Glasul Bucovinei, octombrie 1920 (Anul 3, nr. 528-552)

1920-10-19 / nr. 543

4 h BIBLIOTECA F Anul II] UNIVERSitimy Numărul 50 bani V * -----------------------------------------------------------------­.1 A Ș r Cernăuți, Marți 19 Octombrie 1921ï relați il .3510 Bib. Universității AKUnimi IV m­m 88 lei, pe •­, an 40 Lei, pe trei teii 20 tei, pentru freutssâ zâBae de pe un an 40 tei, pe % an 90 tei, pe trei ioni t0 tei, ’ Asaraural de Dăunate* pe*»an1«ta«,pe H»afflatext pe tes:­tusi &5S tel rtidului democrat al unirii r *ucovinei Telefon No.­­1 Fondator? Seffîlî Pușcaria SEDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚI: Cernăuți, Strada Domnească! Pe&. Se primesc earuai articole iscAMta a ae­­ moc­mtít Nr. 543 •VUNȚURI ȘI RECLAME: m­esaja ăsa&â dmpu tarif si se primesc te S&auto Domnesaei Nr. 99­ 9Sa»*}fB tessest* te totemmi »arate as A . •»«* Campania ide calomnii S’a scris în ziarul nostru despre regimul de teroare deslânțurt asupra Bucovinei de stă­pânirea de azi a acestei țări. S’a arătat în termeni de legitimă indignare ți revoltă sud­e­­tească că atâția oameni cinstiți și pașnici ce­­tățeni ai statului român sunt șicanați, adânc jigniți în interesele lor materiale și morale terorizați de către o mână de oameni, cari de­și ținând acum puterea, la oarba lor goană păti­mașă după „glasiști“ cred că instituțiuniie sta­tului de au alt rost de­cât a fi la îndemâna realizării ultimului lor scop de meschin po­liticianism : zdrobirea a tot ce nu este ave­­rescan. Maximaliști ai averes­canismului lor, into­leranți, sectari exclusi­viști, conduși de același dogmă a șefului de la București, care tu zilele de războtezare a „Ligii Poporului ” fu faimosul partid de astăzi a stabili tn mod definitiv prin­cipiul, sau cu mine sau împotriva mea, a­vere«­­caut! Bucovinei, trivializând nivelul ciocnirilor politice și coborându-l la cel al dușmăniilor și urei personale, se găsesc în prezent pe panta cea mai propastioasă a declinului lor. Căci ajunși în fine la convingerea abso­lutei lor Insuficiențe, înconjurați de haosul pe care l-au provocat, întimpinați cu neîncrederea, pe care o merită atât la București cât și în Bucovina, ei, foarte nemulțumiți de harul la care se găsesc, nu au totuși alte preocupări decât să descopere tot felul de vinovați, pen­tru ca prin afișarea unor senzaționale invenții politicianiste să detragă at­eția sumei deja de­plorabila gospodărie averescană la serviciul acestei ingenioase tactici și a pornirilor lor de dușmmaie mai ales împotriva noastră, a partidului democrat al m­irei, stă calomnia, îndrâzne­ață, temerară, lipsită de orice scrupul și de ori­ce răspundere, întrucât toată campania de calomnii e înscenată și sus­­ținută de oameni deiiniv certați cu morala. Calomniatori angajați aici la centru oare­cum ca regisori, având la dispoziție mijloacele, necesare își întind otrăvit­oarea lor activitate asupra județelor, unde agenți tocmiți radună date­. Campania de calomnii trim­ește denunțări, pe cari tot ea le inspiră. Campania de calomnii le înregistrează și se pune în circulație. Campania de calomnii vrea să impună cu orice preț autorităților aprecieri și concluzii asupra inven­țiilor sale calomnioase. Campania de calomnii vrea să triumfe i­mpotriva adevărului, fiind­că așa cer interesele poliț­ianiste ale averescauilor bucovineni . Primul scop pe care-l urmărește această camp­anie de calo­m­ii e să se dea fiind cât mai multe dosare de anchete, de fictive cerce­tări disciplinare și urmăriri, cari să dea apoi aparență de legalitate diferitelor măsuri de ri­go­are ce se iau împotriva atâtor oameni nevi­novați , ba adecă vinovați de neaderare la poli­tica averescană ! Din toate părțile Bucovinei ne vin știri cari confirmă aplicarea acestui sistem de la hit zitoristă procedare împotriva a tot ce nu e averescau. Și dacă !ntr’ade­văr guvernanții noștri de azi cred că nu le-a mai rămas nimic alt­ce­vi de făcut In Bucovina , aceasta atât de îngădui­toare, e momentul, credem, să­­ întrebăm , până când și până la care limită vor să abuzeze de sltusi­unea în care se găsesc încă și unde vor să ajungă domnitor cu sist­mul teroare­ servite de calomnie și instinațiune ? Dr. Aurel Moraru­). In chestia Încadrării profe­sorilor noștri secundari Adevărul în chestia aceasta e următorul: De fapt dela București (Ministerul Instrucțiunii publice) venise cam î­ninte de 6 săptămâni ordi­nul de încadrare , mniuror profesorilor secundari, cerându se Administrației din Cernăuți să efec­­^­tu esc lucrările cuvenite în vederea acelei încă­drări. Comisiunea de unificare din Cernăuți, in fra­n­te cu d. Dori Popovici, în loc să se con­for­mese instrucțiunilor primite de la București, a protestat împotriva faptului ce se anticipează cu încadrarea profesorilor secundari, cerând ca să se facă în acelaș timp încadrarea tuturor func­ționarilor publici. In fața acestei situațiuni au­toritatea centrală a sistat toată lucrarea de încadrare, amânând pentru timp nedeterminat resolvirea ei. Astfel știu unificatorii și lichidatorii noștri să ajute la înbunătățirea soar­tei­ într adevăr precare, a profesorilor noștri ! In loc ca să pri­meascâ ideea venită de la București cu cea mai largă solicitudine și­­ să urgenteze înfăptuirea ei, de pe urma căreia profesorii noștrii secundari ar fi primit încă de la 1 Septembrie ig so­leturi de cam trei ori mai mari ei se ridică împotriva ei și purtați de duhul strâmt al unui ridicol provincialism țin și pe mai departe în cea mai mare mizerie pe luminătorii noștri E necesar să se știe adevărul și în această afacere aranjată în chip atât de ingenios, pe marele om de stat Dori Popovici. -------------------------------------------­ Unificarea finanțelor. Serviciul finalelor în Austria era descentralizat, avâ­d organization­a­le provincii. Aceasta descentrai­­sare era f scuta in persoana șef al al direcțianei finan­ciare, ca re avea atri »arian­a de edinanțare de un num­ de personal, de aprovizionare, mutare etc. Direc­­|ioni d e financare era­» pnn unime ia ree mat m*c> Ministeru. Nimic sub for­ma a­cast« se poate fa­r intr’un stat mare servi­cul f­nanciar regn­at $9 repede Ar fi așadar păcat, să s’ strice această orgaoocaț'an­­acum, când hotarele României întregite s’au lărgit și distanța până la București este mare de tot. Sunt convins că delegata­ Ministerului finanțelor, dl Inspector general Petreacă, n<i bărbat doritor de progresul neamului nostru, ne va strădui să mențină ac­as­ă formă, deo­rece măsurile de unificare luate de d sa cu multa prevedere sânt de așa natură, ca umfl­area și ancmra va putea decurge după un pian bine studiat și oin e calculat. Vedem de pe acum că, grație activității d-sale neoboaite, servi­tul finanțeor va fi in curând com­plect unificat, redând administrației financiare In ță­rișoara noastră caract­ral ei pur românesc de od­ni­­oara. S’a a unifi­at până acum servi­rile monopolului, s’a indiințat o secțune a a seriei co­­ rin modelului din vechea Regat, s’a intodus contablitatea golotică la toate serv­eilte și cu 1­oiembrie a. c. se va pui­fica serviciul spirtoaselor. La toți acea­iu a căror conști­nță ideea româ­nească și de unitate a Statu­ii fom­­o »fie lămurită, a este măsuri au treit numai mulțumire, deoarec ele ii­ea să armonizeze viața financiară din toa te țin­uto­­ri­i regatului în­tregit, încep să producă rânduiala in «facer­te financiare și astfel duc la consolidarea fi­nanciară a statute, ca re nu poate fi zorită Îndea­juns Numai stărui» țel neobosit« a d-lui delegat Pe­­trescu este a se mulțumi a casta op­ra. Dori­ța noastră ,ea mai ve­ch­e, casă pășiască și ceilalți domni Însărcinați ca lucră­r­i de lichidare și crificare pe calea ce a deschis-o d. Pe­r­sca. N­colae Prelioi prim-consilier la f­nanțe, fost deputat , secretar­,șef ia­­­uanțe. Pentru cei dela „Vorwärtsii “ Organul local zis „so­cai democrat“ f­ac să se a­­firme tot mai mult ca organ al „Evreilor soctal de­­m­o­rați". il privește. Când operează iasă cu­m ade­­vărul sau comite chiar tăișuri numai ca să ne po­tă denunța ca j­dano­gi, atunci trebuie pus la locul sau: Noi nu suntem ceea ce-i place lui „Vorwärts“ să susțina despre noi și punctul noctru de a eoere la caestia minorital­or, discuta­ in adunările poporale ale Par­­tidulu democrat al­­ Janii, a gătit, cum nici nu se putea antei, aprobarea de pilai a reprezintanților mi­­nomaț­i. Numai „Vorwä­rs“ dintre toate i­realele so­­­ase, care s’a a ocupat de aceasta chest­une, găsește, deși nu reprezintă interecere minertațior bucovinene, că se scurtăm in drep­arile lor, tavinuinda-ne de lastl­­^»țindi la patra . . . Evr­itor, la No. 221 din 16­0­ tobre cor. „Vorwärts* co­mite­m arti.oul „Sămânța­re s«re- m­i lutai un fals, susținâd ca la luna im Novtmore 1919 s’ar fi propus la Uorea Canorecilor o revoltă țâr­neatca m costra jidani or d acolo, și însăilează apui pe tema aceasta o s­rle de întocmai pe seama noastră aratăndu-ne ca Dsîgjion al acelei „revolti" și ca glorifies ieri. in adavar. a cossira din 19 Septemore cor. din Vatra- Dornei, ai „și fmm“ ei, Qavrui Odo­h­a­n. E na na rea credință sau e perfidie că „Vor­­wärt­“ mută d«U­eveâlmrntu lui a trecut in Novu nore 1918 ca un «a intreg, fix Iad o pe No­mbrir 1919? Tendința *id­­olului, al­tarul scrib se căznește sa do­­ereasca un n­e csuzul și să ne acuze, ca autori in­telectuali, de complicitate, ne îndreptățește să luăm cveatuain­ea a dous. Data modifică totil, căci, pe când pentru cele întâmplate in toamna anului 1918 ar trebui ti­ns­­pu­dă ori ce se gusrau atunci la cârma țării, poposa! unei „revolte țărăne”Un incon­r« Jidandor din toamna a nului 1919 ar cădea in cârca noastră. Și-atunci ce arc-a face pentru onorarilui gazetar cn mic fals cro­nologic, care sau s’ar strecura neobservat, sau ar putea să treacă drept eroare de tipar, când acest fals iți înlesnește atât de mult scopul cuprins in ma­xima Benseim tău: „audacfer calamniare, semper ali­ci id haeret !“ Aceasta pentru ca să ne știe mai bine ce fel de organ de pub­li­tate este „Wo wirts”-ul organizației provinciale înternaționale­ social democratice din Baco­­vina. J

Next