Glasul Bucovinei, septembrie 1920 (Anul 3, nr. 506-527)

1920-09-17 / nr. 519

v Jr Anul iii AP i r «BUtftECA \ \ UNIVERSITAT! * i \­r 1030 Biblioteca univ-Pe un an 80. lei, pe *­s an 40 lei, pe trei luni 20 lei, pentru țărani zilnici pe un an 40­ lei, pe *j* an 20 lei, pe trei luni to id, numai numărul de Duminică pe un an 10 lei, pe *ț, an 5 lei, pe trei lun: 230 lei. REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA: Cernăuți, Strada Domnească No. 33 Se primesc numai articole iscălite Manuscrisele nu se înapoiază . *NUNȚURI ȘI RECLAME: sa calculează după tari și se primesc la au­minis&sfjis Strada Domnească No. 33 Pentru inserare In intenorul ziamim­i st tuta taxa ea 'S&b Numărul SO b­ăutî, Vineri 17 Septembrie 1920 lași ■ai titlului democrat al unirii Telefon Mo. 61 Fondator : Sexist Pușcariu ABONAMENTUL:. Din grijile noului­­ școlar la curând porțile școalelor noastre se vor deschide țară. Numai puține zile ne despârțesc de reluarea învățământului la țara întreagă. După dibuirile celor doi ani din urmă autoritățile noastre școlare au preferat să amâne de­o­cam­dată proectele de reformă școlară unitară In cu­prinsul României întregite, înlocui­ndu­se prin modificările impuse de împrejurările nouă la conformitate cu trebuințele locale din diferitele ținuturi. Se fac­­ experiențe de tot felul și învă­țământul nostru a primit astfel înfățișarea mozaic bizar și desordonat, din care numai unul o­ muncă uriașă și pricepută va putea face o ar­monioasă operă creatoare de cultură, fete dintre crizele inevitabile, prin care trebuie una să trecem, provocată de împerecherea unor sis­teme școlare atât de deosebite din Ardeal, Ba­sarabia, Bucovina și vechiul regat, criză agra­vată de împrejurarea că în provinciile realipite organizarea școalelor a fost străină de interesele românești și adese chiar ostilă lor. Am participat la prima anchetă convocată de ministrul instrucțiunii publice, spre a pregăti reforma școlară. Propunerile Ardelenilor, Basa­rabenilor și Bacovinenilor izvorau mai ales din experiența robiei lor , vechiul regat, nea­vând îndelungate, îar cel din încă „ posibilit­atea de a cunoaște îndeajuns situația reală in ținuturile noui, ar fi voit să le aplice acestora mai mul premisele date în cuprinsul vechilor lor hotare. Dar reforma școlară, ca de sîtfel toate refor­mele noastre, va trebui să se întemeieze înainte de toate pe necesitățile pe cari le va evidența conviețuirea noastră în deplină libertate între hotarele aceluiaș stat. De aceea a fost fata­ ca numeroasele an­chete, cu toate îndemnările lor bune, să nu poată da dintr’odată rezultatele practice pe care le așteptam în nerăbdarea noastră da a ne ve­dea trecuți dincolo de dificultățile acestor vre­muri. Asimilarea succesivă a fost singura cale posibilă și desigur că ne-am­ apropiat foarte mult de z­i­u­a în care unificarea învăță­mântului nostru va putea fi îndeplinită și desă­vârșită. Nu cunoaștem toate măsurile luate de au­­toritățile școlare de aici. Oficiosul comisiei noas­tre de lîlchidare pare a avea alte griji, decât de a­ informa lumea despre cele ce stăpânii lui pun sau nu pun la cale. Este foarte regretabil că a­­cum, când auzim că se vor face modificări des­tul de însemnate în învățământul nostru, refor­mele intenționate sunt sustrasa discuțiunii pu­blice. Totuș sperăm că în curând ne vom pu­tea preciza punctul nostru de vedere în baza u­­mor informațiuni precise.­­" Dar în legătură cu redeschiderea școalelor ne mai preocupă altă problemă, soarta actuală, învățătorii și­ profesorii s’au întors la post, chi­nuiți de gândul la drizeria materială pe care vor trebui a’o îndure și de aci înainte, acum cu­­ atât mai mult, după ce administrația a «aranjat» schimbul coroanelor cu o clasică nepricepere și o lipsă de prevedere. Părinții colindă străzile var căutarea unui adăpost pentru copii lor aduși la­ Cernăuți Cât despre profesori, se zice că vor­ fi asi­milați foarte de curând — până la 1 Octom­brie, — în ce privește situația lor materială, colegilor lor din Vechiul Regat. Va fi pentru ei cel puțin o mică ușurare, că doar n’o fi și știrea aceasta una dintre păcălelile cu cari ne-a cam obișnuit actualul sistem din palatul admi­nistrativ de pe piața Ghica-Vodă. Pentru un copil de școală iasă nu mai poți găsi în Cernăuți casă și m­asa pe în particulari fără de a plăti icoa­tei pe Iacă.­ Părinții dau asalt internateor noastre și sute de cereri au fost respinse, căci internatele noastre nu dispun­ de mijloace suficiente și nu se mai bucură ca până acum de ajutorul material al stăpânirii. Cu toate că au redus mult numă­rul copiilor ce susțin, activitatea lor este peri­clitată. Dar chiar și Internatele au trebuit să-și majoreze­­ taxele în așa fel, în­cât mulți nici că se mai pot gândi ca să-șî trimită copii la școală. La Internatul de fetițe d. p. taxa de dinainte de război a de 45 coroane s’a urcat in anul; a­­ceste îa 300 lei lunar. Câți dintre țăranii noștri și dintre Intelec­tualii satelor noastre și micilor noastre orășele de provincie—mai ales —pot să suporte astfel de cheltueli ? Nu mă îndoelsc că mulți copii vor ră­mânea în afară de școala, mulțumită actualii gospodării din țara aceasta. Este unul dintre cele mai triste și dureroase aspecte ale­ halului în care am ajuns, A Ua apel se va adresa în curând publicului mare din România întreagă. Nu ne îndoim că și până atunci se vor deschide, largi pungile oamenilor de bine cu dare de mână și ale atâtor îmbogățiți în cursul războiului. Indurați- vă de bunii noștri copii rămași fără de carte ! Alecu Prosopovici Nr. 519 Adunările Partidului. in conformitate cu hotărârea Comitetului executiv din 31 Iulie col., Partidul democrat al Unirii va ținea In jumătatea a doua a kínei curente, după itinerarul anunțat mai jos, o serie de AdssnniM p ® p ® s«p8 ®. In cars se va discuta, după raportul făcut de D-nîi senator Dr. i. nistor și deputat Vasile Unguri nu asupra activității parlamentului, situația actuală. In aceste adunări vor mai lua cuvântul spre a lămuri poporul asupra chestiunilor mai importante dela ordinea zilei : D-nli­lorp G Tema,­­ Teofil Simionovici, Dr. Max Hacmann, Dr. Aurel Moraru­­, Filaret Doboș, Dr. Alecu Procopovici, Dr. D. Carmeliuc A. Burac păr. Dimitrie Țipa, Iosif Vîchovici ș. a. ) Adunările se vor ținea în ordinea următoare: Duminică, 19 Septembre cor., în , Cerna. Luni, 20 ». •» „ Câmpulung: Mării, 21 » » dimineața în sai,­­ fiara humorului, iar după ameazi kt Vama, 23 Septembrie col. în Suceavă ; Vineri, 24 Rădăuți ; Carnăuți, Septembrie 1920. Duminică, 26 Septembrie dimineața in Vicovul de­ sus, amiazi Ciudei, iar după amiezi în Storojineț; Luni, 27 Septembrie în Vâșcăuți Marți, 28 » Siretiu , Miercuri, 29 » » Coțmani. Comitetul­ executiv și Partidului democrat al Unirii. S’au retras coroanele și pe când deputații averescani î­și închipuiad­ că au făcut o faptă strașnică lăsând modificățiie schimbului în suma m­inistrului de finanțe, care a fixat cursul, ca 1:2, se dovedește zi de zi că chior au dat dovadă de o totală nepricepere a situație și au trădat în mod inconștient interesele poporului nevoiaș. Ce are bunăoară țăranul din 1000 coroane pen­tru care a căpătat 300 lei și o chitanță, dacă pentru 0 pere­che de Încălțăminte pentru cari platk înainte 600 coroane sau 150 lei plătește acuma 300 lei, sau orășanul care cumpără kg de făină de porumb cu 3 iii unde înainte de retragere plătia 1­50 lei ? Dacă s’ar fi luat relația 1,3 și s’ar fi plătit integral, țăranul cu 1000 coroane pri­mia 333 lei și plătia pentru părechea de în­ă­lță miere numai 200 lei, iar prășanul pentru kg de făină numai 2 lei. Deci primul reza­tat al retragerei coroanei cu 1 :2 este o îndoită scumpire a vieții. Dar haosul nu se j­finește aice. Administrația și deputații averescani, de teamă ca să nu fie trași la răspundere de felul cum se face schimbat, n’au avut curajul să se coboare în mijlocul poporului și să-l lă­murească că trebuie fiecare să anunțe coroanele pen­tru a nu se pierde cu totul și astfel o mulțime de ță­rani, dând as­un­are elementelor, cari astă primăvară erau cei mai faimoși agenți electorali averescani, n’40 anunțat, coroanele și acuma se vând speculanț­ior cu 1:8. Va urma specula­rea chitanțele și bonurile, cari cu siguranță vor fi amanetate de populația nevoiașă la deținătorii de hrană, îmbrăcăminte și lemne, cari toți sunt amicii de afaceri și hazaroci ai d-ior depu­tați sverescani, cărora mereu si ridică clavate prin foile lor de diferite limbi. Culm­ea haosului va fi insă când vor veni prețu­rile maximale, s cari ori pe socotea a cai vor fi croite vor stârni furtuna, care va trebui să aducă rânduială în haosu! produs de incapacitate și inconștiență. Filare! Doboș­ i Ajutați copiii, să nu fie lipsiți de școală! ms

Next