Glasul Bucovinei, august 1920 (Anul 3, nr. 483-505)
1920-08-07 / nr. 487
yy Bib. Universității Abon. dv. expiră la Hilmar pentru țărani Cernăuți, Sâmbătă 7 August 1920 • Iași APARE ZILNIC Organul partidului democrat al uniri* ABONAMENTUL: Pe un an 80 Id, pe ‘Jj an 40 lei, pe trei luni 20 lei, pentru țărani zilnic: pe un an 40 lei, pe *1*an 10 iei, pe trei iota 10 Id, numai numărul de Duminică pe un an 10 lei, pe ‘, an S lei, pe trei luni 750 lei.1 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: Cernăuți, Strada Domnească No. 33 Se primesc numai articole istorite Manuscrisele nu se înapoiază * ^■"Anunțuri și reclame: sa catrategă după tarif și se primesc la administrații Strada Domnească No. 33 Pattra inserate în interiorul ziarului se mca taxă ca- 56%, Telefon No. 6Î ‘ Fondator, Sexul Pușcarii s ‘u SITATH Cum schimbă averescanii legea noastră agrară Mă Întreba dăunăzi un gospodar cunoscut vcă ce mai e cu legea agrară a Bucovinei și ce mai lucrează stăpânirea de astăzi pentru înfăptuirea ei. I-am răspuns că nu prea știu ce face stăpânirea averescană din Cernanți, căci de trei luni de zile nu s’a ținut nici o ședință a Comisiei agrare centrale, deși legea noastră cere ca în fiecare lună să se ție câte cel puțin o ședință. Astfel cu toate că suntsia agrară centrală n’am putut membru în comifla ceva hotărât despre planurile și gândurile acelora cari, luând locul stăpânirii d-lui Dr. Nistor, au tot spus că vor face și vor drege mult mai bine decât înaintașii lor. Omul cu care vorbiam a oftat și a rămas pe gânduri. Apoi după un timp iar mă întreabă: Dar oare domnii au de gând să facă odată rânduială cu împărțirea pământurilor sau ba? De bună seamă — i-am răspuns —. Și dacă nu vor face-o cei cari cârmuesc astăzi țara vor veni alții, cari prin faptă s’au dovedit a fi sinceri voitori de bine ai țărănime!, și acela vor merge înainte ca lucrarea pe care tot ei au pornit-o. Dar In ziua când vorbiam astfel cu prietena mea din părțile Storojinețului nu primisem încă anume vești dela București. Nu știam că deputații și senatorii d-nal Averescu și al d-îul Dori Popovici se apucaseră să schimbe legea agrară pentru Bucovina. Și cred că e bine să știe și pe la noi lumea cam ce fel de schimbări vroesc să aducă legii noastre agrare acești domni, care în timpul alegerilor strigau cât îl ținea gata că dragostea lor pentru țărani îl tot atât de mare că și cinstea pe care întreagă o popriseră pentru aceia cari .Intram în cârdășia lor, în proectul de lege, făurit de d. Nistor împreună cu prietenii cari îl ajutau în muncă, s’a hotărît ca marilor proprietari (boerilor) să li se lase din moșiile lor câte doc (una sută) de fălci, și numai acolo unde boerul are gospodărie mare, întocmită cu multă cheltuială, să i se lase 250 (două sute cincizeci) de fălci. Acum domnii deputați și senatori averescani schimbă acest paragraf și zic că trebue neapărat să i se lase fiecărui boer cel puțin 250 de fălci de pământ, fie că are gospodărie sab ba. Iată deci cam care este duhul de care sunt stăpâniți deputații și senatorii de astăzi ai Bucovinei. In legea agrară alcătuită de partidul democrat al Unirei se hotărîsejca din sesia preoților să se lase : 8 fălci parohului, 2 cooperatorului, 4 cantorului (cântărețului bisericesc) și 4 școalelor. Domnii averescani schimbă lucrul și vor să dea : 12 fălci psroKului, 6 cooperatorului și numai 2 (două) cantorului bisericesc. Noi nu suntem împotriva mărirea lotului de pământ al nimănui ! Să se dea cât de mult sumai dacă este de nnde. Dar se face o mare nedreptate când cantorilor noștri, cari sunt atât de rău plătiți, li se lasă numai două farci de pământ. Și alte schimburi mai vor să facă domnii averescani în legea de împărțire a pământurilor toate purtate de dubiai de prietenie pentru aceia pe cari îi slujesc cu atâta osârdie. D. senator Nistor și d. deputat Ungurean au apărat cu vrednicie dreptele hotărâri ale legii noastre agrare, și e un noroc că înainte de a veni la cârmă oamenii de astăzi s’a putut așeza de către adevărați prieteni ai poporului o temelie tare pentru viitoarea împărțire a pământurilor In Bucovina. Altfel cine știe ce mai lege făuriau domnii aleși de d. Averescu și oamenii săi. Dr. Aurel Morariu. Nr. 487 Ce trebue să știe gospodarii noștri Auzim mereu vestitele de pe la sate. Auzim că gospodarii noștri ascultă de toate minciunile ce le răspândesc dușmanii noștri de naive și de lege. Auzim vești pe cari aproape nu ne vine să le credem . Cică se vorbește de războiu, se vorbește de mobilizare, și câte alte nimicuri, care la Cernăuți nici vorbă să le cunoaștem. Noi știm că e liniște și că va fi liniște. Prin unele părți de la țară răuvoitorii neamului nostru răspândesc minciuni că bolșevicii ar fi la Cernăuți și câte prostii, de încremenim cum se poate crede țărănimea noastră deșteaptă și cum de nu se încrede în ceia ce scriem noi în această gazetă. Noi spunem și da asta dată : N a fost niciodată vorba de războiu, n a fost niciodată vorba de mobilizare, ci numai de o numărare a tuturor bărbaților în vârstă de armată și a tuturor trăsurilor și vitelor de povară pentru organizarea (facerea la loc) a armatei desființate în teritoriile (țările) alipite la România. .Și am spus în numărul trecut că ordinul pentru această statistică sau numărare noi, iști de la gazetă, îl cunoaștem încă dela Paști, prin urmare înainte de a se auzi de vreo primejdie de războiu. Numărătoarea am zis și în numărul trecut că se face pentru ca țara întreagă să aibă armată ca și în vechiul Regat, împărțită în regimente cain orice țară care vrea să fie tare, pentru ca să aibă liniște. Ar fi și o neomenie din partea Românilor uniți cu România ca să se bizuie în viitor numai pe armata română din vechiul Regat. Numărătoarea se face prin urmare pentru închegarea și întărirea țării, nu pentru războiul ce sic dușmanii neamului nostru că bate la ușă. Se înțelege că dacă gospodarii noștri vor asculta de minciunile celor ce vrem să ne lase’n răcori, de bună samă că vom dovedi că sântem slabi și nime nu se va teme de noi. Căci atâta vrea străinii cari nu sufăr întărirea poporului nostru prin unirea într o Românie Mare, vrea să ne slăbească cât mai mult, pentru ca să câștige din teama noastră și ne smeriască iarăși. Noi, Românii, câți suntem în întreaga țară, trebuie să fim un suflet și un gând, dacă vrem să trăim pe fața pământului. Și cu cât vom dovedi că suntem mai pregătiți pentru orice, cu atâta vom dovedi că ni avem frică de nimeni și atunci toate țările din prejurul nostru se vor teme de noi și așa vom avea liniște. Dar pentru aceasta trebuie sa ne incredem în noi înșine, să ne simțim stăpânii acestei împărății românești și să nu ascultăm de atâtea minciuni, care ne înjosesc. România nu va face războiu când au cheful cei ce ne defaimă prin sate, ci numai atunei, Doamne ferește, când s’ar ști că viața noastră de popor băștinaș al țârii este primejduită de dușmani. Și până acuma nu este nici o primejdie. Iar în viitor, dacă totuși ar voi dușmanii din afară să ne atace, primejdia pentru noi va fi cu atâta mai mică, cu cât ne vom arăta că sântem mai strâns uniți și mai pregătiți. Dată până astăzi dușmanii ne-au lăsat în pace, ei au făcut acest lucru pentru că s'au temut de vrednica armată românească din vechiul Regat care ne-a păzit și pe noi timp de 2 ani. Cu cât se vor teme însă mai mult dușmanii, când vor ști că și în țările alipite este o armată tot așa de strașnică, gata să și apere țara, ca și la vechiul Regat ? Abia atunci putem și fi siguri că hotarele noastre vor fi liniștite, căci nime nu va îndrăzni să ni le calce. Vom fi da trei ori mai tari. Aceasta trebuie s’o știm cu toții, dacă vrem să trăim în liniște. Trebuie să fim puternici, să avem armată, ca să fim stăpâni temuți ai patriei noastre. Mai curând putem avea războiu, când se va ști ca ascultăm minciunile dușmanilor noștri din țară. Sunt doar atâția răuvoitori care se uită cu coada ochiului la libertatea noastră și atâția ar vrea s' o prefacă iarăși în robie. Și noi avem datoria să nu ascultăm de dânșii și de minciunile lor. Să știe deci toate satele că e liniște pretutindeni în țară și neliniște au fost nicăiri. Și conducătorii noștri nădăjduiesc că liniște vom giea și de-acuma acolo. 1. Domînii Pentru Calendarul „Glasul Bucovinei“ Acuma se pregătește Calendarul Glasul Bucoviniei. Vom căuta să fie mai bogat și mai frumos ca anul trecut. Am dori să tipărim în el și poezii populare sau povești frumoase. Cetitorii mioștri cari știu poezii și povești îi rugam sa ni le trimită cât de curând pe adresa ziarului, ci Tiqpi * GLASUL BUCOVINE!" »1