Glasul Bucovinei, septembrie 1920 (Anul 3, nr. 506-527)

1920-09-21 / nr. 522

Numărul 50 bani Cernăuți, Marți 21 Septembrie 1920 1B l . Nr. 522 mggl . k Pe un an ä HAmmi •tÎImm* |«ueun *»****»*► , p lei, pe ,ci, pe trei hini 20 lei, pentru na 11M an 4.0 loi tu» *i. sm 90 Ipi ne trei lani ÏQ lei. '• ■“ —» r ' — — —----- —------------- - - mimai numărul de Duminică pe an an­te­te, pe ‘Í, an 5 lei, pe trei luni 230 lei. MP 1030 Organul partidului democrat al unirii Telefon No. 81 Fondator: Serfiî Pes­carUI REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : ANUNȚURI ȘI RECLAME: Cernăuți, Strada Domnească 14 ®, 33 I » care alesză după tarii și se primesc la adasicistrag* Oi­eiws L/v«ii«caava row» %a*J. Se primesc numai articole iscălite Manuscrisele nu se înapoiază PeRtac inserate tei interiorul ziantíni se met taxa ei 59% APARI Unificarea bisericii nationale Sâmbătă In 18 Septembrie a. c, s’au în­trunit la București reprezentanții bisericii noas­tre din țara întreagă sa un slat cu privire la organizarea viitoare, căci «constituantă biseri­cească» nu s’ar putea numi, neavând această a­­dunare dreptul de legislație ca parlamentar. La București se vor discuta bazele pe care va tre­bui să se îndeplinească organizarea bisericii noastre, care nu mai încape vorbă că trebuie sa fie unitară. In urma sorții nenorocite din trecut și bi­serica a reogândit, poate chiar ea mai mult, despărțirea în mai multe stăpâniri politice a neamului nostru. Totuși dacă nu ne oprim la formele trecătoare, ci pătrundem mai adânc în rândul lucrărilor, vedem că a existat și în viața bisericeasca o unitște oareșcare națională. Biserica din Transilvania încă înainte de Mihai Viteazul a stat în legatura de ordin ie­rarhic cu biserica din Ungro-Vlahis, legătură în­treruptă numai de la Atanasie încoace, prefăcutul mitropolit ortodox, apoi episcop unit, atât de darnic în făgăduieli la București și la Viena însăși încercarea de unire a Habsburgilor nu este nimic alta decât tendința de a desface bi­serica din Ardeal de Cea din Principate. Și această politică au urmărit o Habsburg 11 până la 19x4. Bisericile din Bucovina și Basarabia nu sunt decât părți smulse din Mitropolia Mol­dovei. Dar fiecare biserică a mers, a fost silită să meargă drumul ei propriu. Acum, când nu­mai este decât o singură țară de Români este logic să fie și numai o singură biserică româ­nească. Unificarea organizației nu se va putea face decât pe bază canonică. Și desvoltarea bisericii ortodoxe a adus-o cu sine ca să se formeze biserici naționale lucru pe care îl aflăm recunoscut principial deja la sinodul din Chalcedon. Cu atât mai mult va trebui să acceptăm noi punctul acesta da ve­dere, ceea ce nu înseamnă că bisericile din dife­ritele provincii vor trebui să renunțe la dreptu­rile câștigate. Mitropoliile existente vor continua să e­­xiste, dar vor primi toate o organizație la fel, pentru a înlătura orice deosebiri care ar putea­ păgubi viața bisericească. Pe lângă baza canonică va trebui să se mai fie cont de curentul democratic. La bi­serica din Transilvania a biruit prin forța îm­prejurărilor, acest curent. Nu vor putea rămânea refractare nici celelalte biserici față de această nouă tendință și în viața sufletească Ne mirăm numai cum de biserica noastră din Bucovina n’a aflat de bine să fie reprezentată și ea prin creștini mireni. Intr’adevăr în zilele noastre de deșănțată viață materialistă, în zilele noastre când sfetnicii mitropolitului se ocupă mai mult de politică, decât de biserică sau­­ când alții se cocoțează în fruntea unui sfat de socialiști, dușmani ai creștinismului, sau când consistoriul trebuie să aducă clerului la cunoștință că alta este chemarea preotului decât de a face negoț, în zilele acestea avem mai nevoie de ajutorul mirenilor în biserică, multă și dacă avem sa interesăm, să pasionăm pe mireni pentru biserică, trebuie să-i chemăm la colabo­rare. Aceasta au făcut-o Ardelenii, și au făcut-o bine. Până la ce grad se va extin­de această colaborare ne-o indică și canoanele și trecutul bisericii ortodoxe. Vor trebui să fie numai su­flete luminate oamenii cari deliberează acum la București. Vor trebui să mărturisească toți experiențele prețioase și îmbucurătoare și triste, pe cari le-au făcut bisericile noastre. Și învă­țăturile aceste din trecut ne vor arăta calea pe care să mergem în viitor. Să împrumutăm de la Ardeleni, dar și el să împrumute de la alții ce este bun. Să se ție seamă de dezvoltarea demo­cratică a bisericii din Ardeal, dar să nu se disconsidere lucrările bune și potrivite din celelalte biserici. .Dacă se va porni dela baza comună cano­nică, dacă se vor întrebuința învățămintele din trecut, și se va lua în virtutea adevărului și a dragostei creștinești — tot ce-i bun din fiecare biserică particulară, vom căpăta organizația pe care o dorim cu toții. Și atunci rezultă de la sine și raportul bisericii unificate­ față de stat : biserică autonomă națională într'un stat națio­nal. Unificarea aceasta însă reclamă mult studiu, multă chibzuință. La București se face acum începutul. Dorim să fie spornică această muncă pentru unificare, căci deia unificarea bisericească așteptăm și începutul unei vieți mai frumoase mai vrednice de trăit, mai creștine. R. Cân­dva, adunarilea Partidului. Potrivit cu hotărârea Comitatului executiv din 31 Iulie cor., Partidul democrat al Unirii va ținea în jumătatea a doua a Urnei acesteia mai multe Adu­nări poporale, in care se va discuta, după raportul făcut de D-nii senator Dr. I. Nistor și deputat Vasile Ungureanu asupra activității parlamentului, și a stării de azi a țării. in aceste adunări vor mai lua cuvântul spre a lămuri poporul asupra chestiunilor mai importante dela ordinea zilei: D nii Iorgu fi. Tom­a, Ie Teofil Simionovici, Dr. Max Hacmann, Dr. Aurel Morariu, Filaret Doboș, Dr. Alecu Procopovici, Dr. D. Carmeliuc A. Burac păr, Dimitris Jepa, Iosif Vid­ovici ș. a. Adunările se vor ținea în ordinea următoare: Marți, 21 Septembre cor., dimineața în Gurahu­­lui, moralui, Iar după ameazi în Vama ; 23 Septembrie cor. în Suceavă; Vineri, 24 Rădăuți ; Duminică, 26 Septembrie dimineața in Vicovul de­ sus, după amiazi la Ciudin; Luni» la amiezi 27 Septembrie în­ Storojineț ; Marți, 28 Septembrie Siretiu ; Miercuri, 29 » » Coțmani. Joi, 30 » » Vașcăuți Cernăuți, Septembrie 1920. Com­­itetu­l executiv al Partidului democrat al Unirii — * ■..........—------ ---- --------------­Faceți daruri internatelor noastre ! Gazetele lor Îmi vine greu să pronunț titlul gezstei care se zice ce apără, în dulcea Bucovină, faima, cinstea și interesele „averescinismului“. Îmi vine greu, întâi fiindcă „Dreptatea“ îmi aduce aminte de o altă foaie, care apărea odată la noi și care era scrisă de doi oameni de talent (amândoi dis­păruți) : Nicolae Fleva, care orice s’ar zice, fi­res atunci, mai malt drept la dragostea poporul­ui de­cât cerberii poreclitului „partid al poporului“ de azi, și Anton Bacalbașa, unul din cei mai buni gazetari pe cari i-am avut și care a zugrăvit cu atât talent pe toți „Moș Te­il“ din cazarmă și mai ales de sfară din cazarmă, pe toți „Don­ Palazzi“ și pe toți „Dlo­­ghenzii“ gazetăriei. Apoi, nu știa cum, când pronunț titlul „Drepta­­tea“ mă gândesc Involuntar, la «­îndreptarea», și am­bele titluri, pronunțate succesiv, capăta un sunet ob­sedant, onomatopeic. Când zic Dreptatea ori Îndrep­tarea și te gândești la una sau la alta din gazetele care stau în slujba oștirii politice a generalului, iți sună parcă în auz comanda unui domn caprar : „drepți ori „stâng, drept, stâng, drept, stânga !“, și sâ pof­tești să nu execuți comanda, că apoi te văd toți sfinții: cruci, evanghelii, grijanii, „capra mănăstirii și papucii Mired Domnului“. Degeaba ai să-ți pierzi Vremea vorbești iei dom căprar despre bun simț, despre cuviință in ex­presii, despre deosebire între om și ora. Sobt Napoleon fiecare caporal parta în gubernă bastonul de mareșal, iar sub generalul nostru fiecare gazetar al său poartă în raniță sacul cu injurii : „Ce­­mi spui mie, domnule ? Dacă i băiat delicat să fi­i stat acasă la tat’său și la mă-sa, ori la școală, unde a învățat carte ; mie să-mi stea vargă, să nu crâcnească, că, daca nu il vede mama dracului.“ Este aceeași mentalitate, la cazarmă și ln gaze­tele lor : nu ești cu „si noștri“, nu stai „drepți“, nu bați „talpa la pământ“ după poruncă, poți să fii tu ca stea în frunte, că te-a mâncat.., vocabularul lui don captar. D-nul Iorga? Cine-i d. lorga ? „legați-i oameni buni.“ (vezi „Dreptatea“ din Cernăuți), ori : „nemernicii iorga, Lupa, Mihalache vor fi trimiși la urma lor ; inconștienții Buzdugan, Chilian, Pântea vor fi­ scuturați, iar incuieț, trădătorul Neamului, va fi exe­cutat“ (aceeași gazetă). Să cităm și din „Îndreptarea­ 1? E de prisos. Alte măști, aceeași gamă... " (Din „Neamul Românesc”­­ -­0-

Next