Glasul Bucovinei, iulie 1920 (Anul 3, nr. 458-482)

1920-07-10 / nr. 465

* 4 i Hamar pentru tarasai Igfc­i Bucovinei , Cernăuți, Sâmbătă 10 Iulie 1920 Nr. 465 Qfi­Bii partidal aal dsm­arat ni ii)?H­APARE 7IUHO. Alem­ani nii­ili ?a­n a­­n 83 lei, pe an 40 lei, pe trei leni 20 lei, pentrn Stoai xilnio , pe an an 40 lei, pâ 1­s an 20 lei, pe trei leni 10 nomei namfixal de Duminică pe un an 10 lei,* pe­­ ji­ea 5 lei, pe trei Iani 2.50 lei Un nantir cești 50 bani sau 1 cor. Teselan nr. 81 Fondator: Saxill PaciUriffî Hșidaoiia #[ admi»î*4r-s13» !, Strada Flosdori­li ®. 38 (FOSTĂ DOMNEASCĂ) Se primesc numei articole iscălite : « « n­i­m>­i ,t i­p«clasa«s ■a salculoasă cinpi tari­ și se primesc k administrații STRADA FLONDOR No. 33 p­entru inserate in interiorul eiaralui se arcă taxe so 5űrí. Ce face sfatul deputaților De cam trei săptămâni de zile e adunat la București noul sfat al țării (parlamentul) ales nu de mult în luna Main, adecă vorba vine că ar fi fost ales, ci adevărul este că acest parla­ment a fost pus cu sila, cu ciomagul, prin mită și înșelăciune,­ astfel că numai puțini deputăți din partidele democratice și țărănești au putut să iasă din aceste alegeri. Iar cel mai mulți sunt slugile acelora cari le- au dat deputățiile. Din 369 deputați numai 120 sunt membri ai Federației (Frăției) democratice și naționale. Dar deși mai puțini la număr între ei se află mulți din cei mai de seamă bărbați români și din cei mai iscusiți în ale treburilor obștești. Așa de pildă marele învățat de profesor Nicolae Iorga, fost președinte al celui dintâiu parlament al României Mari, apoi d* iuîîu..Mania, fost ministru și căpetenia fraților din întreg Ardea­lul, d. Dr. Ștefan C. Pop fost ministru al Ardealului, d. Dr. Alexandru Vaida-Voivod pre­ședinte al sfatului miniștrilor, d. Dr. I. Iacoleț fost ministru, al Basarabiei d. Dr. I. Nistor fost ministru al Bucovinei, d. Dr. Nicolae Lupu, fost ministru și mulți alții. In frunte cu acești vrednici bărbați, cari luptă pentru dreptate și pentru drepturile celor mulți și năcăjiți, Federația (Frăția) partidelor democratice pășește strâns unită împotriva ace­lora cari nu vor să ție seama de dreptul mul­țimii și­ cari nu sunt alții decât deputații și se­natorii puși în scaune de stăpânire a d-lui Averescu. Iar dacă am spus vorba, că domnii deputați puși cu parul și prin toate nelegiuirile 1st deputății nu vor să fie seama de drepturile mulțimii, iată că vom dovedi cu fapte această vorbă. In ședința de Marți, 6 iulie a. c. a statu­lui deputaților de fost ministru țărănesc I. Mi­­halache, acum din nou ales deputat, a adus din nou aceeași lege pentru împărțirea pământuri­lor în vechiul regat pentru care înainte de cam cinci luni fusese scos din slujba de ministru și care întâmplare a adus apoi desfacerea celui dintâiu parlament român. Poate unii vor crede că legea despre care vorbim a fost cine știe cât de rea sau greșită de-au trebuit să se întâmple de pe urma ei a­­tâtea schimbări vaj­nice ; și deci foarte pe scurt voi arăta cetitorilor noștri că această lege este cam la fel alcătuită ca și legea pentru împăr­țirea pământurilor în Basarabia, care lege a fost votată întocmai de cel dintâiu parlament al Românilor uniți. Acuma dece îi s’ar da țărani­­lor din Basarabia mai mult pământ, iar celor din vechiul regat sau din alte părți mai puțini aceasta doar domnii adunați pe lângă d. Ave­rescu s’o înțeleagă ! Destul că aducând d. deputat I. Mihalache din nou această lege și fiind ea iscălită de peste 100 de deputați din Federația (Frăția) democratică, s’a cerut una partea deputaților car­­e iscăliseră ci numai decât și­­ mai întâi de toate să se țină sfaturile deputaților asupra a­­cestei legi, fiind neap­ărat de lipsă a se da o­ dată o deslegare­­ dreaptă și cinstită împărțirii­­ între țărani a pământurilor. Atunci s’au ridicat împotrivă cei peste 200 deputați, puși în deputăție de stăpânirea d-lui Averescu, și între ei și deputații bucovineni, a­­farâ de deputatul Ciudeiuîul d. Vasile Ungu­­reanu și afară de socialiști. Oamenii d lui Averescu au pornit a striga că nu-i atâta grabă pentru legea adusă de d. deputat Mihalache,­­că ei au alte legi mult mai vajnice între cari, mă rog, și una pentru refor­ma regulamentului ședințelor parlamentare, vro­ Ind adecă prin acest nou regulamemt să îe ia celor 1201 deputați ai Frăției democratice orice putință de a se mișcă sau de a face vre-o is­pravă în ședințele parlamentului. Deputații din Frăție și-au apărat dreptul lor de sfetnici al țării și de împuterniciți al no­rodului. Atunci oamenii stăpânirii au crezut că au puterea și cu ciomagul, ca și în alegeri, vor scoate-o la capăt, și au sărit la bârne. Ba au adus în sala de ședințe a parlamentului soldați înarmați, cărora le-au poruncit să încarce puștile ca să tragă în deputații cari ceruseră să se facă grabnic rând legii agrare. Nici nu fusese vorba ca să se hotărască dacă legea împărțirii pă­mânturilor trebuia primită sau ba, ci numai să se aducă în sfaturile d-lor deputați și atât de cumplit se înfuriaseră cu conașii averescani. Azu s'a mai pomenit în țara românească ca în timpul ședințelor să se aducă armata între deputați și pentru ca să-î înfrice pe aleșii popo­rului stăpânirea să poruncească soldaților să-și încarce armele. Așa o faptă rușinoasă nu s’a petrecut încă nici odată între Români și te miri numai ce vor mai iscodi de acum înainte coco­­nașii d-lui Averescu. Iar dacă am spus că domnii averescani, fie deputați, senatori, șefi sau subșefi ai partidului dumnitor, nu vor să ție seama de drepturile mulțimii, credem că am dovedit pe deplin acest cuvânt prin cele arătate aci. dr. Aurel Morariu. Iarăși aprovizionarea dela Câmpulung Despre aprovizionarea, din Câmpulung am scris ceva într'un număr trecut. Dar n'am pri­mit până acuma nici o știre că vinovații mem­bri din comisia de aprovizionare, Lucaci și Bur­­duhos, ar fi fost trași la răspundere pentru că au hiat câte un sac de porumb degeaba de la ne­gustorul Z­ămpescu, care și așa a fost silit de comisie să-și vândă marfa in pagubă, ba să și deie cu sutele de chilograme pe la negustorii evrei pentru speculă. De data aceasta ne vin alte vești. Na via Vești că atotputerncii din Câmpulung s’au pus pe atâta să distrugă comerțul românesc ce beata se înjghebase dela unire încoace. Și vom spune în ce fel. Comisia de aprovizionare pune taxe numai pe păpușoiul ce-l aduc Românii. S' au­ în­tâmplat cazuri că unor negustori li se îngăduie să vândă păpușoi la magazie sau la vagoane cu um preț mult mai ridicat decât cel maximal, iar cine mi i place primarului Hutu sau d-lui pre­fect Lupu trebue să l vândă chiar spiai ieftin decum costă. Vom da câteva cazuri. Invalidul Niculai Prundean a adus un va­gon de păpușoiu bun din România veche. Și acesta ca și Zâmbescu a trebuit să-l vândă mai ieftin de cum l­a costat. Și bietul om s'a tăn­­guit primarului că pierde, vănzându­l așa, pri­­­­marul î-a răspuns că î va face rost să câștige ] altădată. Când aduce păpușoiu un Român, pri­măria și prefectura îl vede pe loc, dar când aduc speculanții Evrei nu-i vede nimenea.­­ Așa negustorii Tartar, Besner și Wassermann au descărcat câte un vagon de păpușoiu și nu­­ a­u văzut nimeni. Ba s'au trecut și câteva vagoane evreiești în sus spre Iacobeni, ceia ce Românii nu­­ pot face. Ovreii vând porumbul cu câte g.6o,­­ făina cu 6.00­0 or. iar Românilor li se impune taxa maximala de 4.80 cor. Ce se poate crede din aceste fapte ce se petrec la Câmpulung decât că autoritățile ave­­rescane de acolo numai românești nu sânt, dacă caută să distrugă întreprinderi românești și să sprijineasc pe față pe cele evreiești. Toată lumea știe că astfel de lucruri nu se întâmplau pe vremea primarului Balan și a prefectului Sbiera. Comisia de aprovizonare lucra în cea mai buna rânduială, ceia ce dovedește că o mulțime de Români începuse a aduce porumb șî a se ocupa cu negoțul. La fel se întâmplă și cu carnea. Carnea s' a scumpit dela 24 de cor. chilogramul la 2­8, pe când prețul vitelor a scăzut cu aproape 30 la sută. Este aceasta o dreptate ? Pentru ce sânt autorități în Câmpulung, ca să se uite prin­­­tre degete, când e vorba de binele populațiunii și de dreptate și să puie piedici Românilor, iar Ovreilor nu ? In fine noi îi rugăm pe toți cei cu durere să ne trimeată la redacție câte mai multe lucruri de acestea și noi făgăduim că le vom aduce la cunoștința publică (obștească). Ni­ se pare că și Românii au drept să facă negoț, nu numai evreii. Șî dacă fac și unii șî alții, să lî se facă dreptate deopotrivă. Atâta deocamdată. Altă dată vo?a mai scrie. ..................— a........................... Dela Reuniunea învățătorilor români din Cernăuți Reuniunea învățătorimii din Cernăuți invită toți membrii la adunarea generală care se va ținea Mir­­curi 14 Iulie a. c. la școala primară de băeți, strada Ștefan cel Mare, la orele 9 și jumătate dim. cu ur­mătoarea ordine de 7i : 1) Darea de seamă a com­i­­tetului, 2) Alegerea noului comitet. Pentru comitet : ■ Nicu Prodanciuc, președinta j

Next