Tarafom Mr. 71 Fondator: Sixtii Pyroarisfl b * > . România și bolșevismul rusesc ii. Astăzi ne preocupă prea mult lucrări de politică internă, decât să ne mai gândim la si­­tuația noastră externă. Și totuși aceasta ar trebui să ne reclame toată atențiunea. Propu­­nerea de pace din partea Rusiei bolșe­viste n’a isvorât din te miri ce tendință ideală, pacifistă a lui Lenin sau a unuia dintre tovarășii săi mai mult sau mai puțin bolșevici. Pentru Rusia așa cum este ea astăzi a fost o necesitate de a căuta pacea. Astăzi conducătorii Rusiei haotice nu mai încearcă a face pace pentru a asigura propagandei comuniste un teren potrivit în ce­lelalte țări ale Europei, astăzi Rușii au ei înșiși nevoie de pace. Oricum am privi bolșevismul, fie că dăm crezare rapoartelor care ni-i pre­zintă în cele mai negre culori, fie că nu respingem știrile favorabile noilei stări politice comuniste din fostul ținut, un lucru pare a fi cert: bolșevismul este o mișcare cu caracter național, cu caracter specific rusesc. Poate că are dreptate Gorki­, când spune că bolșe­vismul a izvorît din «formidabila prostie pan­­rusească». E adevărat că acest bolșevism a nimicit mai multe vieți omenești, a nimicit mai multe valori etice și materiale decât zece revoluții franceze, fără să fi adus vre­un folos mai în­semnat omenimii, fără să fi adus acea fărâmă de libertate care a răsărit totdeauna din belșugul sângelui vărsat în revoluția franceză. Marea Rusie trece astăzi printr’o criză a libertății, și sufletul visător al Rusului, lipsa de talent po­litic a Slavului, incoherența și haotica dea orientare în concepțiile politice, lipsa chiar a unei ade­vărate vieți politice a Rușilor au făcut ca să se nască acolo o formă de stat care în numele li­bertății terorizează ca în cel mai sălbatec stat despotic din fundul Asiei. Din cauza aceasta marii noștri Aflați din Apus nici nu voiau la început și știe nimic despre o Rusie roșie, roșie prin sângele vărsat de niște oameni beți de putere, și nu de un socialism exagerat. Cu vremea și puterile din Apus și-au­ schimbat părerile. Dîntâia Anglia a declarat prin rostul președintelui consiliului de miniștri că nu vrea să a­bă a face cu un stat bolșevic, dar nu-i repugnă a luce pe legături comerciale cu Rușii pentru a l aduce astfel la sentimente mai umane. Italia a urmat-o, și trebuia să o urmeze, dat fiind marele ascendent politic pe care și -a câștigat în cursul războiului regatul lui Albion asupra Italiei. In realitate criza grozavă econo­mică din Europa și teama de o cucerire mai mult sau mai puțin pacifică a Rusiei prin Ger­mania n’au contribuit in chipul cel mai neîn­semnat la schimbarea­ bruscă a Aliaților noștri. La Anglia va fi jucat un rol oare­care și o neplăcută mișcare îndreptată spre India. Numai­ Franța, care și în­­ politică se lasă condusă mai mult decât oricare altă țară de generozitate și umanitate, nu se gândește, cu toate pretențiile mari financiare la adresa Rusiei, se intre deocamdată în legături diplomatice cu Rusia lui Lenin și Trotz­ki. Și România? Putea să respingă pacea oferită de Chcerlin Se putea pune la contra­dicție cu aliații, sau putea să urmeze pe An­glia sau pe Franța ? Noi sântem direct Interesați în problema rusească. Noi, Polonia și Ucraina. Polonia, căci oricât s’ar afirma că Polonia e sleită și n’ar putea continua un războiu de ofensivă contra Rusiei, nu este mai puțin adevărat că nici Ru­sia n’ar putea să continue in infinit un război, care a putut să le întărească câtorva oameni situația politică, dar nu va putea asigura țării liniștea și creditul moral și financiar atât de necesare refacerii. România și a asigurat Basarabia care i se cuvine, România va trebui să-și câștige priete­nia Poloniei, fiind doi vecini interesați România va trebui să trăiască în bună vecinătate cu Ucraina, care deocamdată nu se știe până când și până unde va merge la nou la mână cu Ro­sta sovietelor cu toate declarațiile dulcege ale lui Cicerin. In stare adevărată de războiu și așa nu ne mai aflăm cu Rusia , și primejdia pătrun­derii bolșevismului la noi nu pare a fi atât de mare, poporul nostru este cu mult prea bun, prea chibzuit și înzestrat cu prea mult bun simț, decât să-și primejduiască propria țară într’un acces de nebunie. Dar noi sântem înconjurați de primejdii, pasul pe care o face România va fi hotărâtor ; și dacă e necesară undeva abnegație și chib­­zuiala și dacă este necesar cândva talent po­litic la externe este acum oricând. Până acum politica mai necesar decât noastră externă a fost încredințată unui paznic vrednic, unul bărbat politic cu un real talent diplomatic, unul patriot de legea cea veche și cea bună, d-lui Alexandru Vaida, cum Dacă se va continua opera începută așa trebuie, ca să nu ne pierdem creditul moral cam scrrmcinat prin intrigile interne, dacă la externe se va face politică pentru țară și nu vor urma discuții sterile despre originea literaturii, vom patea privi cu oare­care liniște în viitor. Altfel vom avea să înregistrăm un păcat mai mare săvârșit împotriva poporului nostru la oameni orbiți de patima după măriri trecătoare. R. Gândea, institute sanitare din Cernăuți, întruniți intr o ședință comună la 24 Martie a. c., având în ve­dere binele și nevoile urgente ale României Mari din funct de vedere al situației sanitare, consta­­tând că războiul mondial, care încă nuc e­termi­nat, prin toată mulțimea boalelor provocate și răspândite de el și prin slăbirea puterii vitale a populații întregi cauzate tot de el, a coborît atât de jos starea sanitară a ei, constatând că pentru remediarea acestui rău, țara are nevoe de un număr enorm de medici pe care cele trei facul­tăți de medicină existente nu sânt în măsură să-l dea­ și că, pen­tru acest motiv, e nevoie de înfiin­țarea unei a­ patra facultăți de medicină, o roagă pe Maiestatea­ Voastră să binevoiți a dispune crearea în cel mai scurt timp posibil, a unei fa­cultăți de medicină pe lângă Universitatea din Cernăuți, întru­cât în acest oraș prin instituțiu­­nile medicale acum existente, sânt date mai mult de­cât în alte locuri condițiunile necesare pentru înființarea acestei facultăți. Tarnavschi, Rector. —•» ......... ■ ---------------------------—-3---------------------------------­Crearea unei facuități de medicină Holiim&a Universității Miercuri, în 24 Martie, s'a ținut sub prezidiul Rectorului in Universitate o adunare a tuturor profe­sorilor universitari la care au participat și directorii și șefii institutelor medicale din Cernăuți, invitați fiind anume de Rector pentru a da deslușirile necesare. În urma discuțiilor foarte interesante la care au luat parte mai mulți profesori și doct­or, întreaga­­ do­nare a votat moțiunea de față : Rectorul și consiliul profesoral al Universi­tății din Cernăuți, dire­ctorii și șefii diferitelor ——*——•—■ întrunirea Federației democrației națio­nal-sociale Parlamentarii și membrii partidelor naționalist­­democrat și țărănesc și anii parlamentari, independenți împreună cu mulți parlamentari din nouile ținuturi s’au Întrunit Luni 21 Martie la orele 5 scm. la clubul par­tidului naționalist din calea Victoriei 144, ia o consfă­tuire pregătitoare a atitudinea federației democrației național sociale față de noul guvern, consfătuire 1st care au luat parte și fruntașii politici d-nii N. Iorga, Paul Bujor, dr. N. Lupa, I. Mihalache, pr. I Agârbi­­ceanu, general Marcu, Spiridon Popescu Gr. Iunian, pr. Șt. Meteș etc. Prezidează d. profesor N. lorga. După cuvântul de salut adresat oaspeților și nouilor credincioși ai federației d. lorga citește actul de constituire al federației în următorul cuprins: Act de constituire 1. Pardidele naționalist-democrat-țărănesc, și par­lamentarii independenți cari semnează acest act, dân­­du-și seama de nevoia ce se simte de a se opune o puternică organizare sincer democratică vech­or for­mațiuni de­ clientela legate prin interese ce se satisfac pe seama statului, își reunesc puterile într’o federație a democrației național-sociale. 2. Fie are partid »și păstrează organizația și cer­cul de acțiune de până acum. 3. De fiecare parte se deleagă un număr de membri la Consiliul de conducere comună. 4. Consiliul de conducere are dreptul de a hotărî orice acțiu­ne a f­derației. 5. Ea va îndruma cătră o cât mai apropiată al­cătuire a unui singur organism. 6. A­deziunile indiv­duale rămân a fi aprobate de o delegație a consiliului de conducere. (ss) N. Iorga, Paul Bijor, I. M­in­ache dr. N. Lupu și Gr. Ianian Comitetul de Conducere Comună 4 Comitetul de conducere se compte din d-nii N. Iorga, V . Kogălni­eanu și general Marcu din partea partidului naționalist-democrat, d nii Paul Buj r,­­ Mihalache și Spiridon Popescu din partea partidului țărănesc și d­nii dr. N. Lupa și Gr. Ionian din partea democaților­ independenți. Actul de constituire cât și comitetul e primit cu aplauze. * in aplauzele asUtenței au snnt însuflețite cur vintări domnii : dr. N Lupu, Paul Bujor Bobaocu, V. V Hanes 1. Borda N. Iorga, pr. I. Agăroiceanu, I. Mihalache și César Spineanu. (Dacia)

Next